Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Comisia Europeană vrea să oblige Meta să retragă taxa de acces pentru asistenți AI rivali pe WhatsApp, după ce a concluzionat preliminar că politica ar putea exclude concurența și ar încălca regulile antitrust, potrivit Reuters. Măsurile ar urma să fie aplicate temporar, până la finalizarea investigației, și ar forța revenirea la condițiile de dinainte de 15 octombrie 2025.
Executivul UE spune că a notificat Meta că politica revizuită „pare să aibă același efect” de a exclude asistenții de inteligență artificială ai terților din WhatsApp. În acest context, Comisia intenționează să impună „măsuri interimare” – un instrument folosit când există riscul unui prejudiciu grav și ireparabil pentru concurență.
Concret, Comisia vrea să oblige Meta să:
Meta informase Comisia în martie că va permite timp de un an asistenți AI concurenți pe WhatsApp, dar condiționat de plata unei taxe, după ce inițial plănuise să interzică chatbot-urile AI ale terților pe WhatsApp Business.
Meta contestă demersul Comisiei și susține că intervenția ar avantaja companii mari, transferând costul către micile afaceri care plătesc pentru WhatsApp Business.
„Comisia Europeană propune să folosească puterile sale de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să folosească produsul WhatsApp Business plătit, gratuit.”
„Asta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a folosi serviciul ca să preia comenzi de croissante va plăti nota pentru OpenAI. Micile afaceri europene nu ar trebui să plătească factura OpenAI.”
Comisia a mai spus că investigația a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență deschisese anul trecut propria anchetă.
Ce urmează: măsurile interimare, dacă sunt impuse, rămân în vigoare până la finalul investigației, ceea ce ar putea forța Meta să revină la regimul anterior de acces pentru asistenții AI rivali pe WhatsApp pe durata procedurii.
Recomandate
Mark Zuckerberg își mută efectiv centrul de greutate al conducerii Meta spre AI , ajungând să lucreze din laboratorul de inteligență artificială al companiei și să scrie din nou cod, într-un semnal de implicare directă într-o cursă în care Meta încearcă să recupereze teren. Informațiile apar într-un material IT Home , care citează un articol din Business Insider și declarații făcute la un eveniment Semafor. Potrivit sursei, Zuckerberg și-a mutat biroul în laboratorul AI, unde lucrează alături de Wang Tao și Nat Friedman, și „scrie cod toată ziua”, conform declarațiilor făcute de Dina Powell McCormick, președinta Meta, la Semafor World Economy Summit, la Washington. „Mark chiar și-a mutat biroul în laboratorul AI, stă împreună cu Wang Tao și Nat Friedman și scrie cod toată ziua. (…) El este foarte ferm convins că trebuie să înțeleagă în acest fel, în profunzime, ca să poată gândi cum să ducă modelul în cea mai bună stare.” De ce contează: presiune operațională într-o competiție care se înăsprește Mutarea fizică în echipa de AI și revenirea la programare sunt prezentate ca parte a unei implicări mai profunde, pe fondul intensificării competiției cu OpenAI (ChatGPT), Anthropic (Claude) și Google (Gemini). În același context, sursa amintește că Zuckerberg ar aloca săptămânal între 5 și 10 ore pentru dezvoltarea proiectelor de AI și pentru a revizui munca echipelor. Investiții și recrutare: „laboratorul de superinteligență” Materialul notează că Meta a investit „miliarde de dolari” pentru a construi o echipă de AI denumită „laboratorul de superinteligență”. În acest efort intră și o investiție de aproximativ 15 miliarde de dolari în Scale AI , alături de atragerea cofondatorului Wang Tao în companie. Zuckerberg ar fi implicat și în recrutarea de talente pentru acest departament. Totodată, Dina Powell McCormick a menționat că fostul CEO GitHub, Nat Friedman, s-a alăturat Meta în iulie, pentru a ajuta la dezvoltarea produselor AI. Primele rezultate invocate: modelul Muse Spark și reacția bursei În percepția externă, Meta ar fi fost la un moment dat în urma altor jucători în zona de AI generativ (modele care produc text, imagini sau cod). Sursa spune că „laboratorul de superinteligență” încearcă să schimbe această dinamică prin modele noi, iar lansarea primului model, Muse Spark, ar fi fost urmată de o creștere de 8% a acțiunilor Meta. Zuckerberg ar fi numit acest model „primul reper” al departamentului. În același tablou competitiv, materialul menționează că Anthropic a atras atenția în ultimele șase luni prin progrese precum Claude Code și Cowork și că, din motive de siguranță, nu intenționează să publice public cel mai nou model, Claude Mythos. [...]
Peste 70 de organizații cer Meta să renunțe la recunoașterea facială pe ochelari inteligenți , avertizând că o astfel de funcție ar putea fi folosită de infractori pentru urmărire, hărțuire sau abuzuri, potrivit IT之家 . Coaliția nu solicită „mai multe garanții”, ci abandonarea completă a planului, pe motiv că riscurile nu pot fi controlate prin design sau prin opțiuni de consimțământ. Scrisoarea, relatată de Engadget, este semnată de zeci de organizații pentru drepturi civile și confidențialitate, iar alianța depășește 70 de instituții. Printre semnatari sunt menționate American Civil Liberties Union (ACLU), Electronic Privacy Information Center (EPIC), Fight for the Future și Access Now. De ce contează: consimțământul „celor din jur” nu poate fi obținut Argumentul central al coaliției este că, într-un scenariu de recunoaștere facială prin ochelari inteligenți, persoanele surprinse în câmpul vizual al utilizatorului (trecători, clienți, colegi) nu pot ști că sunt identificate și nici nu își pot da acordul. Scrisoarea susține că problema este structurală și nu poate fi rezolvată prin „optimizări” sau prin mecanisme de alegere la nivelul utilizatorului. „Oamenii ar trebui să poată trăi normal, fără să se teamă că vor fi identificați fără să știe de diverse persoane sau instituții și că informațiile personale le vor fi asociate cu date despre comportamentul lor.” Ce cer organizațiile: transparență și clarificări despre relația cu autoritățile Pe lângă renunțarea la funcție, alianța cere Meta să spună public dacă dispozitivele sale purtabile au fost folosite vreodată pentru urmărire, hărțuire sau violență domestică. De asemenea, solicită să fie făcute publice comunicările relevante cu autorități federale, inclusiv cu U.S. Immigration and Customs Enforcement (ICE), conform materialului. Ce dezvoltă Meta și care este stadiul Funcția ar avea numele de cod „Name Tag” și ar folosi inteligență artificială pentru a afișa în timp real informații despre persoane în câmpul vizual al ochelarilor. IT之家 notează că Meta ar lucra la două variante: una care ar identifica doar utilizatori din ecosistemul Meta; una extinsă către conturi publice de pe platforme precum Instagram. În forma actuală descrisă, tehnologia nu ar identifica trecători fără cont Meta, însă organizațiile avertizează că lansarea ar putea genera reacții puternice din partea publicului. Meta a transmis că nu a lansat un astfel de produs, iar dacă va ajunge să o facă, îl va evalua „cu prudență”, potrivit aceleiași surse. Context: presiunea publică a mai forțat Meta să dea înapoi IT之家 amintește că, în 2021, Meta a închis funcția de etichetare facială din Facebook, pe fondul controverselor și al presiunii din litigii. În plus, compania a plătit despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari în procese legate de confidențialitatea datelor biometrice și a achitat către autoritatea americană de protecție a consumatorilor (FTC) o amendă de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) într-un alt caz de confidențialitate. [...]
Anthropic a primit oferte de evaluare de circa 800 miliarde dolari (aprox. 3.680 miliarde lei), pe fondul unei accelerări explozive a veniturilor , potrivit The Next Web . Miza pentru investitori este dacă ritmul de creștere – care a dus compania la o rată anualizată a veniturilor de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) – poate susține multipli de evaluare rar întâlniți chiar și în sectorul AI. Ofertele, atribuite de publicație unei informații Bloomberg, ar dubla peste nivelul de 380 miliarde dolari la care Anthropic a închis o rundă de finanțare de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) cu doar două luni în urmă. Compania ar fi refuzat până acum să accepte propunerile. Ce susține evaluarea: veniturile au urcat de la 1 la 30 miliarde dolari anualizat Elementul central din spatele discuțiilor de evaluare este dinamica veniturilor. Anthropic ar fi încheiat 2024 la aproximativ 1 miliard dolari rată anualizată, ar fi ajuns la 9 miliarde dolari la final de 2025, apoi la 14 miliarde dolari în februarie 2026 și la 19–20 miliarde dolari în martie. La începutul lui aprilie 2026, compania ar fi depășit 30 miliarde dolari rată anualizată, ceea ce materialul descrie ca aproximativ 1.400% creștere de la an la an. În acest context, o evaluare de 800 miliarde dolari ar însemna un multiplu de circa 27 ori veniturile, nivel ridicat în termeni tradiționali, dar pe care analiza îl leagă de faptul că veniturile s-ar fi dublat la intervale de câteva luni. Întrebarea rămasă deschisă este cât timp poate continua această traiectorie. Scara finanțărilor și câștigurile investitorilor strategici Publicația trece în revistă escaladarea evaluărilor: în martie 2025, Anthropic ar fi atras 3,5 miliarde dolari la o evaluare de 61,5 miliarde dolari; în septembrie 2025 (Seria F), evaluarea implicită ar fi urcat la 183 miliarde dolari; iar în februarie 2026 a urmat runda de 30 miliarde dolari la 380 miliarde dolari, descrisă ca a doua cea mai mare tranzacție de capital de risc din istorie. În paralel, investitorii existenți ar fi marcat câștiguri contabile semnificative: Google ar deține 14% din Anthropic, după investiții totale de circa 3 miliarde dolari, și ar fi raportat 10,7 miliarde dolari câștig net din aceste dețineri. Amazon ar fi investit o sumă estimată la 8 miliarde dolari și ar fi raportat un câștig înainte de impozitare de 9,5 miliarde dolari asociat creșterii evaluării; compania este menționată și ca partener principal pentru cloud și antrenarea modelelor. IPO posibil din octombrie 2026, cu o țintă de peste 60 miliarde dolari Anthropic ar fi în discuții preliminare cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley pentru o posibilă listare, care „ar putea veni” chiar din octombrie 2026, cu o atragere de capital așteptată de peste 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei). La o evaluare pre-IPO de 800 miliarde dolari, o astfel de tranzacție ar intra în categoria celor mai mari listări din istoria tehnologiei, potrivit materialului. De ce contează: piața începe să prețuiască „platforme”, nu startup-uri Analiza argumentează că la acest nivel „cadrele” clasice de evaluare din capitalul de risc devin insuficiente: investitorii ar prețui un potențial „jucător de platformă” – o companie care ar putea deveni infrastructură de bază pentru economie, similar cu cloud-ul sau sistemele de operare mobile. În același timp, materialul punctează riscurile: multiplii mari presupun hipercreștere susținută, competiția pentru bugete corporate este dură (OpenAI, Google, Meta și alternative open-source), iar costurile de antrenare a modelelor de vârf, infrastructura și talentul pot eroda drumul către profitabilitate la scara cerută de o valoare de întreprindere de 800 miliarde dolari. Ce s-a schimbat recent: accelerarea veniturilor și modelul Claude Mythos Publicația indică două motive pentru schimbarea percepției față de februarie: accelerarea veniturilor și lansarea Claude Mythos (7 aprilie), prin inițiativa Project Glasswing. Materialul susține că Mythos Preview ar fi descoperit mii de vulnerabilități „zero-day” (breșe necunoscute anterior) în sisteme de operare și browsere majore și că a fost pus la dispoziția a doar 11 organizații, inclusiv Apple, Google, Microsoft și AWS, într-o inițiativă defensivă de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Decizia de a nu-l lansa public este prezentată ca un semnal către investitori privind capabilități considerate prea puternice pentru acces larg. Anthropic nu ar fi acceptat încă ofertele de 800 miliarde dolari, ceea ce poate indica fie așteptări de preț mai mare, fie negocierea unor termeni care să îi ofere mai mult control înaintea unei eventuale listări, potrivit materialului. [...]
Companiile care tratează AI ca „accelerator plug-and-play” în proiectare riscă să rămână blocate în faza de pilot , iar avantajul competitiv se va muta către organizațiile care integrează AI ca „strat de inteligență” peste instrumentele existente și își schimbă efectiv procesul de inginerie, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Miza, în special pentru producătorii de echipamente și echipele de dezvoltare de produs, este capacitatea de a livra produse mai complexe mai repede, într-un context în care procesele tradiționale nu au fost gândite pentru ritmul și scara actuale. Autorul indică trei factori care vor decide competitivitatea: viteza de iterare a designului, detectarea timpurie a punctelor de fricțiune la nivel de sistem și capacitatea de a „codifica” și scala know-how-ul intern de inginerie. De ce multe inițiative de AI în design se opresc la pilot Analiza susține că o cauză frecventă este așteptarea greșită că AI poate înlocui complet instrumentele existente de proiectare și simulare. Această abordare duce la obiective nerealiste și poate adânci diferențele de competențe dintre echipe și tehnologiile pe care încearcă să le adopte. În schimb, AI este prezentată ca o extensie a tehnologiilor CAD și CAE (proiectare asistată de calculator și inginerie asistată de calculator), care poate crește eficiența și scala, fără a elimina nevoia de instrumente consacrate sau de judecată inginerească. „Noul manual”: design cantitativ și iterație continuă Modelul descris mută accentul de la perfecționarea unui singur model 3D, pe parcursul a săptămâni, către definirea unui „spațiu de design” (set de constrângeri și ținte de performanță) în care AI poate genera rapid variante viabile în paralel. Inginerii formulează intenția și condițiile, AI propune opțiuni, iar oamenii aleg direcțiile promițătoare și rafinează cerințele. Consecința operațională urmărită este comprimarea ciclurilor de decizie și aducerea mai devreme în proiect a compromisurilor (de tip cost–performanță–siguranță), înainte ca echipele să investească masiv în o singură soluție. Copiloții de design și „stratul de inteligență” peste toolchain Pentru ca acest mod de lucru să funcționeze „zi de zi”, textul descrie apariția unui „strat de inteligență” care se conectează la lanțul de instrumente deja folosit (CAD, simulare, sisteme de management al ciclului de viață al produsului) și îl completează cu copiloți AI capabili să: genereze geometrii „gata de CAD”; anticipeze comportamentul fizic; scoată la suprafață compromisuri între echipe. Ideea centrală este că organizațiile pot obține viteză și vizibilitate mai bună asupra deciziilor fără să-și reconstruiască fluxurile de lucru „de la zero” pentru proiectele aflate în derulare. Implicații pentru echipe: roluri noi, dar responsabilitatea rămâne la oameni Pe măsură ce AI se integrează, apar roluri precum „designerul cantitativ” (care explorează spații de design și encodează expertiza în fluxuri compatibile cu AI) și „constructorul AI” (care face legătura între IT, date și inginerie pentru integrare sigură și la scară). În același timp, analiza insistă că AI nu înlocuiește cunoașterea tacită acumulată prin experiență și nici evaluarea compromisurilor „dezordonate” dintre confort, siguranță, cost și performanță. AI reduce mai degrabă fricțiunea dintre judecata umană și instrumentele digitale care transformă ideile în produse. Ce urmează: de la pilot la implementări țintite În termen scurt, reușita ar veni din selectarea câtorva fluxuri de lucru „strategic importante”, demonstrarea rezultatelor designului cantitativ asistat de AI și investiții în oameni, astfel încât echipele să devină utilizatori competenți și să poată modela aceste instrumente. Pe termen mai lung, capacitatea de a combina creativitatea umană cu explorarea accelerată de AI ar urma să influențeze cât de repede ajung pe piață produse mai bune. [...]
O hotărâre a unui judecător federal din New York ridică riscuri juridice directe pentru utilizarea chatbot-urilor în dosare penale și civile, după ce instanța a decis că un fost director nu poate ascunde conversațiile cu un asistent AI de procurori, potrivit Digi24 . Decizia a amplificat avertismentele venite din partea avocaților americani: discuțiile cu chatboți precum Claude (Anthropic) și ChatGPT (OpenAI) pot fi cerute ca probe, fie de procurori în anchete penale, fie de părțile adverse în litigii civile. Miza este pierderea „privilegiului avocat-client” – protecția care, în mod obișnuit, face confidențiale comunicările dintre avocat și client – atunci când informațiile ajung la o terță parte, iar un chatbot nu este considerat avocat. Hotărârea care a declanșat semnalele de alarmă Cazul îl vizează pe Bradley Heppner , fost președinte al companiei de servicii financiare falimentare GWG Holdings și fondator al Beneficent, acuzat de procurori federali (în noiembrie anul trecut) de fraudă în domeniul valorilor mobiliare și fraudă electronică; acesta a pledat nevinovat. Heppner a folosit Claude pentru a pregăti rapoarte despre cazul său și le-a împărtășit avocaților. Apărarea a susținut că schimburile cu AI ar trebui protejate, deoarece includeau detalii primite de la avocați. Procurorii au argumentat însă că avocații nu au fost implicați direct în acele comunicări și că privilegiul avocat-client nu se aplică chatbot-urilor. În februarie, judecătorul districtual american Jed Rakoff (Manhattan) a decis că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate cu ajutorul lui Claude, legate de caz. „Nu există «și nici nu ar putea exista o relație avocat-client între un utilizator de IA și o platformă precum Claude»”, a scris Rakoff. De ce contează pentru companii și persoane: confidențialitatea devine incertă Pe fondul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale pentru „sfaturi” și redactări, peste o duzină de firme de avocatură importante din SUA au început să trimită clienților e-mailuri și să publice avize cu recomandări pentru reducerea riscului ca discuțiile cu AI să ajungă în instanță. Printre ideile vehiculate de avocați se numără: alegerea atentă a platformelor de AI și a condițiilor de utilizare; preferința pentru sisteme „închise”, destinate uzului corporativ, despre care unele firme spun că ar putea oferi protecții mai solide (dar subliniază că zona rămâne, în mare parte, netestată); folosirea AI pentru cercetare juridică mai ales la indicația unui avocat, ceea ce ar putea crește șansele de protecție prin privilegiul avocat-client. Firma Debevoise & Plimpton a sugerat inclusiv o formulare pe care utilizatorii să o introducă în solicitarea către chatbot atunci când lucrează la indicația avocatului: „Efectuez această cercetare la indicația avocatului în cadrul litigiului X.” Două instanțe, două abordări în aceeași zi În aceeași zi cu hotărârea lui Rakoff, un alt judecător – magistratul american Anthony Patti (Michigan) – a decis că o femeie care se reprezenta singură într-un proces împotriva fostei companii nu era obligată să predea conversațiile cu ChatGPT despre pretențiile din dosar. Patti a tratat discuțiile cu AI ca parte a propriului „produs al muncii” (material pregătit pentru caz), nu ca pe conversații cu o persoană care ar putea fi folosită de angajator în apărare. „ChatGPT și alte programe generative de AI sunt instrumente, nu persoane”, a scris Patti. Ce urmează: mai multe litigii și reguli de prudență Potrivit avocaților citați, sunt așteptate noi hotărâri care să lămurească în ce condiții conversațiile cu AI pot deveni probe. Până atunci, recomandarea de bază rămâne una conservatoare: dacă ai un caz cu miză juridică, nu discuta detalii sensibile cu nimeni în afara avocatului – inclusiv cu un chatbot. [...]
BCE pregătește avertismente către bănci privind riscurile cibernetice asociate noului model de inteligență artificială al Anthropic , pe fondul temerilor că tehnologia ar putea amplifica atacurile informatice și ar pune presiune pe infrastructura IT existentă din sector, potrivit Agerpres . Modelul „Mythos ”, dezvoltat de start-up-ul de inteligență artificială Anthropic, este văzut de experți în securitate cibernetică drept o provocare semnificativă pentru industria bancară și pentru sistemele sale tehnologice actuale. Îngrijorările au ajuns și la autoritățile de reglementare din Marea Britanie și Statele Unite, conform informațiilor citate. Ce face BCE, concret Supervizorii BCE strâng informații despre model și ar urma să discute cu băncile pe care le supraveghează această posibilă nouă sursă de risc, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să își păstreze anonimatul. În Europa, abordarea ar urma să fie integrată în dialogul regulat al BCE cu personalul băncilor, nu printr-o întâlnire specială cu șefii instituțiilor de credit. Deocamdată, nu ar fi fost programată nicio reuniune ad-hoc. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze. [...]
