Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China își mută pregătirea pentru automatizare din fabrici în „școli” pentru roboți umanoizi, într-un demers cu miză economică și industrială: transformarea acestor mașini din demonstrații tehnologice în „angajați” care pot fi integrați în activități reale, potrivit Știrile Pro TV, care citează CNBC.
La Centrul de Antrenament pentru Roboți Umanoizi din Beijing, instructori umani îi învață pe roboți să execute sarcini similare celor făcute de oameni: sortare de obiecte, organizarea rafturilor, reparații, masaj sau activități de întreținere. Centrul este susținut de autoritățile locale și face parte dintr-o rețea națională de facilități prin care China urmărește integrarea roboților în economie.
Metoda descrisă în material se bazează pe repetarea intensivă a aceleiași acțiuni, cu ajutorul unor sisteme care colectează date despre mișcare: camere, senzori, controlere și echipamente de captare a mișcării. Scopul este ca robotul să ajungă să execute singur sarcina după ce „învață” din datele generate de controlul manual.
Kenneth Ren, expert la RealMan Intelligent Technology, explică direcția de lucru a centrului:
„Practic, îi învățăm pe roboți să gândească singuri.”
Un exemplu din articol este Fudi Luo, fost profesor de artă, care antrenează roboți pentru activități industriale și descrie tranziția de la control manual la execuție autonomă, pe măsură ce se acumulează date:
„La început, robotul nu are nicio conștientizare, așa că trebuie să îl controlez manual. Dar după ce mișcările generează date, robotul învață și poate executa singur sarcina.”
Inițiativa este prezentată ca parte a unui plan industrial mai amplu al guvernului chinez, care consideră roboții umanoizi un sector-cheie pentru „dominația viitoare a piețelor globale și a lanțurilor de aprovizionare”. Cu alte cuvinte, miza nu este doar tehnologică, ci una de competitivitate industrială și capacitate de producție la scară.
În paralel, roboții sunt deja testați în China în medii comerciale și în servicii publice, unde pot lucra ca bucătari, ospătari, barmani sau agenți de circulație, conform articolului.
Deocamdată, materialul notează că mulți roboți depind încă de asistență umană, însă dezvoltatorii susțin că vor putea lucra autonom în viitor. Ținta declarată este preluarea sarcinilor „periculoase sau repetitive” pe care oamenii nu vor sau se tem să le facă, potrivit lui Kenneth Ren.
În același context, Elon Musk a spus anterior că principalul concurent al roboților umanoizi dezvoltați de Tesla va fi China, invocând capacitatea acesteia de a extinde rapid producția industrială.
Recomandate
Politicile UE riscă să împingă dezvoltarea AI în afara Europei , avertizează CEO-ul ASML, într-un semnal de alarmă cu miză de reglementare pentru Bruxelles, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat Politico. Christophe Fouquet , directorul general al ASML – descrisă drept cea mai valoroasă companie tech din Europa – susține că Uniunea Europeană introduce reguli „înainte ca propriul ecosistem de inteligență artificială să fie suficient dezvoltat” pentru a concura cu SUA și China. În opinia sa, legislația europeană privind inteligența artificială creează obstacole pentru companii înainte ca acestea să poată construi produse competitive. „Nici nu am început să alergăm și deja avem bariere în față.” De ce contează: reglementarea înaintea pieței poate muta investițiile Fouquet avertizează că, dacă mediul de operare rămâne nefavorabil, companiile vor alege să dezvolte tehnologii AI în afara Uniunii Europene. „Dacă nu o pot face aici, o vor face în altă parte.” Contextul este cu atât mai sensibil cu cât ASML, companie olandeză esențială pentru producția globală de cipuri avansate, are mașinării folosite la fabricarea semiconductorilor care alimentează smartphone-uri, centre de date și sisteme de inteligență artificială. Totuși, aproape toate veniturile companiei provin din afara Europei, ceea ce, potrivit materialului, indică slăbiciunea pieței interne. Presiuni din industrie și răspunsul Comisiei Europene În ultimele luni, ASML s-a alăturat unor grupuri precum Airbus, Ericsson, Mistral AI, Nokia, SAP și Siemens într-un apel către Comisia Europeană pentru modificarea legislației, pe motiv că aceasta ar putea încetini dezvoltarea sectorului AI în Europa. Deși Bruxelles-ul a început să ajusteze unele prevederi și să simplifice anumite reguli, Fouquet spune că problema este structurală: procesul legislativ ar trebui construit împreună cu industria, nu impus ulterior. Comisia Europeană, citată în material, își apără abordarea și afirmă că legislația AI urmărește să crească încrederea în tehnologie, ceea ce ar stimula investițiile și adoptarea pe termen lung. „Suveranitatea tehnologică” și riscul investițiilor fără cerere Oficialii europeni pregătesc un nou pachet privind „suveranitatea tehnologică”, menit să reducă dependența de tehnologia americană și să consolideze capacitățile interne, inclusiv în domeniul cipurilor și al centrelor de date. Fouquet critică direcția, argumentând că investițiile masive în infrastructură nu vor avea efect dacă Europa nu creează simultan cerere reală pentru aplicații de inteligență artificială. El dă exemplul fabricilor de cipuri avansate: fără o piață internă puternică, producția ar ajunge în mare parte la export, reducând beneficiile economice pentru Europa. Disputa, notează articolul, reflectă tensiunea dintre ambițiile de reglementare ale UE și nevoia industriei de flexibilitate într-o competiție globală accelerată. [...]
Reacția ostilă a absolvenților la discursurile pro-AI expune o ruptură între companii și piața muncii. Într-o analiză publicată de The Verge , mai mulți vorbitori invitați la ceremonii de absolvire sunt huiduiți după ce laudă inteligența artificială și le cer tinerilor să o accepte ca „inevitabilă” – un semnal că mesajul corporatist despre AI se lovește tot mai des de anxietăți economice concrete. Într-o serie de clipuri virale, foști sau actuali executivi care promovează AI au fost întâmpinați cu reacții puternice din partea studenților. Publicația îl dă ca exemplu pe Eric Schmidt , fost CEO Google, huiduit la University of Arizona după ce a prezentat AI drept obligatorie pentru viitorul profesional al absolvenților. Un alt caz menționat este cel al Gloriei Caulfield, executiv într-o companie de dezvoltare imobiliară, care a spus că AI este „următoarea revoluție industrială” și a primit o primire „rece” la University of Central Florida. La Middle Tennessee State University, Scott Borchetta (CEO în industria muzicală) a avut un discurs descris drept batjocoritor la adresa celor care contestau AI, îndemnându-i să „se obișnuiască”. De ce contează: AI ca factor de presiune pe angajare și venituri Dincolo de episodul de imagine, miza este una economică: absolvenții intră pe o piață a muncii descrisă drept „sumbră”, iar AI este percepută simultan ca instrument impus și ca justificare pentru reducerea oportunităților. În text, Penny Oliver, absolventă de științe politice la George Mason University, spune că reacția vine din contrastul dintre costul educației și perspectiva ca tehnologia promovată de executivi să le „evapore” șansele de angajare. Aceeași idee apare și în declarațiile lui Austin Burkett, game designer cu MFA la NYU Game Center: el susține că cei care spun „e doar un instrument” sunt, de regulă, cei care își permit să o facă, în timp ce alții trebuie să-și facă griji pentru chirie și pentru înlocuirea locului de muncă. Burkett afirmă că unii colegi au ajuns să accepte munci temporare („gig work”) pentru antrenarea modelelor AI care, în timp, le pot substitui munca. Unde se vede cel mai puternic: domeniile creative și umanioarele The Verge notează că reacțiile diferă în funcție de profilul absolvenților, cele mai dure venind mai ales din zona artelor liberale și a umanioarelor. Motivul: mulți dintre acești tineri țintesc profesii creative pe care le văd amenințate direct de instrumentele generative (capabile să producă texte, imagini sau sunet). Publicația amintește și un episod de la CalArts, unde președintele universității, Ravi Rajan, a fost huiduit, pe fondul criticilor legate de eliminarea unor programe creative și de promovarea adoptării AI prin parteneriate corporative. Dincolo de huiduieli: opoziția față de centrele de date Analiza avertizează că furia amplificată de platformele sociale poate rămâne doar „catharsis” dacă nu se transformă în acțiune. Un exemplu de mobilizare „tangibilă” invocat este opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI (infrastructura care găzduiește serverele și consumă masiv energie). Potrivit unui sondaj Gallup citat în articol, șapte din 10 americani ar spune că se opun construirii acestor facilități în zona lor, iar aproape jumătate dintre proiectele propuse ar fi fost abandonate sau amânate în acest an. În această logică, conflictul nu mai este doar cultural (pro/contra AI), ci începe să capete formă de dispută locală cu implicații de mediu și costuri energetice. În ansamblu, mesajul care se conturează este că „adoptă sau dispari” nu mai funcționează ca argument în fața unei generații care vede AI nu doar ca tehnologie, ci ca mecanism de redistribuire a riscului: companiile încasează beneficiile, iar costurile – de la joburi la mediu – sunt împinse spre indivizi și comunități. [...]
OpenAI a fost desemnat lider în „agenți de codare” pentru companii , o validare care pune accent pe maturizarea unei piețe în care viteza de dezvoltare trebuie dublată de controale de guvernanță și securitate, potrivit OpenAI . Compania spune că a fost inclusă ca „Leader” în Gartner Magic Quadrant pentru AI Coding Agents, pe fondul extinderii implementărilor Codex la scară de întreprindere. Codex este folosit de „peste 4 milioane de oameni în fiecare săptămână”, iar OpenAI indică drept utilizatori companii precum Cisco, Datadog, Dell Technologies și NVIDIA. Din perspectiva operațională, mesajul central este trecerea de la completarea automată a codului la delegarea de sarcini complexe către agenți: în descrierea OpenAI, Codex poate înțelege baze de cod mari, poate folosi instrumente, face modificări, rula teste și pregăti livrabile pentru revizie umană. De ce contează pentru companii: „viteză cu control” OpenAI susține că, pentru întreprinderi, miza este accelerarea dezvoltării software fără a pierde controlul: guvernanță, securitate și posibilitatea de audit. În acest context, compania enumeră capabilități și controale pe care Gartner le-ar fi evidențiat în evaluare, inclusiv: o „suprafață” largă de utilizare pentru dezvoltatori (aplicația Codex, extensii pentru medii de dezvoltare, interfață în linie de comandă, kituri de dezvoltare software și orchestrare în cloud); mecanisme de control pentru companii, precum „approval gates” (porți de aprobare), RBAC (control al accesului bazat pe roluri), politici personalizabile, „sandboxing” la nivel de sistem de operare și guvernanță auditabilă a spațiilor de lucru. Exemplu de impact: cazul Cisco OpenAI indică un exemplu concret de utilizare la scară mare: Cisco ar fi folosit Codex pentru a dezvolta „majoritatea” platformei sale de securitate AI Defense, reducând timpul de livrare „de la câteva trimestre la săptămâni”. Compania prezintă acest caz ca argument pentru câștigul de productivitate pe care agenții de codare îl pot aduce în organizații mari. Ce urmează: actualizări pentru mediile reglementate și opțiuni de implementare În același material, OpenAI leagă recunoașterea Gartner de o serie de actualizări orientate către cerințe enterprise, inclusiv: Codex Security și GPT‑5.5‑Cyber, suport pe mobil, Remote SSH pentru medii de dezvoltare administrate, tokenuri de acces programat cu domeniu limitat și „hooks”, suport pentru utilizare conformă cu HIPAA, disponibilitate pe Amazon Bedrock și extinderea suportului de implementare prin Codex Labs și parteneri GSI (integratori de sisteme) precum Accenture, Capgemini, Cognizant, Infosys, PwC și TCS. OpenAI mai precizează că raportul Gartner poate fi consultat online și că, până la 12 iunie, conturile enterprise eligibile pot solicita două luni de utilizare gratuită Codex pentru utilizatori noi, ca stimulent pentru adoptare. [...]
DeepSeek își schimbă modelul de finanțare, iar asta poate accelera cursa AI din China : laboratorul din Hangzhou caută pentru prima dată capital extern, într-o rundă care avansează la o evaluare vizată de 70 de miliarde de yuani (aprox. 10 miliarde de dolari, circa 46 miliarde lei), potrivit The Next Web . Fondatorul Liang Wenfeng le-ar fi transmis potențialilor investitori că prioritatea rămâne cercetarea de „frontieră” și obiectivul de AGI (inteligență artificială generală), nu monetizarea rapidă. Mesajul, relatat de Bloomberg, vine în contextul primei runde externe de finanțare a DeepSeek. Publicația notează că suma de 70 de miliarde de yuani reprezintă evaluarea pe care compania ar urmări-o, nu valoarea efectivă a „cec-ului” atras. În această rundă, startup-ul ar căuta cel puțin 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) capital extern. De ce contează: costurile de antrenare depășesc finanțarea internă Până acum, DeepSeek a fost finanțată integral din High-Flyer Quant, firma de tranzacționare cantitativă fondată de Liang, care „susține efectiv” laboratorul. Trecerea la bani din exterior marchează o schimbare de etapă: antrenarea modelelor la scara la care operează acum DeepSeek ar fi ajuns dincolo de ce poate autofinanța chiar și un fond speculativ profitabil, potrivit analizei. Liang prezentase anterior lipsa investitorilor externi ca pe o formă de protecție față de presiunea de a livra produse și venituri pe termen scurt. Acceptarea capitalului extern sugerează că dimensiunea proiectelor și necesarul de infrastructură au devenit dominante în ecuație. „AGI” și open-source, ca poziționare în fața investitorilor În discuțiile cu investitorii, Liang ar fi insistat că DeepSeek va continua să lanseze modele open-source (cu licențe permisive), în loc să urmărească o comercializare accelerată. Această poziționare este legată și de lansările recente ale companiei: DeepSeek a publicat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash, descrise ca un sistem „Mixture-of-Experts” cu 1,6 trilioane de parametri și o variantă mai mică, de 284 de miliarde de parametri, ambele open-source. Un detaliu cu miză industrială: familia V4 este optimizată să ruleze atât pe cipuri Huawei Ascend și Cambricon, cât și pe Nvidia, ceea ce este prezentat ca un semnal către piața internă chineză, tot mai limitată în accesul la acceleratoarele americane de vârf. Ce nu se știe încă: investitorii, termenii și calendarul Deși runda este în desfășurare, elementele decisive nu sunt publice: identitatea investitorilor nu a fost confirmată, evaluarea nu a fost anunțată oficial de companie, iar data închiderii nu este stabilită. DeepSeek ar fi refuzat istoric să răspundă presei și nu ar fi oferit un comentariu „on the record” pentru materialul Bloomberg. Analiza mai notează că o finanțare la această scară, la o astfel de evaluare și cu un obiectiv declarat de AGI, ar putea atrage atenția autorităților de reglementare din China, care în ultimii doi ani au lucrat la cadrul de supraveghere pentru dezvoltatorii de modele fundamentale (modele mari, antrenate pe volume masive de date, folosite apoi ca bază pentru aplicații). În esență, DeepSeek le cere investitorilor să finanțeze o direcție explicită: cercetare de vârf, open-source și „AGI” ca țintă, nu venituri enterprise ca prioritate imediată. Dacă runda se închide în termenii descriși, va fi prima validare externă a acestui pariu. [...]
Google Maps își schimbă funcționarea prin integrarea mai profundă a inteligenței artificiale , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii caută locuri și primesc indicații de orientare, potrivit Focus . Noile funcții, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, iar lansarea începe în SUA și India. Miza operațională este că aplicația nu mai rămâne doar un „afișaj de rute”, ci încearcă să se comporte ca un asistent de călătorie și condus: răspunde la întrebări formulate natural, combină căutarea cu camera telefonului și adaugă o navigație 3D mai „intuitivă” în situații complicate din trafic. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Prima noutate majoră este „Ask Maps”, o funcție de căutare cu AI care permite întrebări în limbaj natural, nu doar cuvinte-cheie. Exemplele din material includ întrebări precum „Unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și puțin zgomot?” sau „Ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Conform descrierii, AI-ul analizează recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare, apoi generează o hartă personalizată cu sugestii. Google indică, în acest context, că are peste 300 de milioane de locuri înregistrate la nivel global și peste 500 de milioane de utilizatori care contribuie cu conținut (recenzii, fotografii). Navigație 3D și indicații mai „umane” în „ Immersive Navigation ” A doua schimbare centrală este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o reprezentare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, inclusiv forme de relief și pasaje. Lista de îmbunătățiri menționate include: clădiri transparente pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbarea benzii; indicații vocale mai naturale; alerte în timp real pentru lucrări și accidente; ghidaj către parcare, intrări în clădiri și „partea corectă a străzii” la destinație. Google susține că AI-ul folosește imagini Street View, fotografii aeriene și date de trafic pentru a reda mediul cât mai realist, astfel încât șoferii să anticipeze mai devreme ieșiri, schimbări de bandă sau intersecții dificile. Căutare cu camera și integrare mai strânsă cu realitatea augmentată Materialul descrie și extinderea „Live View” pentru căutare cu ajutorul camerei (realitate augmentată): utilizatorul poate îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația suprapune în imagine informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu recenzii, program și direcții. Separat, este menționată o integrare mai puternică între Google Lens și Maps, cu obiectivul de a transforma aplicația într-un „asistent vizual” în timp real pentru mediul din jur. Disponibilitate: lansare în SUA și India, restul țărilor „în lunile următoare” Implementarea a început în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, fără un termen concret pentru Germania (și, implicit, nici pentru România). Potrivit sursei, funcțiile vor fi disponibile pe Android și iPhone și vor funcționa și prin Android Auto, Apple CarPlay și în mașini cu sistem Google integrat. O limitare importantă: unele capabilități, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi pot exista restricții. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
AMD direcționează peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) către parteneri din Taiwan pentru a-și securiza capacitățile de ambalare avansată și lanțul de livrare necesare infrastructurii AI la scară mare , cu primele implementări „multi-gigawatt” ale platformei Helios așteptate din a doua jumătate a lui 2026, potrivit Wccftech . Investițiile vizează extinderea parteneriatelor strategice și creșterea capacităților de producție pentru „advanced packaging” (ambalare avansată a cipurilor, esențială pentru integrarea mai multor componente într-un singur pachet), pe fondul cererii în creștere pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale. De ce contează: ambalarea avansată devine blocajul pentru AI la scară Miza anunțului este operațională: AMD încearcă să reducă riscul de constrângeri în aprovizionare și să accelereze livrările pentru sisteme AI de tip rack (dulapuri de servere preconfigurate), într-un moment în care „următorul capitol” al AI împinge companiile să scaleze rapid infrastructura. În material sunt menționate explicit două direcții de investiții: extinderea parteneriatelor în ecosistemul din Taiwan; scalarea capacităților de ambalare avansată pentru infrastructură AI de generație următoare. Ce include platforma Helios și când ar urma să ajungă în centrele de date Platforma „rack-scale” Helios este descrisă ca fiind proiectată „pur pentru AI” și ar urma să integreze procesoare AMD EPYC de generația a 6-a, cu numele de cod „Venice”, împreună cu acceleratoare grafice (GPU) AMD Instinct MI450X. Conform informațiilor din articol, Helios cu „Venice” și MI450X este „pe drumul” către implementări „multi-gigawatt” (adică instalații care, cumulat, ajung la consumuri de ordinul mai multor gigawați) începând din semestrul al doilea din 2026. Cine sunt partenerii din Taiwan menționați AMD lucrează cu o listă de parteneri taiwanezi, pe mai multe verigi ale lanțului industrial, inclusiv producători de sisteme (ODM) și furnizori pentru ambalare și plăci de circuit. În articol sunt enumerați: ODMs : Sanmina, Wiwynn, Wistron, Inventec alți parteneri : SPIL, PTI, Unimicron, AIC, Nan Ya PCB, Kinsus Aceștia ar urma să „construiască și să livreze” rack-urile Helios, în contextul foii de parcurs AMD pentru „Agentic AI” (o direcție de AI orientată spre sisteme care pot executa sarcini în mod mai autonom, pe baza unor obiective). Detaliul tehnic urmărit: interconectare 2.5D pe bază de EFB În comunicatul citat în articol, AMD indică dezvoltarea unei tehnologii de interconectare „wafer-based 2.5D bridge” bazată pe EFB, menită să crească lățimea de bandă între componente și eficiența energetică pentru procesoarele „Venice”. Este menționată și „calificarea” (validarea pentru producție) a unei interconectări EFB 2.5D „panel-based” împreună cu PTI, prezentată ca o premieră în industrie. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este calendarul de implementare: AMD indică faptul că Helios cu „Venice” și MI450X este programat pentru implementări la scară mare în a doua jumătate a lui 2026 , iar investițiile în Taiwan sunt poziționate ca un instrument pentru a susține ritmul de producție și economia acestor sisteme AI. [...]
