Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Comisia Europeană vrea să oblige Meta să retragă taxa de acces pentru asistenți AI rivali pe WhatsApp, după ce a concluzionat preliminar că politica ar putea exclude concurența și ar încălca regulile antitrust, potrivit Reuters. Măsurile ar urma să fie aplicate temporar, până la finalizarea investigației, și ar forța revenirea la condițiile de dinainte de 15 octombrie 2025.
Executivul UE spune că a notificat Meta că politica revizuită „pare să aibă același efect” de a exclude asistenții de inteligență artificială ai terților din WhatsApp. În acest context, Comisia intenționează să impună „măsuri interimare” – un instrument folosit când există riscul unui prejudiciu grav și ireparabil pentru concurență.
Concret, Comisia vrea să oblige Meta să:
Meta informase Comisia în martie că va permite timp de un an asistenți AI concurenți pe WhatsApp, dar condiționat de plata unei taxe, după ce inițial plănuise să interzică chatbot-urile AI ale terților pe WhatsApp Business.
Meta contestă demersul Comisiei și susține că intervenția ar avantaja companii mari, transferând costul către micile afaceri care plătesc pentru WhatsApp Business.
„Comisia Europeană propune să folosească puterile sale de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să folosească produsul WhatsApp Business plătit, gratuit.”
„Asta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a folosi serviciul ca să preia comenzi de croissante va plăti nota pentru OpenAI. Micile afaceri europene nu ar trebui să plătească factura OpenAI.”
Comisia a mai spus că investigația a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență deschisese anul trecut propria anchetă.
Ce urmează: măsurile interimare, dacă sunt impuse, rămân în vigoare până la finalul investigației, ceea ce ar putea forța Meta să revină la regimul anterior de acces pentru asistenții AI rivali pe WhatsApp pe durata procedurii.
Recomandate
OpenAI, Google DeepMind, Microsoft AI și Anthropic cer controale obligatorii la vânzarea de ADN sintetic , avertizând că progresul rapid al inteligenței artificiale poate reduce barierele pentru obținerea de informații și materiale care ar putea fi folosite la dezvoltarea de arme biologice, potrivit G4Media . Într-o scrisoare adresată Congresului SUA , liderii acestor companii solicită reglementări urgente pentru achiziția de ADN sintetic, inclusiv verificarea identității clienților și controale obligatorii asupra comenzilor. Miza, în logica semnatarilor, este închiderea unui „gol” de reglementare: în prezent, verificările sunt aplicate fragmentat, voluntar, fără un cadru legal unitar. ADN-ul sintetic – material genetic creat în laborator, disponibil în unele cazuri prin comenzi online – este folosit pe scară largă în cercetarea biomedicală, inclusiv pentru vaccinuri și terapii, dar și pentru metode noi de stocare a datelor digitale. În același timp, experții citați avertizează că aceleași instrumente ar putea fi folosite pentru a recrea sau modifica agenți patogeni periculoși dacă ajung la actori rău intenționați. Ce propun companiile și de ce contează operațional Industria AI cere introducerea unor cerințe obligatorii, cu efect direct asupra modului în care s-ar face vânzarea și urmărirea comenzilor de ADN sintetic: verificări obligatorii ale comenzilor; verificarea identității cumpărătorilor; păstrarea unor evidențe detaliate, pentru a permite investigarea activităților suspecte. Reprezentanții companiilor susțin că aceste măsuri ar fi printre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare modalități de reducere a riscurilor de biosecuritate. AI și „bariera” către informații sensibile Potrivit materialului, riscul nu este complet nou, însă dezvoltarea accelerată a AI schimbă semnificativ profilul de amenințare: unele modele avansate pot furniza deja răspunsuri „la nivel de expert” în domenii precum virologia, inclusiv despre proceduri complexe de laborator. Consecința invocată este că accesul la informații sensibile devine mai ușor pentru persoane fără pregătire de specialitate. Îngrijorări similare au fost exprimate și de cercetători de la universități precum Oxford, Stanford și Johns Hopkins, care avertizează că accesul necontrolat la baze de date biologice și utilizarea AI în cercetare ar putea facilita proiectarea sau modificarea unor agenți patogeni periculoși. Printre soluțiile discutate se află mecanisme de verificare a utilizatorilor și sisteme de monitorizare pentru detectarea utilizărilor abuzive. Europa: discuții pentru un cadru comun, dar fără lege unitară La nivelul Uniunii Europene, tema este inclusă în discuțiile privind viitorul Act pentru Biotehnologie, prezentat de Comisia Europeană în 2025. Documentul tratează ADN-ul și ARN-ul sintetic drept tehnologii sensibile din perspectiva biosecurității și propune un cadru comun pentru verificarea clienților și raportarea comenzilor suspecte. În prezent, nu există o legislație unitară la nivelul UE care să reglementeze direct acest domeniu, iar dezbaterea se poartă pe fondul extinderii rapide a AI și al eforturilor autorităților de a anticipa riscuri emergente. În această logică, biosecuritatea este indicată tot mai des ca posibil „următor domeniu major de reglementare” în era AI. [...]
Apple mută Siri în zona de asistent cu inteligență artificială integrată odată cu iOS 27 , prezentat la WWDC 2026 , potrivit CNET . Pentru utilizatori și pentru companiile care dezvoltă aplicații pe iPhone, miza este una operațională: dacă Siri devine mai „capabil” prin integrarea AI, interacțiunea cu telefonul și automatizările din aplicații ar putea fi redesenate în jurul comenzilor vocale și al funcțiilor asistate de AI. Informația centrală din material este că Apple a anunțat iOS 27 și a pus accent pe o versiune de Siri „integrată cu AI” (inteligență artificială), fără ca în textul furnizat aici să apară detalii tehnice despre cum funcționează, ce modele folosește sau ce limitări are. De ce contează: schimbare de utilizare, nu doar o actualizare de sistem O Siri cu AI integrat poate schimba modul în care utilizatorii execută sarcini uzuale (căutări, mesaje, setări, organizare), dar și felul în care aplicațiile pot fi controlate sau „orchestrate” prin comenzi. În practică, o astfel de mutare poate împinge ecosistemul iOS spre o utilizare mai puternic bazată pe asistenți, cu efect direct asupra: modului în care utilizatorii navighează și „cer” acțiuni pe telefon; priorităților de dezvoltare pentru aplicații (dacă Apple extinde integrarea Siri/AI la nivel de sistem); diferențierii comerciale a iPhone-ului într-o piață în care funcțiile AI au devenit un criteriu de cumpărare. Ce lipsește din informația disponibilă În fragmentul de conținut furnizat nu apar date despre calendarul de lansare, compatibilitatea pe modele de iPhone sau lista de funcții concrete din iOS 27 și din noul Siri. În lipsa acestor detalii, impactul exact (ce se schimbă efectiv pentru utilizatori și dezvoltatori, și când) rămâne de confirmat pe măsură ce Apple publică specificațiile complete ale actualizării. [...]
Administrația Trump vrea să accelereze adoptarea IA în armată, dar introduce și o frână contractuală importantă: furnizorii comerciali nu vor mai putea opri sau modifica unilateral sistemele pe care se bazează militarii , potrivit The Next Web . Măsura apare în NSPM-11 (National Security Presidential Memorandum 11) și schimbă direct relația operațională dintre stat și companiile care livrează modele și infrastructură de inteligență artificială. Ce schimbă NSPM-11 în achiziții și controlul asupra sistemelor Memorandumul semnat vineri înlocuiește NSM-25, cadrul stabilit în 2024 în administrația Biden pentru utilizarea IA în securitatea națională. Noul document cere armatei și agențiilor de informații să adopte mai rapid „frontier AI” (modele de vârf) și include o prevedere cu impact practic: niciun furnizor comercial nu poate „dezactiva, degrada sau modifica” un sistem de IA de care depind militarii americani fără aprobare prealabilă din partea guvernului. În paralel, NSPM-11 impune termene scurte pentru schimbări administrative: 120 de zile pentru ca agențiile să revizuiască și să actualizeze procesele de achiziții, astfel încât să poată integra rapid modele avansate de la mai mulți furnizori; 90 de zile pentru ca secretarul Apărării să actualizeze directiva care guvernează autonomia în sistemele de armament; emiterea, în 90 de zile , a unei anexe clasificate (conținut nepublic). Documentul cere și parteneriate „profunde, proactive” cu industria IA, inclusiv pentru instituții precum FBI, Office of the Director of National Intelligence și Office of the National Cyber Director. De ce contează: riscul de „dependență de furnizor” devine subiect de securitate națională Prevederea care blochează posibilitatea unui furnizor de a „trage ștecherul” (a opri sau altera serviciul) mută o problemă tipică din IT – dependența de furnizor și controlul asupra actualizărilor – în zona de securitate națională. În termeni operaționali, guvernul încearcă să reducă riscul ca un actor privat să poată afecta continuitatea unor capabilități critice în teren, fie din motive comerciale, fie din rațiuni tehnice sau juridice. În același timp, memorandumul recunoaște explicit că ritmul de dezvoltare al IA depășește capacitatea actuală a sistemelor de achiziții ale armatei și agențiilor de a integra tehnologia. Protecția modelelor: ținta sunt atacurile de „distilare” atribuite Chinei Pe componenta defensivă, NSPM-11 îi instruiește pe oficiali precum secretarul Apărării Pete Hegseth și șeful NSA, generalul Joshua Rudd, să lucreze cu „companii private dispuse” pentru a dezvolta protocoale care să protejeze modelele de vârf de tentative de furt sau replicare. Motivul invocat este riscul de atacuri de distilare – o tehnică prin care un actor poate reproduce comportamentul unui model printr-un volum foarte mare de interogări. Casa Albă descrisese în aprilie un astfel de scenariu, în care laboratoare chineze ar fi trimis milioane de solicitări către modele americane pentru a le replica capabilitățile. Presiune politică și un val de politici IA în aceeași săptămână Memorandumul vine într-o săptămână aglomerată de decizii și semnale pe zona IA: un ordin executiv „voluntar” privind evaluarea modelelor de frontieră și anunțul că Anthropic se pregătește să lanseze public modele „Mythos-class”. În Congres, senatoarea Elizabeth Warren cere audieri privind viteza cu care administrația împinge adoptarea IA fără garanții suficiente. Ea a solicitat audieri cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și secretarul Trezoreriei Scott Bessent și a criticat prevederea „voluntară” din ordinul executiv, pe care o descrie ca un „bilet de trecere” pentru companiile de IA în detrimentul siguranței. Warren a ridicat și tema exporturilor de cipuri, invocând orientări ale Departamentului Comerțului pentru blocarea accesului companiilor chineze la cipuri avansate prin filiale din străinătate și susținând că regimul actual de control al exporturilor ar avea breșe. Ce urmează: termene scurte, dar multe necunoscute În următoarele luni, efectele concrete vor depinde de modul în care agențiile rescriu procedurile de achiziții și de cum va fi aplicată prevederea care limitează intervențiile furnizorilor asupra sistemelor. O parte relevantă a cadrului va rămâne însă opacă: memorandumul menționează o anexă clasificată care urmează să fie emisă în 90 de zile, iar conținutul ei nu este public. [...]
Google își diversifică producția de cipuri pentru AI, reducând dependența de TSMC , printr-o comandă fermă către Intel pentru fabricarea a peste trei milioane de unități în 2028, potrivit The Next Web . Mișcarea vine pe fondul presiunii tot mai mari asupra capacităților TSMC, în special în zona de „advanced packaging” (împachetare avansată, adică integrarea cipului cu memoria), un blocaj care începe să schimbe strategiile de aprovizionare ale marilor cumpărători din AI. Informația, atribuită de publicație unui material The Information, indică faptul că Google a plasat comanda către Intel pentru producția de „tensor processing units” (TPU – acceleratoare dezvoltate intern pentru sarcini de inteligență artificială). În paralel, Nvidia testează tehnologiile Intel, inclusiv împachetarea avansată și procesul 18A, fără să fi luat încă o decizie de producție. Pe fondul știrii, acțiunile Intel au urcat cu aproximativ 12%. De ce contează: blocajele de capacitate la TSMC împing clienții spre „plan B” Miza nu este o schimbare de lider în industrie, ci reducerea riscului operațional într-un lanț de aprovizionare concentrat într-o singură țară și, practic, într-un singur furnizor pentru cele mai avansate cipuri AI. TSMC „se chinuie” să țină pasul cu cererea, iar presiunea este descrisă ca fiind cea mai severă în liniile de împachetare avansată, unde cipurile și memoria sunt „cusute” împreună pentru performanță. Pentru companiile care proiectează cipuri de top, această dependență devine o vulnerabilitate strategică, iar diversificarea furnizorilor începe să arate mai puțin ca o opțiune și mai mult ca o necesitate. Două strategii diferite: comandă fermă la Google, teste timpurii la Nvidia Publicația separă explicit cele două abordări: Google : comandă fermă către Intel pentru peste trei milioane de TPU în 2028 , după luni de testare a tehnologiilor de împachetare ale Intel. În context, este menționată și o estimare Morgan Stanley privind un „build-out” de peste șase milioane de TPU în 2027 și 2028 (estimare a băncii, nu cifră raportată de companie). Nvidia : nu a făcut un angajament , dar rulează teste timpurii, inclusiv „multiproject wafer runs” pe 18A, și verifică dacă Intel poate construi un procesor care combină patru cipuri grafice într-unul singur, design asociat arhitecturii Feynman, așteptată în 2028. Ce câștigă Intel și unde rămân semnele de întrebare Pentru Intel, interesul – chiar și prudent – este prezentat ca un prag important, în condițiile în care compania încearcă de ani să transforme divizia de producție pentru terți (foundry, adică fabricare la comandă) într-un rival credibil pentru TSMC, cu rezultate limitate și pierderi mari. Publicația amintește că Intel a încercat să atragă Apple ca client și că atât guvernul SUA, cât și Nvidia au luat participații în companie. Totuși, „fereastra” pe termen scurt pare să fie mai degrabă în împachetare decât în fabricația de vârf , unde Intel încă rămâne în urmă. Un punct critic rămâne dacă 18A poate egala TSMC la „yield” (randament – proporția de cipuri funcționale rezultate din producție), o problemă care a mai afectat Intel în trecut. În același timp, este menționat că SK Hynix ar testa compatibilitatea memoriei sale HBM (high-bandwidth memory) cu împachetarea Intel. Context: Google își întărește controlul asupra propriului „silicon” Comanda către Intel este prezentată și ca o continuare a strategiei Google de a-și controla infrastructura de cipuri: TPU-urile „se livrează acum în milioane”, iar compania și-a „împrăștiat” comenzile către mai mulți parteneri pentru a reduce dependența atât de Nvidia, cât și de TSMC. Adăugarea Intel este încă o măsură de acoperire. Concluzia implicită: TSMC nu este „detronată”, dar faptul că cei mai mari cumpărători din AI caută alternative arată că presiunea de capacitate și riscul de concentrare au devenit suficient de mari încât să redeseneze, treptat, harta furnizorilor. Pentru Intel, Google devine un client care validează – cel puțin parțial – ambiția de revenire. [...]
Nvidia își securizează pe termen lung memoria HBM4, o piesă critică pentru livrările de acceleratoare AI , printr-un acord multianual de co-dezvoltare cu SK Hynix , într-un moment în care memoria – nu GPU-urile – a devenit principala frână pentru extinderea infrastructurii AI, potrivit The Next Web . Acordul, anunțat duminică în timpul vizitei în Coreea de Sud a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, acoperă atât proiectarea, cât și fabricarea memoriei de nouă generație pentru AI, inclusiv HBM4 (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare) pentru platforma Vera Rubin , care intră acum în producție la scară completă. De ce contează: memoria a devenit „gâtul de sticlă” al industriei AI Publicația notează că, pe fondul cererii explozive pentru infrastructură AI, constrângerea majoră s-a mutat de la procesoare grafice la memorie. CEO-ul Arm, Rene Haas, a spus recent că memoria este „probabil cea mai dificilă” problemă de rezolvat pentru industrie. Pentru Nvidia, miza acordului nu este doar să-și asigure livrări, ci să se asigure că această capacitate de producție va exista efectiv în anii următori, într-un context în care disponibilitatea HBM este așteptată să rămână limitată cel puțin până în 2028, iar unele prognoze împing presiunea până în 2030. Ce include acordul cu SK Hynix Parteneriatul depășește un contract tipic de furnizare: Nvidia și SK Hynix vor co-dezvolta memoria de generație următoare pentru ceea ce Nvidia numește „fabrici AI” – clustere mari de centre de date folosite pentru antrenare și inferență (rulare) a modelelor. Acordul vizează, potrivit articolului, și infrastructura și zona de „AI fizic” (aplicații AI integrate în roboți și sisteme industriale), dar componenta centrală rămâne memoria proiectată pentru Vera Rubin, descrisă ca cea mai puternică platformă de acceleratoare a Nvidia. Efectul competitiv: SK Hynix își consolidează poziția în HBM4 Jensen Huang a confirmat la Computex, în Taipei, că Samsung, SK Hynix și Micron au fost aprobate să furnizeze HBM4 pentru Vera Rubin. Totuși, acordul multianual de co-dezvoltare cu SK Hynix indică o relație mai profundă decât o simplă „calificare” de furnizor. Potrivit estimărilor citate de The Next Web, SK Hynix ar avea alocat aproximativ 60%–70% din volumul de HBM4 pentru Vera Rubin, Samsung circa 25%–30%, iar Micron restul. În această logică, angajamentele pe termen lung ar putea facilita extinderea capacității SK Hynix și întărirea cotei sale în timp. Context operațional: cerințe mari de memorie și ambalare avansată Vera Rubin este descrisă ca fiind construită în jurul unor clustere de procesoare Vera și nuclee grafice Rubin, „aliate” cu terabytes de HBM4 în fiecare sistem server. Publicația menționează și o constrângere tehnologică importantă: ambalarea avansată (în special procesul CoWoS al TSMC, care integrează GPU-urile cu HBM într-un singur pachet) este un factor-cheie care limitează ritmul livrărilor. Livrările pentru Vera Rubin sunt așteptate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026, iar producția implică peste 350 de parteneri din lanțul de aprovizionare, în 30 de țări, conform articolului. „Împreună, vom co-dezvolta următoarea generație de memorie pentru fabricile AI și vom susține expansiunea globală accelerată a infrastructurii AI”, a declarat Jensen Huang, într-un comunicat citat de publicație. Ce urmează Semnalul principal al acordului este că Nvidia încearcă să-și „blindeze” din timp componenta cea mai rară din configurațiile sale de vârf – memoria HBM – pentru a putea susține ritmul de livrare al sistemelor din generația Vera Rubin. În paralel, competiția dintre SK Hynix, Samsung și Micron se mută tot mai mult pe capacitate și pe viteza cu care pot livra stive HBM mai avansate, într-o piață în care deficitul de memorie riscă să dicteze ritmul întregii industrii AI. [...]
Inteligența artificială a devenit în SUA principalul motiv invocat pentru concedieri , după ce angajatorii au atribuit tehnologiei 40% din cele 97.006 posturi desființate în luna mai, potrivit HotNews , care citează un raport Challenger, Gray & Christmas. Miza economică este că AI nu mai apare doar ca promisiune de productivitate, ci ca justificare operațională imediată pentru reducerea costurilor cu personalul. Raportul indică faptul că este cea mai mare rată lunară de când Challenger a început, în 2023, să urmărească impactul inteligenței artificiale asupra pierderilor de locuri de muncă. În total, în 2026, 87.714 concedieri au fost atribuite AI, peste nivelul de 54.836 raportat pentru 2025. „Datele noastre arată că firmele deja acționează în acest sens, invocând inteligența artificială mai mult decât orice alt motiv pentru a face mai multe reduceri”, a declarat Andy Challenger, director de venituri la Challenger, Gray & Christmas. Concedieri la cel mai ridicat nivel din 2020, cu tehnologia în frunte Per ansamblu, Challenger a constatat că în mai 2026 s-a înregistrat cel mai mare număr de concedieri din 2020, când au fost anunțate 397.016 concedieri în vârful pandemiei. Sectorul tehnologic rămâne domeniul cu cele mai multe concedieri, „cu o marjă mare”, potrivit raportului. Cât din „vina AI” este reală: contestări din industrie și din zona macro Atribuirea concedierilor către AI este contestată inclusiv de actori din ecosistemul tehnologic. CEO-ul OpenAI, Sam Altman , a spus recent că unele firme își „spală” concedierile dând vina pe tehnologie. Separat, economistul-șef al Apollo Global Management , Torsten Sløk, a scris că nu vede „nicio dovadă a pierderilor de locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale”, invocând Raportul național privind ocuparea forței de muncă al ADP. Alte sectoare care au redus personal în mai Dincolo de AI, raportul notează tăieri și în alte industrii: Farmaceutice : 5.045 reduceri în mai; 12.485 în primele cinci luni din 2026 (în creștere cu 753% față de 1.463 până în mai 2025). Administrații federale/statale/locale : 4.499 reduceri în mai; 15.918 în 2026 (în scădere cu 94% față de 284.827 până în mai 2025, când au predominat reducerile legate de DOGE). Media : 436 reduceri în mai; 3.390 în 2026 (minus 17% față de 4.107 în primele cinci luni ale anului trecut). În paralel, până acum în 2026, cele mai frecvente motive invocate de angajatori pentru concedieri au fost „condițiile de piață și economice” (69.645), falimentele (66.733) și „restructurarea” (52.249), ceea ce sugerează că AI se suprapune peste un context mai larg de ajustare a costurilor. Pentru detalii, raportul Challenger este disponibil aici . [...]
