Știri
Știri din categoria Externe
Incidentul din Sejm riscă să declanșeze consecințe legale și disciplinare, după ce un deputat de extremă dreapta a afișat în plen un steag israelian modificat, cu o svastică în locul Stelei lui David, potrivit G4Media.
Konrad Berkowicz, politician de extremă dreapta, a făcut gestul în timpul unui discurs ținut în parlamentul Poloniei. În intervenția sa, el a acuzat Israelul că este „noul Al Treilea Reich” și că ar comite un genocid în Gaza, relatarea fiind atribuită de G4Media publicației Notes from Poland.
Acțiunile lui Berkowicz au fost condamnate de președintele parlamentului. În plus, un deputat din coaliția de guvernare a premierului Donald Tusk a cerut procurorilor să ia măsuri, conform informațiilor din articol.
Berkowicz este membru al Confederației (Konfederacja), descrisă ca un grup de opoziție de extremă dreapta cu 16 deputați în Sejm, camera inferioară a parlamentului polonez, care are 460 de locuri și este forul cu cea mai mare putere legislativă.
De la tribuna parlamentară, Berkowicz a susținut că „numărul copiilor care au murit [în Gaza] este de zeci de ori mai mare decât în timpul întregului război din Ucraina” și a afirmat că „evreii folosesc muniție cu fosfor” împotriva civililor.
„Israelul comite un genocid sub ochii noștri cu o cruzime deosebită. Israelul este noul al Treilea Reich, iar steagul său ar trebui să arate exact așa”
După discurs, fragmente au fost distribuite pe rețelele de socializare de conturile oficiale ale Confederației și de contul personal al unuia dintre liderii grupului, Sławomir Mentzen, care a scris în engleză: „Israelul este noul al Treilea Reich!”.
Recomandate
Folosirea rachetei Oreșnik a fost un test operațional pentru lovituri viitoare , nu o „utilizare în luptă” în sensul clasic, potrivit declarațiilor făcute de Vladimir Putin și relatate de Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru evoluția războiului: indică faptul că Moscova ar folosi atacurile pentru a calibra arme și proceduri, inclusiv pentru ținte din zone populate. Putin a spus că racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Kiev pe 24 mai „pentru a evalua rezultatele în vederea unor lansări viitoare”, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Liderul rus a susținut că a fost ales un loc unde „era mai ușor să observăm rezultatele” și a invocat inclusiv observații făcute cu drone pentru a măsura efectele loviturii. „Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele.” Tot el a afirmat că „nu a avut loc nicio utilizare în luptă a rachetei Oreșnik, în adevăratul sens al cuvântului, pe teritoriul Ucrainei”, deși, în același timp, a legat atacul de o decizie privind „utilizarea viitoare” a rachetei „în format complet” asupra unor ținte desemnate, inclusiv în zone populate. Context: utilizări cunoscute și escaladarea atacurilor aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia ar fi folosit racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în trei ocazii cunoscute: prima dată în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, apoi la începutul lunii ianuarie, asupra regiunii Liov, iar ulterior asupra regiunii Kiev pe 24 mai. În paralel, Digi24 notează că Rusia lovește regulat infrastructura civilă din orașe ucrainene. În noaptea de 2 iunie, Rusia a lansat „unul dintre cele mai ample atacuri aeriene” de la începutul războiului, cu rachete și drone, asupra mai multor orașe, inclusiv Kiev. Oficialii ucraineni au raportat atunci cel puțin 23 de morți (inclusiv doi copii) și 130 de răniți. De ce contează: semnal despre modul de operare și riscul pentru zonele populate Dincolo de componenta de propagandă, declarațiile lui Putin conturează o logică operațională: loviturile sunt folosite pentru a observa efecte, a „calcula” parametri și a decide utilizări ulterioare ale rachetei. În același material este reamintit că atacarea intenționată a civililor sau a obiectivelor civile constituie crimă de război conform Convențiilor de la Geneva și dreptului internațional umanitar. Ce urmează rămâne incert: sursa nu indică o decizie concretă privind noi lansări, dar afirmațiile despre „utilizarea viitoare” și referirea explicită la ținte din zone populate sugerează că Rusia își păstrează opțiunea de a extinde folosirea acestui tip de armament. [...]
Protestele din Albania pun sub presiune un proiect de 1,4 miliarde euro (aprox. 7 miliarde lei) pe coasta Adriaticii, după ce mii de oameni au ieșit în stradă la Tirana împotriva unui resort de lux planificat lângă zona umedă protejată Vjosa-Narta , potrivit Reuters . Miza imediată este dacă investiția poate avansa fără blocaje politice și juridice, într-un context în care autoritățile promit respectarea legislației de mediu albaneze și a directivelor europene. Proiectul, estimat la 1,4 miliarde euro (1,6 miliarde dolari, aprox. 7,4 miliarde lei), este condus de firma de investiții Affinity Partners a lui Jared Kushner și vizează o insulă din largul Albaniei, precum și un sector de coastă neamenajat în apropierea ariei protejate Vjosa-Narta, habitat pentru flamingo, foci și zone de cuibărit pentru țestoase marine. Ce a declanșat escaladarea și ce cer protestatarii Reuters relatează că lucrările pregătitoare și sosirea utilajelor grele la situl Vjosa-Narta au declanșat proteste locale săptămâna trecută, urmate de demonstrații ample în capitală. Joi seară, protestatarii s-au adunat din nou în fața biroului premierului Edi Rama, cu flamingo gonflabili roz, scandând „revoluție” și „opriți proiectul”, iar pe un afiș se cerea demisia premierului. O participantă la protest, scriitoarea Lindita Komani, a criticat ideea că decizia ar aparține „unor politicieni corupți” și a susținut că patrimoniul natural și cultural trebuie decis de „poporul albanez”. Linia Guvernului: evaluări de impact și compatibilitate cu legislația UE Premierul Edi Rama a apărat proiectul, iar dezvoltatorii au transmis că se vor concentra pe „administrare responsabilă și îmbunătățirea mediului”, potrivit aceleiași surse. Ministrul Economiei și Inovării, Delina Ibrahimaj, a declarat joi că sunt în curs de elaborare evaluări ale impactului asupra mediului pentru investiția propusă și că proiectul ar trebui să respecte pe deplin legislația de mediu și să protejeze habitatul local. Reuters notează că Ibrahimaj a fost citată de agenția de stat ATA, care a invocat și existența unor garanții legale în directivele europene de mediu și în legea albaneză împotriva proiectelor ce ar putea afecta laguna protejată și habitatele din jur. Context: precedentul Serbia și riscul de blocaj Kushner a anunțat planurile pentru resort în 2024, ca parte a unei investiții mai largi care includea și un fost sediu militar în Belgrad. Anul trecut, el a renunțat la proiectul din Serbia după proteste de stradă, menționează Reuters — un precedent care alimentează acum riscul ca opoziția publică să întârzie sau să complice și investiția din Albania, dacă evaluările și avizele de mediu devin punctul central al disputei. [...]
Tensiunile diplomatice dintre Slovacia și Ungaria au fost reaprinse după o declarație a premierului ungar Peter Magyar care a pus sub semnul întrebării actualele granițe ale Ungariei, potrivit Antena 3 . Reacția Bratislavei vine într-un moment în care stabilitatea relațiilor regionale contează direct pentru cooperarea politică și funcționarea formatelor de coordonare din Europa Centrală. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a criticat afirmația lui Magyar — „Ungaria are granițe cu ea însăși” — calificând-o drept „absurdă” și „o negare a istoriei”, relatează Agerpres, care citează agenția slovacă TASR. Blanar a respins explicit orice punere sub semnul întrebării a granițelor, integrității teritoriale sau suveranității Slovaciei. „Resping o astfel de viziune a «istoriei». Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele voastre, și prin urmare și ale noastre, au fost stabilite în mod clar prin negocierile de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reafirmate după Al Doilea Război Mondial, în care Ungaria, în treacăt fie spus, a fost de partea puterilor învinse.” De ce contează: riscul de blocaj în cooperarea regională Șeful diplomației slovace a avertizat că, pentru ca „relațiile prietenești și constructive” dintre Slovacia și Ungaria să continue, acestea trebuie să fie ferite de „tonuri false de iredentism” și de „distorsionarea istoriei”. În context, „iredentism” se referă la revendicări sau sugestii privind revizuirea frontierelor pe criterii istorice sau etnice. În plan regional, astfel de dispute pot complica dialogul politic și coordonarea în Grupul de la Vișegrad (V4) , format din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, menționat în material ca fiind afectat în ultimii ani de întreruperi ale dialogului chiar între aliați importanți. Ce a spus Peter Magyar și contextul Tratatului de la Trianon Declarația premierului ungar a fost făcută joi, în cadrul unei ceremonii care a marcat semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon. Documentul a stabilit granițele Ungariei (stat succesor al Imperiului Austro-Ungar) cu Austria, Regatul Iugoslaviei, România și Cehoslovacia. Potrivit articolului, delegația ungară a semnat tratatul „sub protest”, iar revizuirea frontierelor a devenit ulterior un obiectiv al politicii externe a Ungariei. La același eveniment, Peter Magyar a mai spus că „relațiile bune cu țările vecine sunt esențiale”, amintind că în ultimii ani dialogul a fost întrerupt inclusiv cu parteneri din V4. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
Disputa Bratislava–Budapesta riscă să complice cooperarea regională , după ce Slovacia a respins public orice interpretare care ar pune sub semnul întrebării frontierele stabilite prin Tratatul de la Trianon , pe fondul unor declarații făcute de premierul ungar Péter Magyar, potrivit Mediafax . Controversa a pornit de la discursul lui Péter Magyar rostit joi, în Piața Kossuth din Budapesta, cu ocazia Zilei Unității Naționale, sărbătoare legată de Tratatul de la Trianon (1920). Premierul Ungariei a afirmat că „Ungaria este poate singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși”, referindu-se la comunitățile maghiare rămase în afara granițelor actuale după Trianon. În același context, el a spus că Budapesta are nevoie de relații bune cu țările din regiune și că dialogul cu unii aliați s-a deteriorat în ultimii ani. Reacția Slovaciei a venit printr-un mesaj publicat oficial joi de Ministerul slovac al Afacerilor Externe , în care ministrul Juraj Blanár a catalogat declarația drept „absurdă” și „negatoare a istoriei”. „Resping această interpretare a istoriei. Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele dumneavoastră și, implicit, ale noastre au fost stabilite prin tratatele de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reconfirmate după cel de-al Doilea Război Mondial (...)”, a transmis Juraj Blanár. Linia roșie trasată de Bratislava: frontierele și suveranitatea Potrivit ministrului slovac, Bratislava respinge orice punere la îndoială a frontierelor actuale și a suveranității țării, invocând și memoria Insurecției Naționale Slovace și opțiunea acesteia pentru coaliția antifascistă. Blanár a avertizat, totodată, că relațiile dintre cele două state pot rămâne constructive doar dacă sunt evitate „accentele false de iredentism” (adică revendicări sau sugestii privind modificarea granițelor pe criterii istorice sau etnice) și contestarea istoriei. De ce revine tensiunea: Trianon, un subiect recurent în regiune Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a stabilit noile frontiere ale Ungariei după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În urma tratatului, milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei, inclusiv în Slovacia, România și Serbia. Ziua Unității Naționale este marcată anual în Ungaria pe 4 iunie și este dedicată comunităților maghiare din afara granițelor actuale, iar declarațiile legate de Trianon generează periodic tensiuni diplomatice între Budapesta și unele state vecine. [...]
UE pregătește „clauze de siguranță” mai dure în tratatul Muntenegrului, ca test pentru extindere , în timp ce Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz merg vineri la summitul UE–Balcanii de Vest din Tivat, pe fondul presiunilor de accelerare a aderărilor, potrivit Politico . Miza nu este doar calendarul Muntenegrului, ci arhitectura juridică a următoarelor aderări: termenii de intrare ai Podgoriței ar urma să creeze un precedent pentru candidații care vin din urmă, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Bruxellesul încearcă să reducă riscul ca blocajele politice interne din UE să se repete după modelul confruntării cu Ungaria, care a încălcat legislația UE și a folosit veto-ul pentru a bloca politici-cheie. Muntenegru, „caz-școală” pentru noile condiții de aderare Muntenegru, cu o populație de puțin peste 600.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Țara este deja în NATO și folosește unilateral moneda euro, dar procesul de aderare a fost lent: cererea a fost depusă în 2008. Premierul Milojko Spajić a declarat pentru publicație că Muntenegru are „sprijinul deplin” al statelor membre și că, în calitate de „fruntaș” între candidați, este pe traiectoria de a intra în UE în intervalul planificat. Luna trecută, negociatorii muntenegreni au obținut un pas important: a început redactarea formală a tratatului de aderare. „Garduri de protecție” împotriva derapajelor de stat de drept Tocmai acest tratat este văzut la Bruxelles ca un teren de test pentru un set de noi „guardrails” (măsuri juridice de protecție) care ar permite, în anumite condiții, blocarea sprijinului și limitarea drepturilor de vot dacă apar reculuri privind statul de drept și democrația. Trei oficiali implicați în document au spus că aproximativ două treimi din condiții ar urma să fie similare celor folosite în alte tratate, iar circa o treime ar fi noi. Spajić a afirmat că guvernul său nu respinge mecanismele de protecție dacă ele „păstrează credibilitatea procesului” și încrederea între statele membre, dar a cerut ca acestea să fie „clar bazate pe reguli” și activate exclusiv în cazuri de neconformare cu obligațiile asumate. Extindere accelerată, dar cu beneficii înainte de aderare Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că există „un impuls” pentru extindere: Muntenegru redactează tratatul, Albania avansează, iar Republica Moldova și Ucraina au deblocat prima rundă de negocieri. În același timp, țările candidate susțin că ritmul trebuie accelerat pentru a reflecta „realitățile geopolitice” într-o perioadă de războaie comerciale și conflicte armate, iar la Bruxelles există temeri că întârzierile pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi orientarea europeană a statelor din afara UE. Comisia Europeană a vehiculat la începutul anului ideea unei aderări mult mai rapide, însă state precum Franța, Germania și Olanda preferă să păstreze negocierile riguroase și reformele interne ample, ca garanție că viitorii membri nu vor genera blocaje ulterior. Ca soluție intermediară, UE vrea să continue procesul, dar să ofere beneficii „pre-aderare”, astfel încât candidații să simtă mai devreme avantajele integrării: Ursula von der Leyen ar urma să anunțe vineri acces la roaming de date gratuit în UE pentru țările din Balcanii de Vest. Separat, Franța și Germania au prezentat opțiuni pentru candidații din regiune care nu sunt așteptați să adere pe termen scurt, inclusiv participarea ca observatori la reuniuni și acces la Piața Unică. Calendar apropiat pentru Ucraina și Moldova, după ridicarea veto-ului Ungariei Un alt semnal de accelerare: Ucraina și Republica Moldova vor începe deschiderea formală a „clusterelor” de negociere pe 15 iunie, după ce noul premier ungar Péter Magyar a renunțat la veto-ul de lungă durată al Budapestei, ca parte a unui acord cu Kievul. Chiar dacă există consens că sistemul de extindere trebuie redesenat și simplificat pentru a evita negocieri întinse pe decenii, capitalele se plâng, potrivit publicației, de puține ocazii de discuție la nivel de lideri. Merz a insistat că va ridica subiectul la summitul UE de la Bruxelles care începe pe 18 iunie. În fundal, argumentul de securitate și riscul de influență externă cresc presiunea pentru schimbarea status quo-ului. [...]
