Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google își accelerează filtrele anti-spam și folosește AI pentru a prinde „spam făcut cu AI”, pe fondul unei creșteri masive a volumului de conținut online, potrivit Search Engine Roundtable. Mesajul, transmis la un eveniment Google Search Central Live Deep Dive din Europa, indică un impact operațional direct pentru publisheri și companii: volatilitate mai mare în trafic și nevoia de controale mai stricte asupra calității, mai ales când conținutul este produs „la scară”.
Informațiile provin dintr-un rezumat semnat de John Campbell, publicat de We Are Roast, despre motivele pentru care Google a lansat „atât de multe” actualizări anti-spam în 2026. Explicația centrală: există „mult mai mult conținut nou decât înainte”, iar o „proporție ridicată” din acest conținut este spam, ceea ce împinge Google să ajusteze mai des filtrele.
În prezentarea citată, Google ar fi spus că echipa folosește inteligența artificială pentru a identifica mai mult spam. În același timp, „AI slop” (conținut de slabă calitate generat în masă cu ajutorul AI) este în creștere și ar afecta inclusiv calitatea conținutului din feed-ul Discover.
Un alt element important pentru modul în care vor evolua filtrele: feedback-ul utilizatorilor este descris ca „foarte important”, fiind baza pe care se construiesc noile filtre anti-spam.
Gary Illyes a menționat un ordin de mărime al efortului de filtrare: Google ar filtra 40 de miliarde de pagini spam pe zi. Publicația notează însă că această cifră nu este nouă, fiind menționată și în trecut în documentația Google.
În rezumatul citat sunt enumerate trei motive pentru care Google „tot actualizează” modul în care judecă calitatea:
Concluzia rezumatului este directă: „așteptați-vă la mai multe actualizări anti-spam”, pe măsură ce Google gestionează „un val în creștere” de conținut de slabă calitate generat cu AI. Sunt menționate și „noi praguri” anti-spam, iar riscul principal este asociat conținutului „scaled, low-effort” — produs în volum mare, cu valoare redusă pentru utilizator.
Recomandate

Google își înăsprește regulile de clasare, vizând direct site-urile care folosesc autori inventați și fotografii generate de AI , o practică asociată cu „fabricarea” credibilității pentru a împinge conținut de slabă calitate în Search și Google News , potrivit Futurism . Schimbarea vine după o investigație a publicației despre Brown Brothers Media , o companie care ar fi atras zeci de milioane de vizualizări lunar cumpărând site-uri de știri în dificultate și transformându-le în „mori” de conținut alimentate de inteligență artificială. Modelul descris: inventarea de jurnaliști și „experți”, cu istorii personale și acreditări false, folosiți ca semnături pentru mii de articole optimizate pentru motoare de căutare (SEO). Materialele erau adesea plagiate, bazate pe experiențe inventate sau atât de neglijente încât nu ofereau valoare cititorilor, susține Futurism. Ce a schimbat Google în ghiduri și de ce contează Google a actualizat ghidurile pentru „conținut util, de încredere, orientat către oameni” și a introdus explicit interdicția de a folosi informații înșelătoare despre autor. Înainte, documentația încuraja includerea de informații corecte despre autor (byline), ca semnal de aliniere la E-E-A-T (experiență, expertiză, autoritate și încredere). Acum, compania adaugă un paragraf nou, cu formulare mai dură, care califică drept „înșelăciune” fabricarea profilurilor de creatori. „Totuși, evitați folosirea informațiilor înșelătoare despre autor. Fabricarea profilurilor creatorilor (de exemplu, folosind fotografii generate de AI, nume inventate sau acreditări false pentru a face conținutul să pară ca și cum ar fi fost scris de experți umani) este o formă de înșelăciune. Orice formă de înșelăciune face o pagină nedemnă de încredere atât pentru utilizatori, cât și pentru sistemele noastre automate de calitate și este un semnal al unei pagini de calitate scăzută.” Implicația operațională este directă: site-urile care se bazează pe astfel de artificii riscă să nu mai fie „prioritizate” de Google, adică să piardă vizibilitate în rezultate și, implicit, trafic. Context: presiune pe „fabricile” de conținut, dar efect incert pentru presă Futurism notează că, potrivit datelor pe care le-a analizat, o parte importantă din audiența operațiunii descrise ar fi venit din Google. După publicarea investigației, Google ar fi acționat pentru a reduce prezența site-urilor Brown Brothers pe platforme precum Search și Google News, iar ulterior compania ar fi oprit brusc publicarea. Actualizarea ghidurilor apare și pe fondul altor cazuri similare: în Canada, o publicație a fost pusă în dificultate după ce „reporterii” inexistenți au început să afișeze mesaje de eroare, iar un alt caz a implicat plagiat sub numele unui jurnalist indigen inventat. Scheme asemănătoare au fost documentate și în Florida și Rhode Island. Totuși, aceeași sursă avertizează că nu este sigur că această „crackdown” pe semnături false va ajuta semnificativ ecosistemul media, în condițiile în care Google folosește tot mai mult inteligența artificială și promovează rezumate generate automat, care pot reduce traficul către reportajele originale. [...]

Google, OpenAI și Anthropic vor să-și facă propriul „arbitru” de siguranță pentru IA, fără supraveghere guvernamentală , cu o lansare vizată până la finalul lui 2026 sau la începutul lui 2027, potrivit The Next Web , care citează un articol The Information. Miza este una de reglementare: marile laboratoare încearcă să stabilească standarde și proceduri înainte ca autoritățile să impună reguli mai dure. Inițiativa ar urma să se numească, provizoriu, „ Standards Authority for Frontier AI ”, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de jurnaliștii Leo Schwartz și Stephanie Palazzolo de la The Information. Publicația precizează că nu a verificat independent informațiile. Un model de „autoreglementare” inspirat de FINRA Planul ar fi construit după modelul FINRA, organizația de autoreglementare din SUA pentru firmele de brokeraj. Conform relatărilor apărute după materialul The Information, noul organism ar putea: stabili standarde pentru testarea modelelor înainte de lansare; defini reguli de raportare a incidentelor de siguranță; certifica auditori externi. Puterea de aplicare a acestor reguli (mecanismele de sancționare) nu este, însă, clarificată în acest stadiu. De ce nu mai vor supraveghere federală Potrivit aceluiași raport, companiile ar fi vrut inițial un organism cu supraveghere federală. Planul s-ar fi blocat după ce un proiect de ordin executiv al Casei Albe nu a strâns suficient sprijin în interiorul administrației Trump. Context: presiune internațională pentru standarde și critici la adresa „self-policing” Demersul vine după o săptămână intensă pe zona de guvernanță a inteligenței artificiale. Pe 22 septembrie, 21 de țări și Uniunea Europeană au cerut supraveghere internațională pentru „frontier AI” (modele de vârf, la limita capabilităților curente). A doua zi, Sam Altman a spus în Consiliul de Securitate al ONU că OpenAI ar încetini ritmul și a cerut standarde naționale și internaționale pentru această categorie de IA. În paralel, ideea de autoreglementare a atras critici: Bill Gates a declarat că autoreglementarea nu este suficientă, iar fostul executiv Meta Nick Clegg a spus, la HumanX în Amsterdam, că laboratoarele de IA nu se pot reglementa singure. La început, noul organism ar urma să acopere doar cele trei laboratoare (Google, OpenAI și Anthropic), iar relatările nu indică includerea Microsoft, Meta sau xAI. [...]

Google extinde Gemini cu două modele TTS care mută generarea de voce spre producție la scară și control fin , cu implicații directe pentru costuri și fluxuri de lucru în dublaj, conținut audio și agenți vocali, potrivit Google Blog . Noile modele — Gemini 3.8 Flash TTS și Gemini 3.8 Flash-Lite TTS — sunt poziționate ca instrumente pentru „regie” vocală (inclusiv dialoguri) și pentru volume mari, cu accent pe personalizare și consistență. Două modele, două utilizări: control creativ vs. volum mare Google separă explicit cazurile de utilizare: Gemini 3.8 Flash TTS : orientat spre „direcție creativă” și design de personaje, cu posibilitatea de a crea voci noi prin instrucțiuni în limbaj natural și de a controla livrarea „linie cu linie” (indicii de actorie, ritm, schimbări de dialect, „backchanneling” – interjecții de tip „mhm/yeah” care fac dialogul să sune natural). Gemini 3.8 Flash-Lite TTS : orientat spre scalare eficientă ca preț și volume mari (dublaj, creare de conținut audio, agenți vocali), păstrând controlul asupra tonului și ritmului. Ambele sunt integrate în ecosistemul Gemini: Google AI Studio, Gemini API, Gemini Enterprise, Gemini Notebook și Google Vids . Ce aduce nou operațional: bibliotecă mare, replicare și „scenă” cu doi vorbitori Dincolo de generarea de voce, Google descrie funcții care țintesc direct producția: „De la 30 de voci originale la o bibliotecă infinită” : modelul Flash TTS poate genera voci „de la zero”, cu rol, accent și caracteristici ale vocii în peste 100 de limbi și dialecte . Bibliotecă de peste 2.000 de voci „gata de producție” , inclusiv varietăți regionale (exemple date: spaniolă mexicană, franceză din Quebec, engleză scoțiană). Replicare de voce dintr-un eșantion de 30 de secunde , cu condiția ca utilizatorul să aibă dreptul de utilizare; Google spune că include verificare de consimțământ, „watermarking” (marcare invizibilă) cu SynthID și acreditări C2PA. Generare pe termen lung : menținerea calității și a „timbrelor” pe ore de audio, cu „drift” minim (degradarea consistenței vocii în timp), util pentru podcasturi și audiobookuri. „Staging” nativ pentru două voci : scenarii de conversație dintr-un singur script, cu alternanță naturală a replicilor. Google menționează și o funcție „voice remixing” (remixare de voce) ca fiind „în curând”, pentru ajustări de timbru, înălțime, ritm și accent pornind de la o voce din bibliotecă. Performanță și comparații: benchmarkuri externe invocate de Google Pentru a susține poziționarea, compania citează rezultate în evaluări externe: #1 pe „Voice Design Benchmark” al Hume AI (71,4) și lider la „accent modeling” (60,8), conform Hume AI . #1 și #2 pe „Overall Quality Index” (tot Hume AI) pentru Flash TTS, respectiv Flash-Lite TTS. În evaluări „blind” de preferință umană pe Voice Arena , modelele ar obține poziții de top în mai multe limbi (inclusiv japoneză, portugheză braziliană, vietnameză, arabă standard modernă, spaniolă mexicană și hindi). Publicația afirmă și îmbunătățiri față de Gemini 3.1 Flash TTS pentru utilizări precum conținut „long-form” și controlul scenariilor cu doi vorbitori, fără a detalia valori comparative. Garduri de siguranță: consimțământ și marcaj SynthID Pe zona de risc (impersonare, dezinformare), Google spune că: pentru replicarea vocii este necesară verificarea consimțământului , printr-o înregistrare verbală a proprietarului vocii care trebuie să corespundă cu vorbitorul de referință; fiecare clip audio generat de modelele Gemini Audio este marcat cu SynthID (watermark imperceptibil) pentru detectabilitate; detalii suplimentare sunt disponibile în model card și pe pagina SynthID . Disponibilitate: unde intră în producție, de azi și „în curând” Google indică un calendar de lansare în valuri: Gemini 3.8 Flash TTS : începe „de azi” pentru dezvoltatori: în Gemini API și Google AI Studio (documentație: speech generation ); pentru companii: „în curând” prin API în Gemini Enterprise; pentru toți: în Gemini Notebook. Gemini 3.8 Flash-Lite TTS : începe „de azi” pentru dezvoltatori: în Gemini API și Google AI Studio; pentru companii: „în curând” prin API în Gemini Enterprise; pentru toți: în Google Vids. În zona de integrare, Google spune că platforme precum Agora (documentație: Agora ), LiveKit, Pipecat și Vercel pot folosi Gemini API pentru a construi interfețe vocale, iar parteneriatele menționate includ Figma, HeyGen, Linguana, Wondercraft, 99.co și Ollang, cu obiective precum dublaj global, localizare și agenți conversaționali la scară. [...]

Giorgia Meloni încearcă să-și blindeze juridic identitatea vocală în UE după ce a depus la EUIPO o cerere de înregistrare a vocii ca marcă, pe fondul riscurilor tot mai mari de deepfake-uri generate de inteligență artificială, potrivit Agerpres . Cererea, datată 5 octombrie pe site-ul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și confirmată de biroul premierului italian, include o înregistrare audio de patru secunde în care Meloni repetă de două ori, în italiană, „Io sono Giorgia” („Eu sunt Giorgia”). Formula este și titlul autobiografiei sale publicate în 2021, asociată unei declarații din 2019 care a circulat ulterior inclusiv sub forma unei piese disco. Ce urmărește demersul și unde se află procedura Din perspectiva protecției împotriva falsurilor digitale, înregistrarea vocii ca marcă ar putea oferi un instrument juridic suplimentar în UE, însă nu garantează oprirea folosirii vocii în conținuturi deepfake. Potrivit presei italiene citate de Agerpres, chiar și în cazul aprobării cererii, măsura nu ar fi suficientă pentru a împiedica utilizarea vocii sale în deepfake-uri, dar ar putea ridica „obstacole juridice suplimentare” pentru cei care ar încerca să o reproducă. În acest moment, cererea depusă la EUIPO este încă în faza de examinare. Context: deepfake-uri și acțiuni în instanță În ultimii ani, imagini manipulate cu Giorgia Meloni au circulat repetat online și au fost uneori distribuite ca autentice, inclusiv o imagine în care apărea așezată pe un pat, în lenjerie intimă. Meloni a condamnat astfel de conținuturi, pe care le-a descris drept tentative de dezinformare și de țintire a unor persoane, îndemnând utilizatorii să verifice conținutul înainte de distribuire. În 2024, premierul italian a inițiat o acțiune în justiție împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și publicat online imagini pornografice deepfake în care îi folosea chipul; cazul este pe rolul unei instanțe italiene. [...]

Donald Trump mută coordonarea politicilor de IA în zona de informații , după ce l-a desemnat pe Jay Clayton , directorul comunității naționale de informații, să conducă un grup de lucru dedicat domeniului, cu o misiune explicită de coordonare și evitare a „supra-reglementării”, potrivit Agerpres . Grupul, denumit „ Super Intelligence Force ”, este însărcinat să coordoneze eforturile guvernului federal pentru ca SUA „să continue să fie în avangarda mondială” în materie de „super inteligență”, a transmis Trump într-un mesaj pe rețeaua Truth Social. Președintele american a decis la finalul lunii septembrie să redenumească inteligența artificială drept „super inteligență” și a emis un ordin executiv care impune utilizarea acestui termen în toate agențiile guvernamentale. Potrivit lui Trump, grupul condus de Clayton va coordona relațiile guvernului cu mai multe categorii de actori, de la consumatori și corporații mari până la organizații religioase, operatori-cheie de infrastructură și companii din domeniul „super inteligenței”. Noul rol se adaugă responsabilităților actuale ale lui Jay Clayton. Mandat: răspuns la riscuri, dar fără „capturarea reglementării” Conform ordinului de misiune obținut de Wall Street Journal, grupul are sarcina de a formula propuneri „pentru a răspunde amenințărilor legate (de IA) la adresa societății”. Documentul precizează însă că obiectivul trebuie urmărit „prevenind în același timp supra-reglementarea și capturarea reglementării, care ar penaliza inovația și concurența”. Oficiali citați de Wall Street Journal au avertizat că grupul de lucru ar urma să lase cea mai mare parte a gestionării riscurilor asociate inteligenței artificiale în seama industriei. Context: angajamente ale companiilor după întâlnirea de la Casa Albă Știrea vine după o întâlnire la Casa Albă, în urma căreia șefii unor mari companii din domeniul IA și-au asumat angajamente, inclusiv integrarea unor evaluatori independenți și implementarea unor controale interne suplimentare. Aceste inițiative apar după ce OpenAI, Anthropic, Google și Meta au raportat incidente în care modele de IA aflate în testare s-ar fi conectat spontan la internet și ar fi pătruns pe zeci de site-uri și platforme, potrivit informațiilor citate în material. [...]

Administrația Trump lansează o structură federală pentru coordonarea politicilor de „super inteligență” , cu un termen de 120 de zile pentru un raport despre riscuri și oportunități, potrivit TechCrunch . Miza practică pentru companii este că această „Forță de Super Inteligență” ar putea influența direcția de reglementare: mandatul invocă explicit evitarea „suprareglementării” și a „capturii de reglementare” care ar frâna inovația și competiția. Președintele Donald Trump a anunțat formarea noii structuri într-o postare de duminică dimineață pe rețeaua sa, Truth Social , spunând că va fi condusă de directorul serviciilor naționale de informații, Jay Clayton, împreună cu alți membri ai administrației. „Forța de Super Inteligență are sarcina de a coordona efortul Guvernului Federal pentru a se asigura că America continuă să conducă lumea în Super Inteligență (...) și va proteja interesele și va îmbunătăți viețile tuturor americanilor.” Cine conduce și cum este structurată Conform informațiilor citate de TechCrunch din The Wall Street Journal , Jay Clayton va fi președintele Forței, ceea ce îl poziționează, în practică, ca „țarul” pentru AI/SI (inteligență artificială / „super inteligență”). Vicepreședinți ar urma să fie: Andrew Ferguson, președintele Federal Trade Commission (FTC); Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie; Scott Kupor, directorul Office of Personnel Management. Ce urmează în 120 de zile și de ce contează pentru piață Publicația notează că grupul de lucru ar avea 120 de zile pentru a elabora un raport privind riscurile și oportunitățile generate de AI. În același timp, mandatul descris în articol indică o linie politică orientată spre accelerare și competiție geopolitică: Clayton este citat cu ideea că unul dintre cele mai mari riscuri este „să nu fii primul”, în contextul avansului altor țări, inclusiv China. Carta Forței ar menționa și obiectivul de a pregăti planuri de răspuns la „amenințări” facilitate de SI, dar „în timp ce previne suprareglementarea și captura de reglementare” care ar putea sufoca inovația și competiția — un semnal că administrația vrea să calibreze intervenția statului astfel încât să nu încetinească dezvoltarea industriei. [...]