Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia, potrivit Digi24, care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană.
Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA.
În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera, Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând:
„Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.”
Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice.
Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american”.
Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon”.
Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe:
În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán, despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24.
Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic.
Recomandate
Donald Trump a încercat să se delimiteze de eșecul electoral al lui Viktor Orbán , deși l-a susținut direct în campanie , într-un semnal cu impact politic asupra modului în care liderul de la Casa Albă își gestionează alianțele externe după un rezultat care schimbă raportul de forțe la Budapesta, potrivit G4Media . Trump a comentat marți „înfrângerea dură” suferită de Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria, după ce a fost întrebat de publicația italiană Corriere della Sera dacă îi pare rău pentru liderul ungar. Răspunsul său a fost: „era prietenul meu, dar nu au fost alegerile mele”. Delimitare după un sprijin explicit în campanie În contextul campaniei, Trump l-a susținut „puternic” pe Orbán în competiția cu Péter Magyar, inclusiv prin mesaje publice în favoarea premierului ungar și prin trimiterea vicepreședintelui JD Vance la Budapesta în ultima săptămână de campanie, notează publicația. Cu toate acestea, Orbán a pierdut alegerile în fața lui Péter Magyar, care, potrivit informațiilor citate, va avea o super-majoritate de două treimi, suficientă pentru a modifica și Constituția. Mesajul lui Trump: imigrația, tema pe care îl creditează pe Orbán În același context, Trump l-a caracterizat pe Orbán drept „un om bun” și a spus că acesta „a făcut o treabă bună în privința imigrației”, afirmând că nu a lăsat oamenii „să vină și să îi distrugă țara”, „așa cum a făcut Italia”. Critici la adresa Giorgiei Meloni, în același interviu Tot în interviul menționat, Trump a criticat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, și a spus că este „inacceptabil” faptul că șefa guvernului de la Roma nu a sprijinit SUA în războiul cu Iranul. [...]
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria , apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul . Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației. „Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.” Mesajul Washingtonului: continuitate în relația bilaterală, indiferent de guvern Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance , a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului. „Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.” Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria. „Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.” Context: finalul unei perioade lungi de guvernare Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Tentativa SUA de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să tensioneze relațiile cu aliații asiatici , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24, potrivit news.ro . El susține că miza „blocadei americane” este exportul de petrol și că o astfel de abordare poate complica relațiile Washingtonului cu Coreea de Sud, Japonia și China. Băsescu spune că o asemenea strategie „nu poate decât să tensioneze” relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient și o califică drept „o greșeală”, în condițiile în care efectele s-ar răsfrânge asupra unor parteneri-cheie ai SUA din Asia. Strâmtoarea : „mai mult propagandă” decât risc real, în opinia lui Băsescu Fostul președinte afirmă că nu crede că strâmtoarea este minată și pune sub semnul întrebării credibilitatea unor informații vehiculate în spațiul public. „Nu poate exista atâta prostie încât să spui, am pus mine, dar nu știm unde.” El invocă drept argument faptul că „de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană” și concluzionează că este „mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi, decât probleme”. Referința la dreptul internațional și rolul NATO Potrivit lui Băsescu, „problema este una singură”: renunțarea Iranului și a Statelor Unite „să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”, menționând că, „conform pactului Mării din 1982”, strâmtoarea este liberă pentru circulație. În ceea ce privește o eventuală implicare a aliaților NATO, fostul președinte apreciază că poziția lui Donald Trump este „slăbită” de modul în care cooperează și susține că solicitarea de sprijin către NATO ar fi venit „fără să respecte legea”. Băsescu mai afirmă că statele europene din NATO, precum și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale și procedurile interne (inclusiv aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe), iar NATO este o organizație „defensivă”, care „nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației”. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Markó Béla cere o repoziționare a UDMR față de politica din Ungaria , după ce formațiunea s-a legat „foarte special” de Fidesz , partidul aflat la putere în ultimii 16 ani, potrivit G4Media . Fostul lider al UDMR spune că partidul ar trebui să fie „echidistant” față de scena politică de la Budapesta și să își refacă relațiile cu „toate partidele democratice” din Ungaria, nu doar cu cei aflați la guvernare. Într-o intervenție la Digi24, Markó Béla a susținut că UDMR „nu trebuie să se implice în problemele politice ale Ungariei” și că are nevoie, „în orice moment”, de susținerea tuturor partidelor politice. El a criticat faptul că, în ultima perioadă, UDMR nu a mai avut legături cu alte partide din Ungaria, în afara Fidesz. „Trebuie să se stabilească unde s-a greșit” Markó Béla consideră că UDMR a greșit prin implicarea în direcționarea electoratului maghiar din Transilvania către Viktor Orbán și spune că este necesară o schimbare de politică, inclusiv o analiză internă. „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. (…) În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit.” El a adăugat că nu este convins că actualii săi colegi din UDMR conștientizează „greșeala destul de mare” de a se fi atașat de un singur partid din Ungaria. Markó Béla nu a precizat dacă, în opinia sa, ar fi necesară și o schimbare la nivelul conducerii UDMR. Contextul: critica orientării Budapestei față de UE Fostul lider al UDMR a vorbit și despre direcția Ungariei în ultimii ani, în special în raport cu Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „antieuropeană”, de „izolare” și, uneori, cu „retorică prorusă” — poziții cu care spune că nu a fost de acord. În același timp, a invocat interesul maghiarilor din România pentru menținerea orientării occidentale și continuarea integrării în UE. Markó Béla a condus UDMR timp de 18 ani și a fost senator între 1990 și 2016, respectiv viceprim-ministru în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, mai notează publicația. [...]
