Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Giorgia Meloni încearcă să-și blindeze juridic identitatea vocală în UE după ce a depus la EUIPO o cerere de înregistrare a vocii ca marcă, pe fondul riscurilor tot mai mari de deepfake-uri generate de inteligență artificială, potrivit Agerpres.
Cererea, datată 5 octombrie pe site-ul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și confirmată de biroul premierului italian, include o înregistrare audio de patru secunde în care Meloni repetă de două ori, în italiană, „Io sono Giorgia” („Eu sunt Giorgia”). Formula este și titlul autobiografiei sale publicate în 2021, asociată unei declarații din 2019 care a circulat ulterior inclusiv sub forma unei piese disco.
Din perspectiva protecției împotriva falsurilor digitale, înregistrarea vocii ca marcă ar putea oferi un instrument juridic suplimentar în UE, însă nu garantează oprirea folosirii vocii în conținuturi deepfake. Potrivit presei italiene citate de Agerpres, chiar și în cazul aprobării cererii, măsura nu ar fi suficientă pentru a împiedica utilizarea vocii sale în deepfake-uri, dar ar putea ridica „obstacole juridice suplimentare” pentru cei care ar încerca să o reproducă.
În acest moment, cererea depusă la EUIPO este încă în faza de examinare.
În ultimii ani, imagini manipulate cu Giorgia Meloni au circulat repetat online și au fost uneori distribuite ca autentice, inclusiv o imagine în care apărea așezată pe un pat, în lenjerie intimă. Meloni a condamnat astfel de conținuturi, pe care le-a descris drept tentative de dezinformare și de țintire a unor persoane, îndemnând utilizatorii să verifice conținutul înainte de distribuire.
În 2024, premierul italian a inițiat o acțiune în justiție împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și publicat online imagini pornografice deepfake în care îi folosea chipul; cazul este pe rolul unei instanțe italiene.
Recomandate

Google mută istoricul căutărilor din AI Mode direct pe pagina principală , printr-o bară laterală pliabilă care listează conversațiile recente și permite reluarea lor dintr-un click, potrivit Notebookcheck . Schimbarea, disponibilă pe desktop, ridică miza operațională și de confidențialitate mai ales în scenariile în care același computer este folosit de mai multe persoane. Google a început să activeze treptat funcția la nivel global, după ce Robby Stein , vicepreședinte de produs pentru Google Search, a anunțat pe 19 noiembrie pe X introducerea „unei bare laterale pliabile” pentru acces rapid la căutările recente din AI Mode. La o verificare făcută pe 21 noiembrie, într-un cont autentificat pe google.de, funcția nu era încă vizibilă, ceea ce sugerează o implementare graduală. Ce include noua bară laterală Panoul din stânga afișează firele (conversațiile) anterioare din AI Mode și adaugă câteva comenzi dedicate: buton pentru inițierea unui fir nou; căutare în fire mai vechi; opțiune de conectare a unui „notebook” Gemini (un spațiu de lucru asociat ecosistemului Gemini). Când este restrânsă, bara se reduce la o bandă îngustă gri. În material se menționează că Google nu a anunțat o setare care să permită eliminarea completă a barei laterale. Deocamdată, funcția este limitată la browsere pe desktop. De ce contează pe calculatoarele partajate Mutarea listei de conversații pe pagina principală schimbă nivelul de expunere: dacă mai multe persoane folosesc același computer și contul Google rămâne autentificat, întrebările adresate în AI Mode pot deveni vizibile direct din homepage, fără a mai intra explicit în AI Mode. Notebookcheck dă exemple de situații în care acest lucru poate fi sensibil: întrebări despre rezultate medicale, o aplicație pentru un job sau dificultăți financiare. Practic, oricine deschide browserul și extinde panoul poate vedea subiectele recente. Cum poate fi gestionat istoricul Conform paginii de ajutor pentru AI Mode citate în articol, utilizatorii pot șterge: fire individuale; întreg istoricul AI Mode, din panoul de istoric din stânga, pe desktop. Controlul mai amplu este în „My Google Activity”, la „Search Services History”, de unde istoricul poate fi oprit și activitatea trecută poate fi ștearsă. Totuși, ștergerea nu înseamnă dispariția completă a datelor: o pagină de ajutor Google despre „Search Services History” menționează că datele deja folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială sunt deconectate de cont și păstrate până la patru ani. Alternativa pentru întrebări sensibile: „fire temporare” Pentru întrebări pe care utilizatorii nu vor să le vadă în istoric, Google a introdus pe 17 noiembrie „fire temporare” în AI Mode. Acestea se pornesc dintr-o pictogramă din colțul din dreapta sus al AI Mode, iar compania susține că sesiunile sunt „complet detașate de cont”, nu apar în istoric și dispar după închiderea firului. Funcția este în curs de extindere globală pe browsere desktop și mobile, în toate limbile suportate de AI Mode, potrivit articolului. [...]

OpenAI mută automatizarea AI în contabilitate , cu un plugin care poate prelua sarcini repetitive precum facturarea, reconcilierea extraselor bancare și raportarea lunară, fără să înlocuiască programele contabile folosite deja de firme, potrivit Mobilissimo . Miza practică este reducerea timpului consumat pe introducere manuală de date și verificări, într-o zonă unde erorile costă și unde procesele sunt, de regulă, standardizate. Soluția, numită „ ChatGPT for Accounting ”, a fost anunțată pe 18 noiembrie și este descrisă ca un sistem bazat pe pluginuri (extensii) care se conectează la aplicațiile existente ale companiilor. Asistentul poate consulta documente din e-mail, fișiere Excel și aplicații contabile conectate, apoi pregătește operațiunile pentru verificare de către contabil. Ce operațiuni poate prelua în practică Conform articolului, pluginul este construit în jurul unor activități tipice de back-office: Facturare: extrage informații din documente și e-mailuri, pregătește înregistrări contabile și poate crea ciorne de facturi în aplicațiile compatibile. Reconciliere bancară: compară extrasele cu evidențele, semnalând plăți lipsă, tranzacții duplicate sau diferențe de valoare. Raportare lunară: centralizează venituri și cheltuieli, compară perioade și explică variațiile. Audit: organizează documente justificative și identifică lipsuri sau neconcordanțe. Un element operațional important este posibilitatea de a salva proceduri lunare ca instrucțiuni reutilizabile, astfel încât aceleași reguli de verificare să poată fi aplicate recurent, schimbând doar setul de documente. Integrare cu aplicațiile contabile și limitele de acces Sistemul este prezentat ca funcționând cu aplicații precum QuickBooks Online , Xero, FreshBooks, BILL, Oracle NetSuite, Rillet și Campfire. Accesul diferă în funcție de integrare: unele permit doar consultarea datelor, iar altele și crearea de înregistrări. Pentru programele fără integrare dedicată, ChatGPT poate folosi funcții de control al computerului, acolo unde sunt disponibile. Mobilissimo notează și un exemplu de eficiență prezentat de OpenAI: un contabil de la Shield Technology Partners ar fi ajuns la maximum 20 de minute pentru fiecare companie pentru pregătirea fișierelor de import și a notelor contabile. Publicația precizează însă că sunt rezultate furnizate de OpenAI, nu dintr-un test independent. Ce înseamnă pentru firmele din România Pentru piața locală, articolul subliniază o limitare majoră: OpenAI nu a anunțat integrări dedicate pentru SmartBill, SAGA sau FGO , soluții utilizate frecvent de firmele românești. În acest context, utilitatea imediată ar veni mai ales din fluxuri bazate pe exporturi în Excel: companiile pot exporta facturi și tranzacții bancare, iar asistentul poate identifica diferențe (de exemplu, corelarea unei plăți cu factura aferentă, ținând cont de comisioane și diferențe valutare). Chiar și așa, înregistrarea finală rămâne condiționată de verificare umană, iar utilizatorii sunt avertizați să verifice calculele și documentele înainte de aprobare. Cost, instalare și condiții de utilizare Pluginul „Accounting” este descris ca gratuit de instalat , însă accesul efectiv la funcții depinde de abonament și de configurația contului. Conform documentației citate, utilizatorii ChatGPT Business îl pot instala fără aprobarea prealabilă a administratorului, în timp ce pentru Enterprise este necesară aprobarea. Instalarea se face din directorul de pluginuri ChatGPT, iar publicația menționează ca recomandare aplicația desktop pentru Windows sau macOS. În privința datelor, OpenAI indică faptul că informațiile din abonamentele Business și Enterprise nu sunt folosite implicit pentru antrenarea modelelor AI, potrivit articolului. [...]

Foxconn mizează pe infrastructura de inteligență artificială ca motor de creștere, iar compania estimează că aceasta ar putea ajunge la peste 60%–65% din venituri în următorii trei până la cinci ani , potrivit CNBC . Mesajul indică o repoziționare strategică a celui mai cunoscut producător de iPhone-uri pentru Apple, într-un moment în care cererea pentru servere și centre de date dedicate AI devine o piață separată, cu marje și cicluri de investiții diferite față de electronicele de consum. În interviul acordat emisiunii „Managing Asia with Christine Tan”, președintele Foxconn (Hon Hai Technology Group), Young Liu , a legat această schimbare de parteneriatul companiei cu Nvidia și de creșterea cererii pentru servere AI și infrastructură de centre de date. În același timp, el a spus că nu vede semne de supracapacitate în AI — o poziție relevantă pentru investitori și clienți, în condițiile în care industria discută tot mai des despre riscul de investiții excesive în hardware și facilități. De ce contează: reducerea dependenței de ciclul iPhone Pentru Foxconn, pariul pe infrastructura AI înseamnă, în esență, o încercare de a-și diversifica baza de venituri dincolo de producția de electronice de consum, unde sezonalitatea și dependența de câțiva clienți mari pot amplifica volatilitatea. Dacă ponderea indicată de Liu s-ar materializa, ar însemna o schimbare structurală a profilului de business: de la asamblare pentru produse finale către livrări pentru lanțul de aprovizionare al centrelor de date (servere, integrare și infrastructură asociată). Alte direcții menționate: vehicule electrice și „computing” în spațiu În același interviu, Liu a vorbit și despre: provocările legate de ambițiile Foxconn în zona vehiculelor electrice; extinderea către sateliți și „computing” bazat în spațiu (capacități de calcul și procesare plasate pe orbită); tranziția de leadership după fondatorul Terry Gou și obiectivul de a contura „următoarea moștenire” a companiei. CNBC nu oferă, în materialul video, detalii financiare suplimentare (de tip venituri curente pe segmente sau investiții planificate) care să permită cuantificarea exactă a efortului necesar pentru atingerea țintei de 60%–65%, însă direcția strategică este explicită: Foxconn vrea ca următorul său ciclu de creștere să fie legat de infrastructura AI, nu de smartphone-uri. [...]

Un matematician de la Anthropic susține că a găsit o demonstrație a ipotezei Riemann cu ajutorul lui Claude, dar validarea independentă lipsește , iar până la confirmare impactul rămâne mai degrabă unul de credibilitate și guvernanță pentru industria AI decât un rezultat științific acceptat, potrivit Tom's Hardware . Levent Alpöge , matematician angajat al Anthropic, a scris într-o lucrare publicată săptămâna aceasta că „crede” că, lucrând cu Claude, a descoperit o demonstrație pentru ipoteza Riemann, una dintre cele mai cunoscute probleme nerezolvate din teoria numerelor, formulată în 1859 de Bernhard Riemann. De ce contează pentru companiile de AI: între reputație și verificabilitate Momentul este sensibil: afirmația apare în aceeași săptămână în care Anthropic a fost listată pe Nasdaq printr-o ofertă publică inițială (IPO), ceea ce amplifică atenția și, implicit, nevoia de verificare externă. În lipsa confirmării de către comunitatea matematică, anunțul rămâne o revendicare individuală, nu un rezultat acceptat, iar riscul principal pentru companie este unul reputațional: asocierea brandului cu o „demonstrație” nevalidată. În același timp, cazul subliniază o problemă mai largă pentru sector: cum sunt evaluate și auditate rezultatele obținute cu modele de inteligență artificială, mai ales când acestea sunt invocate în contexte cu miză mare (știință, finanțe, reglementare). Ce este ipoteza Riemann și ce ar însemna o demonstrație Ipoteza Riemann este descrisă ca o problemă fundamentală în teoria numerelor, legată de distribuția numerelor prime. Tom's Hardware citează explicația Clay Mathematics Institute, potrivit căreia ipoteza afirmă că toate soluțiile „interesante” ale ecuației ζ(s) = 0 se află pe o anumită dreaptă verticală. Conform aceleiași explicații, ipoteza a fost verificată pentru primele 10.000.000.000.000 de soluții, iar o demonstrație generală ar aduce lumină asupra modului în care sunt distribuite numerele prime. Ce știm efectiv din documentul publicat Alpöge își formulează concluzia ca o convingere personală, nu ca un rezultat deja confirmat de evaluare inter pares (peer review). Lucrarea la care face referire Tom's Hardware este disponibilă public aici: paper . În acest stadiu, materialul nu oferă o confirmare independentă și nici nu indică faptul că demonstrația ar fi fost verificată de o instituție sau de o echipă externă de specialiști. Prin urmare, rămâne deschisă întrebarea esențială: dacă demonstrația rezistă verificării riguroase a comunității matematice. Context: IPO-ul Anthropic și atenția asupra utilizării resurselor Tom's Hardware leagă temporal această afirmație de listarea companiei și trimite la un material separat despre IPO și utilizarea resurselor de calcul ale Anthropic: its initial public offering . În contextul unei companii proaspăt listate, orice afirmație cu potențial de a influența percepția investitorilor tinde să fie privită prin prisma guvernanței și a prudenței în comunicare. Ce urmează, în practică, este etapa care lipsește acum: evaluarea independentă. Până atunci, „demonstrația” rămâne neconfirmată, iar implicațiile pentru industrie sunt mai ales despre standarde de verificare și responsabilitate atunci când AI este invocată ca instrument în descoperiri științifice. [...]

Coreea de Sud a folosit sistemul național de alertare de urgență ca instrument antifraudă la examene , trimițând notificări care au făcut să sune simultan telefoanele din toată țara, într-o măsură fără precedent menită să depisteze dispozitive inteligente neautorizate în sălile de examen, potrivit Digi24 . Decizia arată cum autoritățile extind rapid mijloacele operaționale de control pe fondul creșterii fraudelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Ministerul Educației sud-coreean a anunțat că 111 candidați au fost depistați cu dispozitive inteligente neautorizate la examenul național de admitere la facultate (Suneung), iar cinci au fost surprinși folosindu-le efectiv în timpul probei. Cum a funcționat măsura și de ce e relevantă operațional Pe fondul scandalurilor recente de fraudă, autoritățile au activat, în ziua examenului, sistemul național de alertare de urgență, folosit în mod normal pentru dezastre. Joi, între orele 08:00 și 15:00, au fost transmise trei alerte care au făcut ca telefoanele mobile din întreaga țară să sune simultan, inclusiv dacă erau setate pe modul silențios. Alertele au ajuns și la telefoanele turiștilor care foloseau roaming. Telefoanele nu au sunat dacă erau închise sau setate pe modul avion. Potrivit informațiilor citate de BBC în material, scopul a fost identificarea dispozitivelor neautorizate aflate în sălile de examen. Contextul: escaladarea fraudei cu AI și reacția autorităților Îngrijorările s-au amplificat după mai multe cazuri recente. Luna trecută, doi candidați au fost prinși folosind ochelari cu inteligență artificială pentru a copia la examenele de admitere la universitate, iar autoritățile au anunțat și recompense pentru cei care semnalează fraude . Ministerul Educației a mai comunicat că, la începutul lunii, patru elevi de gimnaziu și liceu au fost prinși în acest an folosind ochelari cu AI pentru a trișa. În plus, cazul unui candidat care a obținut cel mai mare punctaj la examenul național de certificare pentru consultanții fiscali și a recunoscut că a fraudat testul folosind o microcameră, un telefon mobil și instrumente de inteligență artificială a accelerat introducerea unor măsuri suplimentare „în ultimul moment”, cu doar câteva zile înainte de Suneung. Măsuri suplimentare și efecte colaterale Pe lângă alertele de urgență, candidaților li s-a cerut să acopere nasturii cămășilor și jachetelor pentru a preveni folosirea camerelor ascunse, iar autoritățile au verificat ochelarii purtați de elevi. Aceste măsuri au generat îngrijorare și în rândul celor care nu intenționau să trișeze: un elev a spus pentru Korea Times că se teme ca ochelarii cu rame groase să nu fie confundați cu ochelari inteligenți, iar un alt candidat a declarat agenției Yonhap că a ales lentile de contact pentru a evita suspiciunile. De ce contează: presiunea pe integritatea unui examen „sistemic” Suneung, organizat anual în noiembrie, durează opt ore, include aproximativ 200 de întrebări din mai multe discipline și este descris ca un moment care poate influența admiterea la universitate, cariera și statutul social. În ziua examenului, activitatea țării încetinește, inclusiv prin suspendarea lucrărilor de construcții și oprirea temporară a zborurilor, pentru a asigura condiții de examinare. În acest context, extinderea instrumentelor de control – până la utilizarea infrastructurii naționale de alertare – indică o schimbare operațională majoră în modul în care statul încearcă să țină pasul cu frauda facilitată de AI. [...]

CNIR își schimbă modul de lucru în proiectele de autostrăzi, integrând inteligența artificială pentru a accelera analiza documentațiilor și a detecta mai devreme riscurile de întârzieri și depășiri de costuri , potrivit Profit . Compania spune că AI nu înlocuiește specialiștii, ci îi sprijină, cu verificare umană pentru fiecare decizie și cu accent pe protecția datelor. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, afirmă că instituția a trecut „de la teorie la practică” după ce echipa de conducere a finalizat un program de perfecționare în 12 module dedicat utilizării inteligenței artificiale. În paralel, CNIR a început să folosească platforma Claude și a achiziționat 25 de licențe, pentru extinderea rapidă a utilizării în rândul angajaților. Ce impact operațional urmărește CNIR Miza, în logica CNIR, este reducerea timpului consumat pe activități repetitive și creșterea vitezei de reacție în proiecte cu documentație voluminoasă, contracte complexe și termene strânse. Concret, instituția indică patru direcții în care AI ar aduce câștiguri: analiză mai rapidă a documentațiilor tehnice și contractuale; o imagine mai exactă asupra stadiului real al lucrărilor, pe baza datelor din teren; identificarea timpurie a riscurilor de întârziere sau de depășire a costurilor; planificare mai bună, cu mai mult timp alocat deciziilor, nu procesării administrative. În perioada următoare, CNIR spune că va extinde instruirea la nivelul întregului personal, printr-un curs de bază pentru utilizarea platformei Claude. „Omul decide”. Cum descrie CNIR rolul AI CNIR susține că utilizarea inteligenței artificiale este una „responsabilă”, iar deciziile rămân la oameni. În mesajul transmis de directorul instituției, poziționarea este explicită: „Inteligența artificială nu înlocuiește expertiza inginerilor, juriștilor și economiștilor noștri. O completează. O folosim responsabil: cu protecția datelor pe primul loc și cu verificare umană pentru fiecare decizie.” Context: presiunea livrărilor până la final de 2026 și riscul finanțării Integrarea AI vine într-un moment în care, până la finalul anului 2026, „mai multe tronsoane importante de autostradă și drum expres” ar trebui deschise circulației, însă calendarul depinde de finanțare, ritmul lucrărilor și capacitatea constructorilor de a închide șantierele cu restanțe. În același material, Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, indică drept cele mai plauzibile livrări Centura Bucureștiului A0 și o porțiune din Autostrada Moldovei, cu segmentul până la Bacău care „poate fi inaugurat până la finalul lunii august”, iar alte bucăți ar putea urma până la sfârșitul anului. Tot el avertizează că finanțarea rămâne un factor critic, în condițiile în care „ PNRR se termină în august”, iar după această dată restul lucrărilor ar urma să depindă de alte surse de bani. Pentru A0, Ciurea descrie un scenariu de finalizări „pe bucăți”, inclusiv situația în care un lot finalizat nu poate fi folosit normal din cauza blocajelor de pe loturile vecine, ceea ce poate amâna deschiderea efectivă în trafic. [...]