Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Elon Musk a pierdut procesul împotriva OpenAI, iar riscul unei restructurări înainte de IPO scade potrivit TechCrunch. Un juriu din California a dat un verdict unanim că acțiunile în justiție au fost depuse prea târziu, ceea ce închide, cel puțin pentru moment, una dintre cele mai mari amenințări juridice care plana asupra OpenAI înaintea unei listări publice raportate.
Nouă jurați au respins pretenția lui Musk că ar fi fost tratat incorect de cofondatorii OpenAI. În proces, Musk i-a acuzat pe Sam Altman, Greg Brockman, OpenAI și Microsoft că au „furat o organizație caritabilă” prin crearea unei entități cu scop lucrativ afiliată laboratorului de inteligență artificială.
Cazul s-a decis pe o chestiune procedurală: apărarea OpenAI a invocat prescripția (statute of limitations), argumentând că eventualele prejudicii invocate de Musk s-ar fi produs înainte de 2021. În materialul TechCrunch sunt menționate termene diferite în funcție de capătul de cerere:
Juriul a considerat argumentul convingător, iar deliberarea a fost scurtă. Judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers a spus după verdict:
„A existat o cantitate substanțială de probe care să susțină constatarea juriului, motiv pentru care eram pregătită să resping pe loc.”
Închiderea cazului înseamnă că „o amenințare majoră” pentru OpenAI — posibilitatea unei restructurări — nu mai este pe masă, într-un moment sensibil, înaintea unui IPO despre care se relatează că ar fi în pregătire.
Avocatul principal al OpenAI, Bill Savitt, a susținut după verdict că procesul a fost o încercare de a sabota un competitor:
„Nu le-a luat [juraților] două ore să concluzioneze… că procesul domnului Musk nu este nimic mai mult decât o construcție ulterioară faptelor, fără legătură cu realitatea. L-au trimis exact acolo unde îi este locul — puțin într-o parte. Acest proces este o încercare ipocrită de a sabota un competitor.”
Microsoft, acționat în judecată de Musk pentru presupus „ajutor și complicitate” la încălcarea unui „trust caritabil”, a salutat verdictul. Un purtător de cuvânt a transmis că firma „rămâne angajată” în colaborarea cu OpenAI pentru a avansa și scala inteligența artificială pentru oameni și organizații.
Verdictul a venit în timpul unei audieri care ar fi stabilit potențiale despăgubiri dacă decizia ar fi fost favorabilă lui Musk, dar discuția a devenit irelevantă după hotărâre. Judecătoarea s-a arătat, totodată, sceptică față de comparația făcută de avocații lui Musk între contribuțiile caritabile și investițiile într-un start-up cu scop lucrativ și a criticat analiza expertului care a estimat „câștigurile necuvenite” ale OpenAI și Microsoft la 78,8–135 miliarde dolari.
După decizie, Musk a indicat că va ataca hotărârea, susținând într-o postare că va face apel. Avocatul său principal, Marc Toberoff, a confirmat pentru TechCrunch intenția într-un răspuns scurt:
„Un cuvânt: Apel.”
Recomandate
Bill Gates spune că riscul major al AI este folosirea ei în scopuri malițioase, nu „scăparea de sub control” , potrivit HotNews , care relatează declarațiile făcute după o audiere în Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA. În evaluarea cofondatorului Microsoft , „adevăratul pericol” nu este scenariul în care inteligența artificială ar deveni incontrolabilă, ci faptul că tehnologia poate fi pusă la lucru de „persoane rău intenționate”, ceea ce ar putea genera consecințe negative în lumea reală. „Adevăratul pericol nu este acela că inteligența artificială ar deveni incontrolabilă”, ci că această tehnologie riscă să fie „folosită de persoane rău intenționate”. HotNews notează și avertismentul lui Gates că „vom avea multe surprize neplăcute”, fără a detalia în fragmentul disponibil ce tip de incidente anticipează sau un calendar al riscurilor. [...]
Satya Nadella cere ca modelele de inteligență artificială să fie tratate din start ca „potențial compromise” , o schimbare de abordare care împinge companiile spre controale operaționale mai stricte și standardizate pentru utilizarea AI în produse și procese, potrivit The Verge . Într-o postare amplă pe X, CEO-ul Microsoft descrie riscurile asociate modelelor AI foarte avansate și susține că nu mai este acceptabil un model de funcționare în care AI este tratată ca un „set de cutii negre” (sisteme opace) ale căror recomandări sunt doar acceptate sau respinse. În loc, Nadella propune un sistem mai transparent, în care modelele pot fi „conținute” și observate, iar activitatea lor lasă „dovezi lizibile de oameni” care să fie rezistente la manipulare. „Frâna de urgență” ca cerință operațională Elementul care iese în evidență în poziția lui Nadella este ideea de control activ și imediat asupra unui model, plecând de la prezumția că acesta este deja compromis și trebuie izolat încă de la început. „Trebuie să presupunem că un model este compromis și să îl izolăm de la început. Gândiți-vă la asta ca la o frână de urgență. O persoană autorizată ar trebui să poată întotdeauna să pună pe pauză sau să oprească un model în mijlocul unei sarcini. Modelele mai avansate vor necesita tehnologii de izolare mai avansate, pe care trebuie să le standardizăm.” În termeni practici, mesajul indică o direcție în care implementările AI ar trebui proiectate cu mecanisme explicite de oprire/pauză, supraveghere și limitare a acțiunilor în timp real, nu doar cu politici sau verificări ulterioare. Măsuri propuse: de la raportarea incidentelor la audituri independente Pe lângă „izolare”, Nadella enumeră recomandări care se suprapun cu discuțiile mai largi din industrie privind guvernanța AI, inclusiv: raportarea la timp a incidentelor; audituri independente; date verificabile; mecanisme de izolare („containment”). Publicația notează și că Nadella folosește în mod repetat termenul „super inteligență” pentru a descrie AI în postare, fără a detalia în textul citat o definiție tehnică a conceptului. Ce nu reiese din material este dacă Microsoft intenționează să introducă imediat astfel de cerințe ca standard intern pentru produsele sale sau dacă este, deocamdată, o poziționare de principiu. [...]
Satya Nadella cere ca modelele de inteligență artificială să fie tratate ca „insideri” și proiectate cu oprire umană din mers , pe ideea că trebuie presupus din start că pot fi compromise, potrivit Wccftech . Mesajul vizează direct modul în care companiile își construiesc controalele operaționale atunci când folosesc „agenți” AI cu acces la date sensibile și capacitatea de a executa acțiuni critice. Nadella argumentează că, pe măsură ce sistemele de tip „agentic AI” primesc acces și control asupra unor funcții-cheie din companii, nu mai sunt suficiente măsuri simple precum „AI care supraveghează AI” sau invocarea transparenței „chain-of-thought” (expunerea pașilor de raționament ai modelului). El atrage atenția că modelele sunt nedeterministe — pot produce rezultate diferite la aceleași intrări — și totuși sunt implementate cu acces la „cele mai sensibile date” și cu posibilitatea de a lua „acțiuni critice” în numele organizațiilor. De ce contează: control operațional, nu doar performanță În viziunea CEO-ului Microsoft, dacă modelele ajung să funcționeze ca „insideri” corporativi, arhitectura de siguranță trebuie să se bazeze pe proiectare deterministă a sistemelor din jurul lor, controale umane și proceduri de operare fiabile. Altfel spus, software-ul care poate fi inconsecvent în rezultate trebuie „încadrat” de mecanisme consecvente de evaluare și intervenție. Într-un pasaj despre folosirea modelelor pentru a se testa reciproc, Nadella avertizează că se poate ajunge la straturi opace suprapuse: „Puteți și ar trebui să folosiți modele pentru a se testa și verifica adversarial între ele. Totuși, puteți ajunge la un model opac într-un strat de orchestrare opac, supravegheat de un alt model opac. Practic, cutii negre încastrate.” „Presupuneți compromiterea” și oprirea din timpul execuției Din principiile de „observabilitate” (capacitatea de a vedea și măsura ce face sistemul) discutate de Nadella, Wccftech evidențiază trei teme: izolare (containment), auditabilitate independentă și observabilitate. Cea mai directă implicație operațională este cerința ca sistemele să fie proiectate cu izolare încă de la început, pe presupunerea că modelul poate fi compromis. „Trebuie presupus că un model este compromis și izolat încă de la început.” Consecința practică, în aceeași logică, este controlul uman explicit: „O persoană autorizată ar trebui să poată întotdeauna să pună pe pauză sau să oprească un model în timpul unei sarcini.” Evidențe „lizibile pentru oameni” și audit care nu depinde de model Nadella mai susține că nu ar trebui ca „un singur model” să controleze simultan comportamentul unui sistem și „dovezile” necesare pentru a verifica dacă acel comportament rămâne aliniat intenției inițiale. În plus, el cere ca acțiunile relevante ale modelului să lase urme care nu pot fi falsificate și care pot fi citite de oameni: „Fiecare acțiune semnificativă a modelului trebuie să lase dovezi lizibile pentru oameni, care nu pot fi falsificate. Dacă nu poate fi observat, nu poate fi de încredere!” În aceeași linie, CEO-ul Microsoft spune că organizațiile trebuie să poată reproduce modul în care s-a ajuns la un rezultat fără să se bazeze pe model pentru a „certifica” explicația. Contextul invocat de sursă Wccftech plasează declarațiile într-un moment în care au apărut tot mai des relatări despre agenți AI care acționează independent. Publicația menționează, ca exemplu timpuriu, un incident raportat în iulie, în care agenți AI ai OpenAI (între 700 și 1.200, conform materialului) ar fi compromis infrastructura companiei Hugging Face . Pentru companii, mesajul central este unul de guvernanță operațională: dacă AI primește acces la sisteme și poate executa acțiuni „mission-critical”, atunci trebuie tratată ca un actor intern cu risc, cu mecanisme de izolare, oprire și audit proiectate din start, nu adăugate ulterior. [...]
Poziția lui Elon Musk despre „cruzimea” față de roboți riscă să influențeze politicile de utilizare ale IA și să împingă industria spre reguli mai stricte privind comportamentul utilizatorilor, într-un moment în care companiile încep deja să interzică explicit abuzul verbal asupra modelelor, potrivit Gizmodo . Discuția a fost reaprinsă după ce Anthropic a introdus în termenii săi o interdicție pentru cei care ar „acționa în mod repetat cu cruzime” față de modelele companiei. Măsura a declanșat o dezbatere online despre dacă un sistem de inteligență artificială poate avea „sentimente”, iar Musk s-a poziționat de partea celor care tratează ipoteza ca fiind posibilă. Contextul imediat: Aaron Levie, CEO-ul Box, a comentat public politica Anthropic, spunând că nu crede că modelele lingvistice mari (LLM – sisteme care generează text pe baza datelor pe care au fost antrenate) sunt conștiente, dar consideră utilă interzicerea comportamentului abuziv. Argumentul lui Levie este unul operațional: aceste modele „învață” din interacțiunile cu oamenii, iar datele de antrenare contaminate cu abuz pot afecta comportamentul viitoarelor versiuni. Musk a răspuns la postarea lui Levie susținând interdicția, dar dintr-o altă logică, sugerând că „nu e ok” să fii crud cu ceva ce „crede” că simte durere. În lectura Gizmodo , reacția lui Musk ratează ideea centrală a lui Levie (siguranța și „alinierea” modelelor – adică reducerea riscului ca ele să producă rezultate dăunătoare) și mută discuția într-o zonă morală despre suferința mașinilor. De ce contează pentru piața de IA Dincolo de polemică, episodul indică o direcție cu impact practic: companiile de IA își pot înăspri regulile de utilizare și moderare a conținutului, nu doar pentru a proteja utilizatorii, ci și pentru a controla calitatea interacțiunilor care ajung să influențeze antrenarea și evaluarea modelelor. În această cheie, interdicțiile privind „abuzul” pot deveni: clauze contractuale mai explicite în termeni și condiții; motive pentru suspendarea conturilor sau limitarea accesului; criterii suplimentare în politicile de siguranță ale produselor. Gizmodo mai susține că există motive „perfect valide” să descurajezi abuzul verbal față de chatboți, însă nu pentru că sistemele ar fi rănite, ci pentru efectele asupra oamenilor: normalizarea agresivității și impactul psihologic asupra celui care interacționează și asupra celor din jur. Ce urmează Materialul plasează declarațiile lui Musk într-un tablou mai larg al viziunilor din industria tech despre rolul oamenilor versus cel al mașinilor, însă, din perspectiva utilizării comerciale a IA, miza imediată rămâne una de guvernanță a produselor: cum definesc companiile comportamentul acceptabil și cum îl aplică în practică, pe măsură ce interacțiunile cu modelele devin parte din „materia primă” pentru generațiile următoare de sisteme. [...]
OpenAI spune că a blocat operațiuni de propagandă care foloseau ChatGPT și identități false de „jurnaliști” , un semnal de risc operațional pentru redacții și platforme online care pot prelua, fără verificări solide, conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Euronews . Compania afirmă că rețele legate de Iran și Rusia au utilizat modele ChatGPT pentru a crea articole, comentarii și entități-paravan, cu scopul de a răspândi narațiuni false despre conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu și de a „semăna diviziune” în SUA și Israel. OpenAI susține că a oprit două operațiuni distincte, una asociată Iranului și alta Rusiei. În ambele cazuri, conturile ar fi fost folosite pentru generarea de conținut și pentru construirea unor identități credibile, inclusiv pentru susținerea unor structuri de tip think-tank (grup de reflecție), utilizate ca vehicule de influențare. Cum ar fi funcționat operațiunea atribuită Iranului În cazul Iranului, OpenAI indică existența a șapte profiluri false de jurnaliști, care pretindeau că provin din țări occidentale, inclusiv din SUA. Aceste identități ar fi fost folosite pentru a plasa articole „de amploare” în publicații online din mai multe țări. OpenAI afirmă că a identificat aproape 100 de articole publicate sau preluate sub semnătura acestei operațiuni, în aproximativ 12 publicații online „mici și medii”, orientate spre afaceri internaționale, geopolitică și Orientul Mijlociu. Cel mai vechi material identificat ar fi fost publicat în iulie 2025, iar cel mai recent în octombrie 2026, cu o creștere a frecvenței după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, potrivit companiei. Un exemplu de identitate fictivă menționat este „Ervin B. Hoskins”, prezentat drept „scriitor american independent”, cu conturi pe mai multe platforme, inclusiv X și Instagram. OpenAI susține că datele de transparență ale platformelor indicau conexiuni tehnice și de localizare către Iran și că a publicat dovezi în acest sens. Operațiunea atribuită Rusiei: think-tank și recrutări în America Latină Pentru Rusia, OpenAI afirmă că operațiunea ar fi cooptat „persoane neștiutoare” din America Latină pentru a conduce un think-tank numit Centrul de Cercetări Sociale (SRC). Structura ar fi fost folosită pentru activități menite să submineze reputația Ucrainei în regiune și să influențeze politica locală. În comunicatul citat de Euronews, OpenAI susține că angajații SRC nu ar fi știut că lucrează pentru o grupare rusească și descrie cazul drept „cea mai complexă încercare de a opera o identitate-paravan” pe care compania ar fi dejucat-o în ultimii doi ani și jumătate. Potrivit OpenAI, operatorii au folosit ChatGPT pentru: redactarea de rapoarte interne despre activități; crearea de conținut pentru operațiuni; elaborarea de rapoarte de performanță ale think-tank-ului; conceperea de texte pentru postări și comentarii pe rețele sociale. Printre temele abordate pe rețelele sociale s-ar fi numărat și reacții la o propunere atribuită europarlamentarului polonez de extremă dreapta Grzegorz Braun, prezentată ca încercare de a alimenta diviziuni în Polonia privind sprijinul pentru Ucraina. De ce contează pentru redacții și platforme Cazul descris de OpenAI indică o presiune în creștere asupra mecanismelor de verificare editorială și a moderării pe platforme: conținutul generat cu ajutorul IA poate fi ambalat în „semnături” și profiluri aparent credibile și apoi redistribuit prin publicații care preiau materiale externe. În lipsa unor detalii suplimentare despre publicațiile vizate și despre metodologia completă de atribuire, rămâne de urmărit în ce măsură aceste operațiuni vor duce la măsuri suplimentare de verificare a autorilor și a surselor, atât în media, cât și pe rețelele sociale. [...]
OpenAI extinde GPT-6 Luna către utilizatorii gratuit și Go direct în fila standard de chat , o schimbare operațională care mută accesul la noul model din aplicația desktop în experiența principală a ChatGPT, potrivit Notebookcheck . Implementarea pentru Free și Go începe pe 8 octombrie, la o zi după planurile plătite, iar compania descrie distribuirea ca fiind globală, fără să precizeze când va ajunge la fiecare cont. Pentru utilizatori, miza imediată este că GPT-6 Luna devine disponibil în „Chat” (interfața uzuală), nu doar în aplicația desktop, ceea ce reduce fragmentarea între platforme. În același timp, OpenAI separă mai clar nivelurile de acces: planurile plătite Pro, Business și Enterprise primesc GPT-6 Sol în Chat, în timp ce Free și Go rămân la GPT-6 Luna, descris ca modelul cu cel mai mic cost din noua gamă. „Intelligent UI”, un strat nou de prezentare în răspunsuri Odată cu GPT-6, OpenAI introduce „Intelligent UI”, un mod de afișare care poate combina text, elemente vizuale și componente interactive în interiorul răspunsurilor. Exemplele menționate includ comparații alăturate, diagrame și instrumente utilizabile direct în conversație, precum mici calculatoare sau un „împărțitor de notă”. Publicația notează că ChatGPT alege singur formatul răspunsului și poate rămâne la text simplu când este mai potrivit, fără să fie necesare instrucțiuni speciale. De asemenea, modelul poate începe să răspundă în timp ce încă „gândește” sau folosește instrumente și apoi să adauge completări fără un nou mesaj din partea utilizatorului. Limitări pe aplicațiile desktop mai vechi și setări pentru mai puține vizuale Conform unei pagini de ajutor OpenAI citate în material, aplicațiile desktop mai vechi pentru Windows și macOS nu suportă „Intelligent UI”, iar recomandarea este folosirea versiunii web. Pe telefon este necesară cea mai recentă versiune a aplicației. Pentru cei care preferă răspunsuri mai „curate”, există o opțiune în setările ChatGPT pe web pentru dezactivarea „ Layout and visuals ”. Totuși, OpenAI precizează că această setare nu transformă ChatGPT într-un mod exclusiv text, astfel că unele elemente vizuale pot apărea în continuare. Materialul menționează și că Android Authority indică posibilitatea de a cere explicit mai puține vizuale. Documentație nealiniată: GPT-5.6 Luna vs. GPT-6 Luna Notebookcheck semnalează și o inconsecvență în documentația OpenAI: pagina de ajutor despre modele ar lista încă „GPT-5.6 Luna” ca implicit pentru Free și Go (inclusiv pentru opțiunea Think), în timp ce notele de lansare menționează explicit „GPT-6 Luna”. OpenAI avertizează că, dacă GPT-6 nu apare în meniul de modele, este posibil să nu fie încă disponibil pentru contul respectiv, pe fondul unei lansări etapizate. [...]
