Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Comisia Europeană vrea să oblige Google să deschidă datele de căutare către rivali, inclusiv către chatbot-uri cu funcții de căutare, într-o mișcare cu potențial direct asupra competiției și a modelelor de business din piața de „search”, potrivit Mediafax. Propunerea este prezentată ca măsură de conformare cu Legea privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), cadrul UE care impune obligații speciale platformelor considerate „gatekeeper” (controlori de acces).
Google, prin Clare Kelly, consilier principal pe probleme de concurență, spune că se va opune măsurilor, pe care le consideră excesive și cu risc pentru confidențialitatea utilizatorilor. Compania avertizează că propunerea ar forța transferul către terți al unor date sensibile din căutări, inclusiv întrebări despre sănătate, familie și finanțe, cu „protecții de confidențialitate periculos de ineficiente”, conform declarației citate în material.
Comisia Europeană indică faptul că măsurile propuse vizează nu doar principiul accesului, ci și modul concret de implementare. În propunere intră:
Obiectivul declarat al Comisiei este ca motoarele de căutare terțe să își poată optimiza serviciile și să concureze mai eficient cu Google Search.
Părțile interesate au termen până la 1 mai pentru a transmite opinii privind măsurile propuse, iar decizia finală este așteptată în iulie, potrivit Comisiei.
În context, Google a fost acuzat în martie 2025 de încălcarea DMA. Compania a prezentat propriile propuneri pentru a răspunde criticilor rivalilor și autorităților de reglementare, însă rivalii au reclamat că acestea nu sunt suficiente.
Materialul amintește că Google a acumulat amenzi de 9,71 miliarde de euro (aprox. 48,6 miliarde lei) din 2017 pentru diverse încălcări ale legislației antitrust în Europa. În plus, pentru încălcarea DMA, amenzile pot ajunge până la 10% din veniturile anuale globale ale unei companii, ceea ce ridică presiunea de conformare și riscul de costuri semnificative dacă autoritățile consideră măsurile insuficiente.
Recomandate
OpenAI își consolidează poziția pe iPhone în UE, profitând de blocajul Apple pe funcții de asistent vizual , printr-un „scurtătură” în aplicația ChatGPT care aduce rapid fotografiile recente la atașare, potrivit The Next Web . OpenAI a introdus în ChatGPT pentru iPhone o funcție care, printr-o apăsare lungă pe butonul „plus” de lângă câmpul de text, afișează imediat cele patru fotografii cele mai recente, gata de atașat. Înainte, utilizatorii trebuiau să deschidă meniul „plus”, să aleagă „Photos” și apoi să caute imaginea într-o bibliotecă ce poate conține zeci de mii de fișiere. Funcția a fost descrisă de Adam Fry, liderul produsului de consum la OpenAI, drept „o funcție distractivă pentru utilizatorii avansați”, livrată în „drop-ul” săptămânal din 21 august, alături de o gestionare mai bună a orei curente și încărcare mai rapidă pentru conversațiile lungi pe web. De ce contează în Europa: golul lăsat de Siri „cu AI” pe iPhone Miza, în lectura publicației, nu este gestul în sine, ci contextul european: Apple încă nu oferă pe iPhone, în Uniunea Europeană, funcțiile de asistent vizual pe care le-a prezentat la WWDC26 — un mod Siri în aplicația Cameră și o extindere a „Visual Intelligence”, gândite să permită utilizatorului să îndrepte telefonul spre un obiect și să întrebe despre el fără a atașa manual o imagine. Apple a spus în iunie că nu există un calendar pentru Siri cu AI pe iPhone sau iPad în UE, în timp ce păstrează aceste funcții pe Mac și Vision Pro. Șeful diviziei software, Craig Federighi, a declarat: „Suntem profund dezamăgiți că utilizatorii noștri din UE nu vor avea Siri cu AI pe iPhone sau iPad atunci când vom lansa noile versiuni de software mai târziu în acest an.” Disputa de reglementare și fereastra comercială pentru OpenAI Potrivit sursei, disputa ține de Digital Markets Act (DMA) — legislația UE pentru piețe digitale — și, în particular, de interpretarea regulilor de interoperabilitate. Apple susține că interpretarea Comisiei Europene ar obliga compania să ofere asistenților rivali același tip de acces profund la sistem pe care îl are Siri; autoritățile ar fi respins atât propunerea Apple de „Trusted System Agent”, cât și un plan de implementare etapizată pe 18 luni. Consecința practică, notează publicația, este că utilizatorii de iPhone din UE rămân fără un asistent vizual nativ, iar The Next Web estimează populația afectată la circa 450 de milioane de persoane în UE. În acest spațiu, OpenAI „construiește” pentru oportunitatea creată și își extinde prezența comercială, inclusiv prin introducerea reclamelor în 31 de țări europene. În acest context, o funcție aparent minoră — accesul rapid la ultimele patru fotografii — devine, în Europa, una dintre cele mai directe modalități prin care un utilizator de iPhone poate pune întrebări despre ceea ce vede, folosind o imagine. [...]
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori , după ce l-a recrutat pe Amir Salek , unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家 . Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management. De ce contează: control mai mare asupra costurilor și disponibilității de hardware Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții. Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea. Context competitiv: OpenAI merge pe aceeași direcție În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an. [...]
Bill Gates cere măsuri fiscale și reguli de piață pentru a frâna înlocuirea oamenilor cu AI , avertizând că valul de automatizare ar putea produce șomaj permanent și tensiuni sociale dacă guvernele nu intervin rapid, potrivit unei analize publicate de The Verge . Într-un eseu de aproape 6.000 de cuvinte, Gates își schimbă vizibil tonul față de pozițiile sale anterioare, mai optimiste, și susține că lumea „nu este deloc pregătită” pentru ce urmează în „era turbulentă” a inteligenței artificiale. Miza, în lectura lui, este una de echitate: AI poate deveni „cel mai mare egalizator” sau „cea mai rea sursă de nedreptate”. Piața muncii, în centrul îngrijorărilor Gates spune că impactul asupra locurilor de muncă va fi amplu și de durată, cu riscuri atât pentru joburile „white-collar” (de birou), cât și pentru cele „blue-collar” (muncă manuală). În viziunea lui, dispariția unor roluri nu va fi doar o tranziție temporară, ci poate duce la „șomaj permanent” și „tulburări sociale” dacă nu există politici publice care să amortizeze șocul. „Multe locuri de muncă vor dispărea pentru totdeauna.” Din această zonă vin și cele mai concrete propuneri din eseu, de natură să schimbe direct calculele economice ale companiilor care automatizează. Propunerile: taxe pe „jetoane AI” și roboți, plus joburi „rezervate oamenilor” Gates avansează două direcții de intervenție: taxarea „jetoanelor AI” și a roboților , pentru a descuraja înlocuirea angajaților și pentru a alimenta fonduri sociale (în context, „jetoanele” sunt unități de consum folosite la rularea modelelor AI); rezervarea unor locuri de muncă pentru oameni , o zonă pe care o numește „Human Reserved”. El argumentează că liderii politici ar trebui să acționeze înainte ca șomajul să crească abrupt și înainte ca încrederea publică să se erodeze. Un cadru de guvernanță: instituții noi, inclusiv la nivel global Pe lângă piața muncii, Gates susține că instituțiile actuale sunt insuficiente pentru administrarea riscurilor AI, tocmai pentru că tehnologia afectează simultan domenii precum fiscalitatea, munca, sănătatea, securitatea națională și educația. Soluția propusă: structuri dedicate care să poată stabili priorități „peste” agențiile guvernamentale și, în paralel, o organizație internațională pentru riscurile „care trec granițele”. Eseul nu detaliază concret cum ar arăta această organizație, dar sugerează că ar putea fi inspirată de acorduri internaționale din zona nucleară, aviație sau protecția stratului de ozon. Gates admite că un astfel de cadru ar necesita cooperare SUA–China, fără să ofere însă un mecanism. Ce se schimbă: Gates revine în dezbaterea publică despre AI Analiza notează că Gates a fost relativ discret în discuțiile publice despre AI, iar acest eseu marchează o repoziționare: el spune că își va folosi timpul și influența pentru a urca „AI și echitatea” pe agenda publică și pentru a ridica subiectul în discuții cu legislatori și lideri politici. În același timp, Gates afirmă că ar susține un plan credibil de încetinire a progresului AI la nivel global — un semnal rar, având în vedere dinamica competitivă a industriei — și insistă că încă „nu e prea târziu” ca beneficiile să depășească efectele negative. [...]
Huawei a ofertat să construiască centrele de date pentru AI ale Egiptului, iar SUA încearcă să blocheze proiectul printr-un consorțiu rival , într-un episod care transformă o licitație tehnologică într-un test de reglementare și influență geopolitică, potrivit The Next Web . Oferta Huawei vizează livrarea a 1.408 cipuri Ascend din seria 950 pentru un „cloud” de antrenare AI și încă 600 de cipuri (aceeași serie sau modelul mai vechi 910B) pentru două clustere de inferență (rulare a modelelor). Compania propune un calendar de construcție de 12 luni. Informațiile au fost relatate de Bloomberg , pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile și a unor documente consultate. De ce contează: licențele SUA pot decide proiectul Miza imediată nu este volumul livrărilor, ci cadrul de control al exporturilor. Conform materialului, transporturile de cipuri AI către Egipt au nevoie de aprobarea SUA din 2023, iar Egiptul este unul dintre aproximativ 40 de state aflate în această categorie. Asta oferă Washingtonului pârghie prin procesul de licențiere. În paralel, SUA au transmis că utilizarea anumitor acceleratoare Huawei fără aprobare poate atrage sancțiuni legale. Nu este clar dacă oficialii americani au ridicat explicit această problemă în discuțiile cu Cairo. Răspunsul Washingtonului: consorțiu cu Nvidia, AMD și Microsoft După ce administrația Trump ar fi aflat de propunerea Huawei, Departamentul de Stat a contactat Nvidia, AMD și Microsoft pentru o contraofertă. Microsoft a refuzat să comenteze, iar Nvidia și AMD nu au răspuns solicitărilor, potrivit aceleiași surse. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA discută cu „zeci de țări” despre „leadership-ul tehnologic” american în AI și că sunt „pregătite să colaboreze” în moduri care „respectă suveranitatea”. Bloomberg notează însă că nu este clar ce ar include propunerea americană și nici dacă Washingtonul ar impune restricții privind utilizările tehnologiei livrate. Ce include oferta Huawei: parteneriat cu iFlytek și aplicații de supraveghere Documentele descrise în material indică un parteneriat cu iFlytek, companie chineză de recunoaștere vocală și supraveghere; atât Huawei, cât și iFlytek sunt pe lista neagră a SUA din 2019. Oferta ar include: recunoaștere de vehicule și persoane, corelată cu o bază națională de date a populației; „situațional awareness” (monitorizare operațională), descrisă ca „o vedere panoramică a orașului pe un singur ecran”. Prezentarea ar avea 102 pagini, iar pe un slide apar exemple pentru „aplicații video de bază” cu însemnele Ministerului chinez al Securității Publice. Huawei a refuzat să comenteze, iar iFlytek nu a răspuns; Ministerul de Externe al Egiptului nu a răspuns întrebărilor Bloomberg. Context: Egiptul între China și SUA, cu o strategie AI ambițioasă Egiptul are peste 100 de milioane de locuitori și și-a intensificat relațiile cu China, inclusiv în comerț și exerciții militare. Xi Jinping urmează să viziteze țara săptămâna viitoare, prima vizită în peste un deceniu. A doua strategie națională de AI a Egiptului țintește o contribuție de 7,7% la PIB până în 2030, dar țara nu produce cipuri, ceea ce o lasă, practic, între furnizori americani și chinezi. În același timp, materialul notează că firmele americane de infrastructură nu au tratat istoric Egiptul ca piață, în timp ce Huawei este prezentă acolo de decenii. Ce urmează Egiptul nu a indicat ce ofertă preferă și nu există o dată confirmată pentru decizie. Bloomberg apreciază că licitația ar putea fi prima competiție directă SUA–China pentru un proiect guvernamental de AI. Un element-cheie de urmărit este dacă un consorțiu american se materializează înainte de vizita lui Xi, întrucât nu există confirmări că Nvidia, AMD sau Microsoft au acceptat să participe. [...]
Un posibil prim caz documentat de civili uciși de o dronă cu țintire automată ridică presiunea pentru reguli mai stricte privind armele autonome , pe fondul folosirii tot mai frecvente a inteligenței artificiale pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Publicația relatează că o dronă rusească pilotată complet de IA ar fi lovit autonom o benzinărie din Zaporijia, pe 6 iulie, ucigând trei ucraineni. Informația este prezentată ca o premieră îngrijorătoare în războiul Rusia–Ucraina: ar putea fi primul caz documentat în care civili sunt uciși de o dronă echipată cu un sistem automat de țintire. Potrivit materialului, cazul a fost relatat în detaliu de The New York Times , iar concluzia privind caracterul „documentat” este atribuită lui Kateryna Bondar, cercetătoare principală la Centrul Wadhwani pentru IA din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Ce indică datele tehnice invocate în relatare Pentru a susține evaluarea, oficiali ucraineni ar fi prezentat jurnaliștilor resturi de la două drone rusești Molniya. The New York Times ar fi fotografiat un modul de computer Nvidia de la bord și ar fi trimis imaginile companiei, care a confirmat că fotografiile arată un mini-computer Jetson Orin. În relatare se precizează că cipul folosit în atacul de la Zaporijia „nu era criptat” și că astfel de module, care „costă doar câteva sute de dolari”, au fost găsite pe mai multe tipuri de arme rusești. Nvidia a transmis, într-un comunicat citat de G4Media, că produsul este unul de consum, „destinat studenților, dezvoltatorilor și startup-urilor”, și că firma îl vinde în multe țări, dar nu și în Rusia, deși este „disponibil pe scară largă la comercianții cu amănuntul”. De ce contează: riscul de erori și încălcări ale legilor războiului Materialul notează că dronele autonome ghidate de IA nu necesită pilot uman, ceea ce le poate face mai greu de contracarat într-un context în care operatorii de drone au devenit ținte principale. În același timp, fără intervenție umană, astfel de sisteme sunt descrise ca fiind mai predispuse la erori dramatice sau la încălcarea legilor războiului, inclusiv prin incapacitatea de a distinge între civili și combatanți. Organizații pentru drepturile omului și Comitetul Internațional al Crucii Roșii sunt menționate ca avertizând asupra riscurilor și consecințelor și ca opunându-se utilizării armelor echipate cu inteligență artificială fără intervenție umană. Context operațional: testare și perfecționare pe front Potrivit sursei, Rusia ar fi vizat în timpul testelor infrastructură civilă (pompe de benzină și rezervoare de propan de la stații de benzină) și centre de recrutare militară în Zaporijia, însă motivele alegerii acestor ținte „rămân neclare”. Vadim Kușnikov, expert în drone la Institutul de Aviație din Harkiv, este citat afirmând că drona implicată era „un instrument preprogramat, antrenat în realitatea virtuală pentru a urmări obiecte specifice”. Colonelul Minaiev, comandant al apărării aeriene a orașului, spune că tehnologia este eficientă, dar încă imperfectă, adăugând: „Ei perfecționează această tehnologie. Ei identifică erorile și le corectează.” În același context, articolul menționează că Rusia a început zboruri de testare ale dronelor Molniya ghidate de IA în luna mai a anului trecut și că, anterior, ar fi testat sisteme de auto-țintire pe o altă dronă cu aripi fixe, V2U, potrivit experților ucraineni în apărare aeriană. Nu doar Rusia: și Ucraina a testat sisteme autonome G4Media mai notează că Ucraina a testat, la rândul ei, sisteme automate de țintire cu inteligență artificială. Fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov (recent demis), este citat spunând într-un interviu acordat The New York Times că Ucraina a folosit anterior un sistem complet autonom în Crimeea, vizând depozite de combustibil și echipamente militare, fără victime civile. În lipsa unor concluzii oficiale independente prezentate în material, relatarea rămâne formulată cu prudență („ar fi”, „ar putea fi”), însă miza este una de reglementare: dacă astfel de cazuri se confirmă și se repetă, presiunea pentru limitarea sau interzicerea armelor autonome fără control uman va crește. [...]
NVIDIA Groq 3 LPX a intrat în producție de serie, iar miza este accelerarea inferenței AI pentru „agenți” care trebuie să genereze rapid volume mari de text și să răspundă cu latență foarte mică, potrivit NVIDIA News . Compania poziționează noul accelerator ca extensie a platformei Vera Rubin, cu accent pe creșterea ratei de generare a „tokenurilor” (unități de text procesate de modele) în sarcini sensibile la întârziere, precum programarea asistată de AI. În testele de tip benchmarking realizate de Artificial Analysis, Groq 3 LPX a atins un record de 3.400 tokenuri de ieșire pe secundă, rulând Gemma 4 31B, un model „agentic” open-source, cu un context de 100.000 de tokenuri. NVIDIA susține că acesta este cel mai rapid rezultat înregistrat pentru modelul respectiv și că platforma oferă o „responsivitate” de 4 ori mai mare decât cea mai apropiată alternativă pentru agenți și alte sarcini cu latență critică. De ce contează: inferența devine „motorul” economic, iar viteza de generare e diferențiatorul NVIDIA își construiește argumentul în jurul faptului că sistemele „agentice” pot parcurge sute sau mii de pași de inferență și pot produce volume mari de tokenuri, ceea ce face ca viteza de generare să fie esențială pentru ca agenții să „raționeze”, să acționeze și să finalizeze sarcini complexe în timp real. În această logică, Groq 3 LPX este proiectat să crească interactivitatea platformei Vera Rubin NVL72 — adică ritmul în care sunt generate tokenurile pentru un utilizator individual, care determină cât de repede poate avansa agentul prin pașii unei sarcini. Într-o declarație inclusă în material, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, leagă direct această direcție de cererea globală în creștere pentru capacitate de calcul AI și de rolul inferenței în extinderea utilizării modelelor lingvistice la scară. „Inferența este motorul de creștere al AI. (...) Vera Rubin (...) avansează frontiera performanței cu LPX pentru generare ultrarapidă de tokenuri.” Primii adoptatori: Nebius intră primul, Groq urmează Pe partea operațională, NVIDIA indică un prim val de adopție în zona de cloud AI. Nebius este prezentată drept prima companie de cloud AI care adoptă NVIDIA Groq 3 LPX și intenționează să îl aducă în Nebius Token Factory , platforma sa de inferență în producție, pentru a oferi dezvoltatorilor acces la viteze ridicate de generare a tokenurilor pentru aplicații „agentice”. Danila Shtan, CTO al Nebius, pune accent pe faptul că implementarea ar urma să fie disponibilă prin același API folosit deja de dezvoltatori, fără migrare la un „stack” (set de tehnologii) nou. „(...) facem ca fiecare pas din bucla unui agent să pară instant — prin același API pe care dezvoltatorii îl folosesc deja, fără migrare la un nou stack.” NVIDIA mai precizează că, după Nebius, furnizorul de cloud de inferență Groq plănuiește să fie printre cei mai timpurii adoptatori ai platformei. Context tehnic: cum se leagă Groq 3 LPX de platforma Vera Rubin Groq 3 LPX este descris ca un accelerator interactiv de inferență, construit pentru două provocări specifice „agentic AI”: procesarea eficientă a unor volume foarte mari de context; generarea de tokenuri cu latență extrem de redusă. În plus, NVIDIA plasează produsul în arhitectura mai largă a platformei Vera Rubin NVL72, menționând o abordare de „codesign” (proiectare integrată hardware-software) la nivel de rack și enumerând componente precum BlueField-4 DPU, rack-uri cu CPU Vera, stocare Vera BlueField-4 STX și rețelistică Spectrum-6 SPX Ethernet, cu obiectivul de a optimiza sisteme multi-agent pentru „throughput per watt” ridicat și inferență cu latență mică. [...]
