Elsevier, Hachette și alte trei edituri dau Meta în judecată pentru antrenarea Llama pe opere piratate - procesul mizează pe dovezi de „prejudiciu de piață” și pe existența unei piețe de licențiere

Cinci dintre cele mai mari edituri atacă în instanță strategia Meta de a antrena Llama pe conținut piratat, într-un dosar construit explicit pe „dovada” de impact economic pe care judecătorul a spus că o așteaptă — potrivit The Next Web , Elsevier, Cengage, Hachette, Macmillan și McGraw Hill, alături de scriitorul Scott Turow, au depus marți, la un tribunal federal din Manhattan, o acțiune colectivă propusă împotriva Meta. Plângerea susține că Meta ar fi „piratat milioane” de cărți și articole științifice pentru a-și antrena modelele de limbaj Llama, fără permisiune, plată sau licență. Reclamanții cer certificarea cauzei ca acțiune colectivă, în numele altor deținători de drepturi aflați în situații similare. Reuters a relatat despre acest dosar, notează publicația. Miza depășește un nou episod din seria proceselor privind drepturile de autor în antrenarea inteligenței artificiale: cazul este construit să testeze direct punctul vulnerabil identificat de instanță într-un litigiu anterior câștigat de Meta — dovada de „prejudiciu de piață” (market harm), adică pierderi măsurabile de venituri cauzate de substituirea produselor editoriale de către răspunsurile unui model AI. De ce acest proces ar putea schimba jocul față de „ Kadrey v. Meta ” The Next Web arată că noul dosar diferă structural de „Kadrey v. Meta”, procesul intentat în 2023 în California de un grup de autori (printre care Sarah Silverman), care a acuzat Meta că ar fi descărcat cărți protejate de drepturi de autor din biblioteci pirat (LibGen, Z-Library, Anna’s Archive) pentru a antrena Llama. În iunie 2025, judecătorul Vince Chhabria a acordat Meta o hotărâre favorabilă pe baza excepției de „utilizare rezonabilă” (fair use) din dreptul american, considerând antrenarea suficient de „transformativă”. Însă, potrivit publicației, judecătorul a subliniat explicit limitele deciziei și a indicat că reclamanți viitori ar putea avea câștig de cauză dacă vin cu dovezi mai puternice privind prejudiciul de piață. Noul proces este conceput tocmai pe această linie, cu trei diferențe care, în lectura The Next Web, îi avantajează pe reclamanți: Amploarea catalogului : nu mai e vorba de un număr limitat de titluri ale unor autori, ci de operațiunile editoriale ale cinci companii cu pondere mare în publicarea academică, educațională și comercială. Dovezi de substituție și venituri : editurile academice și educaționale pot documenta mai ușor liniile de venit pe care un model AI le poate înlocui (de exemplu, când un student primește un răspuns care ar fi necesitat consultarea unui manual). Contextul pieței de licențiere : din 2023, au apărut mai multe acorduri de licențiere între companii AI și editori; Meta ar fi semnat astfel de acorduri cu Reuters, CNN, Fox News, People Inc. și USA Today. Existența acestor licențe poate cântări în analiza prejudiciului de piață, pentru că sugerează că există o piață de licențiere funcțională. Ce urmează și de ce contează pentru piața AI Dincolo de întrebarea juridică îngustă — dacă folosirea de materiale piratate pentru antrenarea Llama se încadrează la „fair use” — dosarul încearcă să stabilească dacă antrenarea modelelor generative poate funcționa fără o piață de licențiere robustă sau dacă licențele devin o componentă structurală a industriei. The Next Web notează că procedura va avansa lent: certificarea acțiunii colective, cereri de respingere, faze de judecată sumară și programarea unui proces pot dura, în mod obișnuit, 18–24 de luni . În acest interval, riscul pentru Meta este asimetric: o nouă victorie ar întări ideea că antrenarea pe corpuri de date piratate poate fi apărată ca „fair use” chiar și împotriva unor reclamanți industriali; o înfrângere ar putea crește costurile prin despăgubiri și remedii care să schimbe practicile de antrenare și negociere a licențelor în întreg sectorul. [...]