Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Anthropic promite că Claude va rămâne fără reclame iar anunțul a fost făcut marți, pe fondul deciziei OpenAI de a introduce conținut sponsorizat în ChatGPT pentru utilizatorii din zona gratuită și abonamentele mai ieftine. În materialul publicat de Business Today, compania spune că „există multe locuri bune pentru publicitate”, dar o conversație cu Claude nu ar trebui să fie unul dintre ele.
Mesajul Anthropic mizează pe o diferențiere de model: conversațiile cu un asistent AI sunt, în viziunea companiei, mai apropiate de un spațiu de lucru și reflecție decât de un feed social sau de un motor de căutare, unde utilizatorii se așteaptă la un amestec de rezultate organice și sponsorizate. Argumentul central este că multe discuții cu un chatbot ating subiecte sensibile sau personale, iar reclamele ar altera încrederea și utilitatea instrumentului.
În același timp, anunțul vine pe fondul monetizării accelerate în industrie. În relatarea Investing, Anthropic indică drept surse de venit contractele enterprise și abonamentele plătite, cu reinvestirea veniturilor în dezvoltarea produsului, în timp ce respinge ideea de răspunsuri sponsorizate inserate în conversații.
Compania lasă totuși o ușă întredeschisă către funcții de tip „comerț prin agent”, în care asistentul ar putea ajuta la cumpărături inițiate explicit de utilizator, fără presiune sau stimulente din partea advertiserilor.
În termeni de piață, diferența nu ține doar de interfață, ci de cine plătește pentru atenție și de cât de transparentă rămâne relația dintre utilizator, model și recomandările pe care le primește.
Recomandate

OpenAI renunță la platforma video Sora , iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety , într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman , dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate. Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat. Ce pierde Disney odată cu oprirea Sora Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori. Planurile includeau: crearea de videoclipuri „inspirate de fani” folosind personaje licențiate selecții de conținut generate de Sora în platforma Disney+ o investiție de aproximativ 1 miliard de dolari în OpenAI După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI. Context tensionat în industrie Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor. Printre cazurile recente: acțiuni ale Disney împotriva Google, Meta și Character.AI procese împotriva Midjourney și Minimax presiuni asupra ByteDance pentru sistemele sale AI În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale. Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă. [...]

Anthropic a lansat o funcție prin care Claude poate controla computerul pentru a executa sarcini , potrivit CNET . Anunțul a fost făcut luni și vine pe fondul competiției tot mai intense pe zona de „agenți” AI, adică modele care nu doar răspund la întrebări, ci pot acționa în numele utilizatorului. Funcția permite ca Claude să preia controlul asupra unui computer pentru a realiza acțiuni precum găsirea și trimiterea unui fișier de pe hard disk. Pentru a folosi opțiunea, utilizatorul trebuie să aibă un abonament eligibil, iar disponibilitatea este, deocamdată, sub forma unui „research preview” (o versiune de test pentru colectarea de feedback). Contextul este legat de apariția și popularizarea OpenClaw, un cadru open-source care a generat un ecosistem de instrumente numite „claws”, capabile să execute comenzi relativ autonom pe computer sau în diverse sisteme. În acest peisaj, Nvidia a prezentat recent NemoClaw, un cadru pentru configurarea și instalarea OpenClaw, cu unele setări de securitate, notează sursa. Cum funcționează, în linii mari, noua capabilitate a lui Claude: caută instrumentele potrivite pentru sarcină prin „conectori” către aplicații precum Google Calendar sau Slack; dacă nu există un instrument sau un conector disponibil, poate executa manual pașii, tastând și mișcând cursorul ca un utilizator; poate folosi browserul web, instrumente pentru dezvoltatori și fișiere deschise, inclusiv prin derulare și clicuri; cere permisiunea înainte de a acționa, iar utilizatorul poate opri oricând execuția unei sarcini. CNET arată că această abordare ridică și riscuri: acordarea accesului unui chatbot la controlul computerului poate expune utilizatorul la atacuri, iar o îngrijorare majoră legată de AI „agentic” este capacitatea de a lua acțiuni mari rapid și cu puțin preaviz. În plus, astfel de instrumente pot fi deturnate de actori malițioși pentru a accesa date personale și sisteme în mod nedorit. Anthropic spune că a introdus măsuri de protecție pentru a reduce riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze modelul prin instrucțiuni ascunse în conținut). Sistemul ar urma să scaneze automat pentru astfel de vulnerabilități pe măsură ce sunt implementate, însă compania avertizează că funcția este nouă și poate avea erori și recomandă evitarea aplicațiilor care gestionează date sensibile, unele fiind dezactivate implicit. În forma actuală, previzualizarea este disponibilă pentru abonații Claude Pro și Claude Max și este limitată la computere cu MacOS. Anthropic mai spune că funcția se combină cu Dispatch, care permite atribuirea de sarcini lui Claude de pe telefon, inclusiv verificarea e-mailului dimineața sau deschiderea unei sesiuni Claude Cowork ori Claude Code. Compania susține că, împreună, aceste opțiuni pot automatiza activități precum un rezumat de dimineață sau rularea unor teste, dar avertizează că sarcinile mai complexe pot să nu reușească din prima, motiv pentru care lansarea este tratată ca o etapă de testare. [...]

Un dezvoltator Mozilla a lansat „cq”, un fel de Stack Overflow pentru agenți . Proiectul, anunțat pe blogul Mozilla.ai de Peter Wilson , își propune să atenueze o slăbiciune frecventă a instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială: folosirea de informații învechite și lipsa unui mecanism standard de împărtășire a „lecțiilor” învățate după momentul în care a fost antrenat modelul. Conform descrierii, agenții de programare ajung adesea să ia decizii pe baza unor date depășite, de exemplu să încerce apeluri către interfețe (API) care au fost între timp retrase. Cauza ține de „tăietura” temporală a datelor de antrenare și de absența unui acces fiabil și structurat la contextul curent de rulare. Uneori se folosește RAG (generare augmentată cu regăsire, adică aducerea de informații recente din surse externe în timpul execuției), dar nu constant și nici complet, mai ales în situațiile în care agentul nu știe că îi lipsește o informație relevantă. O a doua problemă vizată este duplicarea efortului: mai mulți agenți ajung să rezolve aceleași blocaje în mod repetat, fără să existe un canal comun de reutilizare a soluțiilor apărute după data-limită a antrenării. Rezultatul este consum de resurse (inclusiv „jetoane” de procesare, adică unități de calcul facturate de furnizorii de modele) și energie pentru probleme care, în practică, au fost deja rezolvate de alții. cq încearcă să creeze un „bun comun” de cunoștințe: înainte să abordeze o sarcină necunoscută (o integrare de API, o configurație CI/CD sau un cadru software nou), agentul interoghează „cq commons”; dacă alt agent a întâlnit deja situația, informația poate fi reutilizată înainte de a se scrie cod. Când un agent descoperă ceva nou, propune acea cunoaștere înapoi, iar alți agenți confirmă ce funcționează și semnalează ce a devenit depășit, într-un model în care încrederea se acumulează prin utilizare, nu prin autoritate. Ars Technica notează însă că, pentru adopție la scară, proiectul va trebui să gestioneze riscuri precum securitatea, „otrăvirea” datelor (introducerea intenționată de informații false) și acuratețea, în condițiile în care cq vrea să depășească soluțiile curente de tip fișiere.md (precum claude.md sau agents.md) în care dezvoltatorii adaugă manual instrucțiuni pe baza încercărilor și erorilor. [...]

Apple pregătește un Siri complet nou ca aplicație separată , potrivit unor informații publicate de Bloomberg , schimbarea urmând să fie prezentată oficial la WWDC 2026, pe 8 iunie, odată cu lansarea iOS 27 și macOS 27. Noua versiune transformă asistentul într-un „agent AI” integrat la nivelul întregului sistem, capabil să interacționeze mai profund cu aplicațiile și să execute sarcini folosind date personale din e-mailuri, mesaje sau notițe, într-o încercare clară a Apple de a recupera terenul pierdut în fața unor soluții precum Google Gemini sau Perplexity . Una dintre cele mai importante schimbări este apariția unei aplicații dedicate Siri, testată intern de Apple. Aceasta va introduce o interfață de tip chat, similară aplicației Mesaje, și va permite: acces la istoricul conversațiilor cu Siri; căutarea în interacțiunile anterioare; alternarea între comenzi vocale și text; încărcarea de documente și imagini pentru analiză. Pe lângă funcțiile conversaționale extinse, Siri va putea genera răspunsuri mai detaliate, inclusiv rezumate, liste și conținut vizual extras de pe web. De asemenea, Apple lucrează la integrarea asistentului în interfața iPhone, inclusiv prin Dynamic Island, unde utilizatorii ar putea primi sugestii de tip „Caută sau întreabă”. Schimbarea indică o repoziționare majoră a Siri, care nu mai este doar un asistent vocal pasiv, ci devine un instrument central în ecosistemul Apple Intelligence. Miza este clară: transformarea Siri într-un concurent real pentru noile motoare de căutare și asistenți bazați pe inteligență artificială, într-un moment în care interfața conversațională devine standardul în tehnologie. Apple nu a confirmat oficial toate detaliile, însă prezentarea de la WWDC 2026 este așteptată să clarifice direcția companiei și nivelul real de integrare al noii generații Siri în produsele sale. [...]

Larry Fink avertizează că inteligența artificială poate adânci inegalitatea , potrivit The Guardian. În scrisoarea anuală către investitori, publicată luni, Fink susține că beneficiile financiare ale AI ar putea ajunge în principal la un număr restrâns de companii și investitori. Directorul general al BlackRock, companie care administrează active de 14 trilioane de dolari, descrie inteligența artificială drept un element devenit „central pentru competiția strategică” dintre marile puteri, precum SUA și China. În acest context, el atrage atenția că dinamica investițiilor și a adoptării accelerate poate amplifica un tipar deja cunoscut: câștigurile se concentrează la cei care dețin active. Fink notează că „bogăția masivă” creată în ultimele generații a mers în mare măsură către cei care aveau deja active financiare și avertizează că AI riscă să repete modelul „la o scară și mai mare”. El mai spune că boom-ul AI ar putea accelera tendința prin care companiile de top acumulează tot mai mult capital, în timp ce restul pieței se luptă să țină pasul. În scrisoare, el argumentează că firmele care au datele, infrastructura și finanțarea necesare pentru a implementa AI la scară largă sunt poziționate să beneficieze „în mod disproporționat”, ceea ce poate adânci prăpastia dintre bogați și săraci. „Întrebarea mai amplă este cine participă la câștiguri”, avertizează Fink, adăugând că atunci când capitalizarea de piață crește, dar proprietatea rămâne concentrată, prosperitatea poate părea tot mai îndepărtată pentru cei din afara acestui cerc. Pe fondul creșterilor puternice ale acțiunilor companiilor tehnologice orientate spre AI, Fink spune că este cert că inteligența artificială va crea valoare economică semnificativă, însă provocarea este ca participarea la această creștere să se extindă. The Guardian amintește, totodată, îngrijorările privind o posibilă bulă investițională în AI, iar Banca Angliei a avertizat în octombrie asupra riscurilor tot mai mari ale unei „corecții bruște” pe piețele globale, pe fondul evaluărilor accelerate ale principalelor companii din domeniu. [...]

Google testează rescrierea titlurilor de știri cu inteligență artificială în rezultatele din motorul său de căutare, relatează Digi24 , citând News.ro. Inițiativa vine după un experiment similar derulat la începutul lui 2026 în fluxul Discover din aplicația Google și este acum extinsă la nivelul Search, cel mai folosit produs al companiei. Deși testul este încă în desfășurare, au fost deja observate numeroase cazuri în care articolele afișate în Google au un titlu diferit față de cel publicat pe site-urile editorilor. Practic, utilizatorul vede în pagina de rezultate o formulare generată de sistemele Google, nu titlul ales de redacție. Primele reacții din industrie sunt negative, potrivit informațiilor citate de Digi24: rescrierile ar fi schimbat uneori sensul titlurilor și ar fi introdus interpretări diferite față de intenția inițială, ceea ce a alimentat nemulțumirea unor jurnaliști americani. În material se menționează și că, în testele anterioare din Discover, intervențiile automate ar fi dus inclusiv la apariția unor informații false în titluri. Google își justifică abordarea prin nevoia de a oferi titluri care se potrivesc mai bine cu interogările utilizatorilor și de a crește interacțiunea cu rezultatele afișate. Pentru editori, miza este semnificativă: titlul din căutare influențează direct rata de accesare și, implicit, traficul și veniturile din publicitate. Nu este precizat când ar putea fi extinsă funcționalitatea dincolo de stadiul de test sau în ce piețe este activă în acest moment. Dacă va fi implementată pe scară largă, rescrierea automată a titlurilor ar putea amplifica tensiunile deja existente între platforme și publicații în privința controlului asupra distribuției și prezentării conținutului jurnalistic. [...]