Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Peste 50 de directori de resurse umane din companii Fortune 500 au discutat la New York despre cum accelerează adoptarea AI la locul de muncă, într-un summit „Leading the AI Transformation” organizat de Grow with Google, potrivit Google. Miza întâlnirii a fost una operațională: cum își pregătesc organizațiile oamenii și procesele pentru folosirea inteligenței artificiale (AI) în activitatea curentă, nu doar ca proiect tehnologic.
Evenimentul a reunit, la biroul Google din New York, directori de resurse umane (CHRO) și lideri de „learning & development” (formare și dezvoltare) din companii Fortune 500, cu obiectivul de a-i „echipa” pentru a conduce adoptarea AI și pentru a pune accent pe felul în care oamenii folosesc AI pentru a „debloca” potențial nou.
Google rezumă discuțiile în trei direcții care țin de managementul schimbării și de guvernanța internă a adoptării AI:
Din perspectiva operațională, mesajul central al summitului este că adoptarea AI este tratată ca un proiect de resurse umane și de competențe, nu doar ca o implementare IT: instruirea la scară mare, schimbarea obiceiurilor de lucru și implicarea conducerii sunt prezentate ca elemente-cheie pentru ca AI să ajungă în activitatea de zi cu zi.
Google nu oferă în material detalii despre rezultate măsurabile ale summitului sau despre un calendar de implementare în companiile participante.
Recomandate

Google leagă Gemini de Google Wallet pentru analiză de cheltuieli, o schimbare operațională care mută asistentul AI mai aproape de date financiare sensibile , potrivit Android Police . Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar pentru utilizatori din SUA și permite întrebări directe despre tranzacții, bugete și economisire, din aplicația Gemini. Funcționalitatea vine după ce Google a extins treptat capabilitățile „Personal Intelligence” (set de integrări prin care Gemini se conectează la servicii Google precum Gmail, Photos, YouTube și Search pentru răspunsuri personalizate). Adăugarea Wallet în această listă înseamnă că utilizatorii pot cere asistentului să interpreteze istoricul de plăți și să propună măsuri de reducere a cheltuielilor. Ce poate face concret integrarea Wallet–Gemini Conform detaliilor citate dintr-o postare oficială a Google, utilizatorii din SUA pot conecta Google Wallet la Gemini și pot folosi comanda „@Google Wallet” în conversație pentru a solicita analize. Exemplele menționate includ cereri de tipul: „Analizează-mi cheltuielile și ajută-mă să economisesc 1.000 de dolari în următoarele trei luni”, caz în care Gemini ar analiza tranzacțiile și ar sugera modalități de economisire. Printre capabilitățile descrise: generarea de grafice dinamice în chat pentru fluxuri de numerar și bugete; identificarea abonamentelor care „mănâncă” cei mai mulți bani, inclusiv plăți recurente; semnalarea abonamentelor care s-au scumpit în ultimul an, pe baza istoricului tranzacțiilor. Pentru o imagine mai completă asupra cheltuielilor, utilizatorii pot conecta și conturi bancare și carduri de credit la Google Wallet prin Plaid (un intermediar folosit pentru conectarea conturilor financiare la aplicații terțe). Miza: acces la date financiare și limitările declarate de Google Integrarea ridică inevitabil întrebări de confidențialitate și securitate, având în vedere că presupune accesul unui asistent AI la date de tranzacții. Google susține însă că Gemini primește doar acces „read-only” (doar citire) la conturi. Compania precizează explicit că, chiar și cu integrarea activată, Gemini nu poate muta, administra sau investi banii utilizatorului. De asemenea, conectarea dintre Google Wallet și Gemini poate fi întreruptă oricând. Disponibilitate și cum se activează Funcția se lansează pentru utilizatorii Gemini din SUA, pe Android, iOS și web. Pentru moment, nu este disponibilă în alte regiuni. Activarea se face din secțiunea „Connected Apps” din setările „Personal Intelligence” ale Gemini, unde utilizatorii pot conecta Google Wallet și apoi pot folosi „@Google Wallet” în solicitări. [...]

Google a făcut disponibil global în Search modelul Gemini 4 Hydrogen , cel mai mare upgrade de model de până acum , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii primesc răspunsuri și descoperă linkuri, potrivit Google . Schimbarea vizează în primul rând funcționarea căutării în „ AI Mode ” (modul cu răspunsuri generate de inteligență artificială), unde compania promite răspunsuri mai utile, mai vizuale și mai ușor de parcurs. Upgrade-ul este deja activ „la nivel global” pentru toți utilizatorii, conform postării semnate de Robby Stein, vicepreședinte de produs pentru Google Search. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că experiența de căutare poate arăta și funcționa diferit fără o acțiune din partea utilizatorului, iar modul în care sunt formulate întrebările devine mai important pentru calitatea răspunsului. Ce se schimbă în practică în Google Search Google enumeră patru îmbunătățiri principale aduse de Gemini 4 Hydrogen în Search: Înțelegere mai bună a intenției : Search ar gestiona mai bine întrebări nuanțate și complicate, inclusiv cereri cu mai multe părți, greșeli de tastare sau solicitări foarte specifice. Compania spune că modelul urmează mai bine instrucțiunile și poate apela „instrumente” (tool calling) pentru a răspunde mai precis pe fiecare componentă a întrebării. „Query fan-out” și conectare mai bună către linkuri : Hydrogen ar îmbunătăți tehnica prin care Search lansează simultan mai multe interogări pe subteme relevante, pentru a oferi o plajă mai largă de linkuri și a ajuta utilizatorii să găsească site-uri pe care altfel nu le-ar fi descoperit. Răspunsuri mai vizuale : utilizatorii ar vedea mai multe imagini, răspunsuri structurate, tabele de comparație și „instrumente” personalizate, păstrând viteza specifică Search. Înțelegere lingvistică mai bogată : indiferent de limba în care este pusă întrebarea, Google afirmă că răspunsurile vor fi mai nuanțate în toate limbile suportate de AI Mode. De ce contează pentru ecosistemul online Accentul pus pe răspunsuri generate și pe „query fan-out” indică o schimbare operațională cu impact asupra felului în care utilizatorii ajung la informație: mai multă sinteză direct în pagina de rezultate și o selecție de linkuri potențial diferită față de căutarea clasică. Pentru publisheri și companii care depind de trafic din căutare, miza devine vizibilitatea în seturi mai largi de rezultate și adaptarea conținutului la întrebări mai complexe, formulate „natural”. Google nu oferă în această postare date despre efecte măsurabile (de exemplu, timpi de răspuns, acuratețe sau impact asupra traficului), astfel că amploarea schimbării rămâne, deocamdată, descrisă la nivel de capabilități declarate. Ce urmează Compania îndeamnă utilizatorii să „încerce” Gemini 4 Hydrogen în Search, semnalând că upgrade-ul este deja disponibil. Detalii tehnice despre model sunt prezentate separat de Google, în pagina dedicată Gemini 4 Hydrogen . [...]

Google își extinde oferta de instrumente pentru automatizarea deciziilor în aplicații, lansând Gemini Decisions API , cu latență de 150–250 ms și cost de intrare de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, fără taxă pentru ieșire , potrivit IT之家 . Noul API este bazat pe modelul „Gemini Decision 1” și vizează sarcini de decizie „multimodale” (adică pe mai multe tipuri de conținut, precum text și imagini) într-o singură rulare rapidă. Gemini Decisions API poate procesa, într-o singură execuție, conținut din text, imagini, video și fișiere PDF și poate livra până la 1.000 de evaluări de tip „da/nu”, alegeri între opțiuni sau verificări față de un standard. Google poziționează produsul ca un instrument pentru decizii operaționale în aplicații, precum selecția de instrumente, verificări de politici, „rutarea” către modele (alegerea modelului potrivit pentru o cerere) și evaluarea calității contextului. Ce poate face API-ul și cum este folosit Conform publicației, dezvoltatorii pot încărca un singur pachet de intrare cu conținut multimodal (text, imagini, audio, video și PDF), cu o limită de până la 256K tokeni, și pot adresa până la 1.000 de întrebări independente despre acel conținut. Modelul „Gemini Decision 1” evaluează opțiunile candidate într-un singur calcul de tip „forward pass” și returnează probabilități și scoruri de încredere. API-ul este construit pe arhitectura multimodală nativă Gemini, iar Google oferă exemple de combinare a mai multor tipuri de date în aceeași intrare, precum: asocierea unei înregistrări de convorbire cu metadate de cont; combinarea unui PDF scanat cu documente de despăgubire și fotografii ale daunelor. Dezvoltatorii pot ajusta și rezoluția intrărilor de imagine și video, pentru a controla nivelul de detaliu vizual și costul în tokeni. Cost, performanță și disponibilitate IT之家 notează că latența totală a procesării este de 150–250 milisecunde. Prețul de intrare este de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, iar tokenii de ieșire nu sunt taxați. Gemini Decisions API este disponibil în Google AI Studio, unde dezvoltatorii pot accesa și un plafon gratuit pentru prototipare. [...]

În economia creatorilor, AI mută competiția către „încredere”, iar platformele riscă să piardă creatori dacă nu oferă protecție și plăți transparente , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Pe fondul exploziei de conținut generat de AI și al politicilor de monetizare greu de anticipat, relația dintre creatori și platforme devine mai tensionată, cu efect direct asupra veniturilor și retenției. Presiunea imediată vine din două direcții: pe de o parte, creatorii concurează pentru atenție cu volume mari de conținut „low-effort” generat de AI, iar moderarea laxă poate crea un teren de joc inegal; pe de altă parte, cresc temerile că munca lor este folosită la antrenarea modelelor AI fără consimțământ sau compensație. În acest context, analiza susține că lipsa de acțiune poate eroda încrederea și poate îndepărta exact oamenii de care depind platformele pentru a atrage și păstra audiențe. De ce contează pentru platforme: risc comercial și migrarea creatorilor Materialul argumentează că „încrederea” devine un diferențiator competitiv: platformele care își protejează creatorii și îi plătesc predictibil au șanse mai mari să atragă și să păstreze creatorii valoroși. În paralel, apar mai multe platforme și fluxuri de venit, ceea ce le crește creatorilor opțiunile și reduce costul de a pleca către un competitor. Analiza indică și un semnal operațional: experiențele slabe de plată afectează deja relațiile cu contributorii. Conform unei cercetări Tipalti despre plăți globale, 26% dintre companii au pierdut contributori din cauza problemelor legate de plăți în ultimele 12 luni, iar creatorii au reprezentat 36% din aceste pierderi. Concluzia trasă este că „fricțiunea” la plată poate lovi direct în capacitatea unei platforme de a-și păstra baza de creatori. Două condiții pentru „încredere”: protecția conținutului și plăți explicabile TechRadar sintetizează două priorități pe care platformele ar trebui să le trateze ca esențiale: Protejarea muncii creatorilor și controlul asupra conținutului : recunoașterea problemelor aduse de AI și introducerea de măsuri de protecție, astfel încât beneficiile rezultate să fie împărțite echitabil. Plăți fiabile și transparente : la finalul fiecărui ciclu de plată, creatorii ar trebui să primească o defalcare clară a modului în care s-a calculat suma, inclusiv factorii care explică variațiile lunare, astfel încât plata să fie corectă și la timp. În plus, pe măsură ce economia creatorilor se extinde global, analiza avertizează că diferențele dintre standardele de protecție a conținutului și infrastructura financiară (valute, metode de plată, cerințe regionale) pot deveni blocaje de creștere, dacă platformele nu își adaptează sistemele. Context: litigii și controverse care amplifică neîncrederea Textul menționează că tensiunile sunt vizibile și în zona juridică și de guvernanță a platformelor. Un exemplu este aprobarea de către o instanță din SUA a unei înțelegeri de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) legată de folosirea de către Anthropic a unor cărți piratate pentru antrenarea modelelor AI, caz care, deși aduce o clarificare pentru deținătorii de drepturi, ar lăsa creatorii mici fără resursele necesare pentru litigii. Separat, analiza amintește îngrijorări legate de faptul că YouTube ar fi folosit AI pentru a modifica videoclipurile creatorilor fără consimțământ, ca exemplu de dezechilibru potențial în relația platformă–creator. În esență, concluzia materialului este că AI schimbă ce creează oamenii și cum distribuie platformele conținutul, însă dependența reciprocă rămâne; diferența este că, într-un ecosistem mai opac și mai fragmentat, încrederea (protecție + plăți transparente) devine criteriul care poate decide cine câștigă competiția pentru creatori . [...]

Negocierile ONU privind armele autonome cu IA riscă să rămână fără efecte concrete , după ce marile puteri militare se opun unor restricții legale, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Discuțiile încep săptămâna aceasta la Geneva și vizează oportunitatea lansării negocierilor pentru un acord juridic obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale (LAWS). Miza este una de reglementare: majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin inițiativa, însă Statele Unite, Rusia și Israel se opun, argumentând că dreptul umanitar existent ar fi suficient pentru a acoperi utilizarea acestor sisteme. Ce se discută la Geneva și de ce contează Reuniunea ONU ar trebui să ducă la o decizie privind demararea negocierilor pentru un instrument care să stabilească interdicții și reguli pentru armele autonome letale. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente capabile să ucidă fără intervenție umană, iar arme semi-autonome asistate de IA ar fi fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, pe fondul unor preocupări etice. Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor asociate armelor autonome și s-au pronunțat pentru reglementare. „Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch. Blocajul: norme obligatorii versus „linii directoare” Potrivit Reuters, Statele Unite preferă linii directoare în locul unor norme obligatorii și susțin că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului. Washingtonul ar fi propus un mandat de cinci ani pentru negocieri în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice ale armelor autonome. În cazul Rusiei, publicația notează că Moscova nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, dar s-a opus și în trecut unui acord juridic obligatoriu. Un alt punct sensibil, potrivit unui înalt diplomat occidental citat de Reuters, este intenția Rusiei de a împiedica Uniunea Europeană — prezentă la negocieri ca observator — să ia cuvântul. „Riscul de eroare” și opțiunile de compromis Activiștii avertizează că sistemele autonome pot avea comportament imprevizibil, ceea ce ar crește riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la think tankul Future of Life Institute (SUA), a spus că LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction și a invocat informații din presă potrivit cărora în Ucraina ar fi fost folosite sisteme complet autonome. Doi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, dar că ar putea exista spațiu pentru un compromis până la finalul săptămânii. Variantele aflate „pe masă” includ: un acord cu caracter juridic obligatoriu; un acord fără caracter obligatoriu; un acord „hibrid”, care să combine elemente din ambele. În paralel, Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, potrivit declarațiilor făcute de Verity Coyle pentru Reuters. [...]

Samsung pregătește „Galaxy Claw”, o funcție care ar putea transforma Galaxy AI din chatbot în agent de automatizare pe telefon : în aplicația Samsung „ Personal Agent Core ” au apărut fragmente de cod care indică dezvoltarea unei capabilități menite să preia sarcini repetitive zilnice, direct prin integrarea cu aplicațiile și serviciile de pe dispozitiv. Informația pornește de la o relatare a publicației Android Authority (citată de ITHome ), care susține că noua funcție ar extinde rolul Galaxy AI dincolo de răspunsuri și generare de conținut, către executarea efectivă de acțiuni în aplicații. În cod apar descrieri care arată că „Personal Agent Core” ar ajuta Galaxy AI să „completeze sarcini pentru tine” lucrând cu aplicații și instrumente de pe telefon și din servicii conectate, inclusiv prin conectarea la aplicațiile instalate. Ce aplicații ar putea controla Galaxy AI prin „conectori” Codul menționat indică o listă de „conectori” (integrări) pe care Galaxy AI i-ar putea folosi pentru a citi informații și, potențial, pentru a declanșa acțiuni: Calendar (vizualizare, creare și administrare evenimente) Contacte (vizualizare și administrare) Galerie (vizualizare fotografii și videoclipuri) Gmail (vizualizare și administrare e-mail) Mesaje (vizualizare și trimitere mesaje) Notificări (vizualizare) Perplexity (căutare pe web) Telefon (inițiere și administrare apeluri) Reportofon (înregistrare și administrare audio) IT之家 notează că, din descrierile funcțiilor, reiese că Galaxy AI nu s-ar limita la a „citi” date, ci ar putea „apela” aceste instrumente pentru a executa operațiuni. Automatizări programate: sarcini recurente și administrare din aplicație O altă direcție evidențiată de cod este suportul pentru operațiuni programate (sarcini care rulează după un calendar). Galaxy AI ar putea ghida utilizatorul într-un dialog pentru setarea unei sarcini, întrebând ce trebuie făcut, cât de des și când să ruleze, după care să o creeze. Alternativ, utilizatorul ar putea configura manual sarcina, completând nume, instrucțiuni și planul de repetare. Opțiunile de repetare menționate includ: din oră în oră, zilnic, în zilele lucrătoare, săptămânal și personalizat. În plus, apar funcții de administrare precum istoric, „următoarea rulare”, rulare imediată, redenumire, editare, ștergere, precum și pauză/relansare a sarcinilor. De ce contează: execuție pe dispozitiv și limitări în modul de economisire a bateriei Un detaliu cu impact operațional este avertismentul din cod că sarcina „rulează pe acest dispozitiv” și că execuțiile pot fi întârziate când este activ modul de economisire a bateriei. IT之家 interpretează acest lucru ca un indiciu că „Galaxy Claw” ar putea depinde, cel puțin parțial, de procesare sau execuție locală, nu exclusiv de serverele Samsung. Deocamdată, informațiile provin din fragmente de cod și descrieri interne, astfel că rămâne neclar când va fi lansată funcția și în ce formă finală va ajunge la utilizatori. [...]