Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Amazon pune pentru prima dată o cifră pe monetizarea AI din AWS, indicând venituri anualizate de peste 15 miliarde de dolari, un reper urmărit de investitori pentru a evalua randamentul investițiilor masive în inteligență artificială, potrivit Profit.ro.
Andy Jassy, directorul general al Amazon, a spus că serviciile de inteligență artificială din cadrul diviziei de cloud Amazon Web Services (AWS) generează venituri anualizate de peste 15 miliarde de dolari. Este prima dată când compania publică astfel de date pentru acest segment în care a investit miliarde de dolari.
Estimarea este bazată pe performanța din primul trimestru și ar reprezenta aproximativ 10% din ritmul anual al veniturilor AWS, evaluat la circa 142 de miliarde de dolari. Publicarea cifrei vine după o perioadă în care investitorii și analiștii au așteptat indicii mai concrete despre rentabilitatea investițiilor în AI.
Recomandate
Meta încearcă să-și diversifice veniturile dincolo de publicitate, punând pentru prima dată un preț pe chatbotul său AI. Potrivit The Next Web , compania lansează abonamente pentru Meta AI, într-o mișcare menită să monetizeze direct funcții costisitoare de calcul (precum raționamentul extins și generarea de conținut) și să răspundă presiunii investitorilor legate de cheltuielile masive cu infrastructura de inteligență artificială. Meta introduce două niveluri plătite pentru consumatori: Meta One Plus, la 7,99 dolari pe lună (aprox. 37 lei), și Meta One Premium, la 19,99 dolari pe lună (aprox. 93 lei). Abonamentele oferă acces extins la generarea de imagini, crearea de video și capabilități de „raționament” mai avansate, care vor fi limitate pentru utilizatorii din zona gratuită. De ce contează: monetizare directă într-un business dominat de reclame În prezent, aproape toate veniturile Meta vin din publicitate. Compania a raportat venituri de 56,3 miliarde de dolari (aprox. 261 mld. lei) în T1 2026, iar veniturile non-publicitate au fost de 1,29 miliarde de dolari (aprox. 6 mld. lei), adică circa 2,3% din total, potrivit aceleiași surse. În paralel, Meta și-a majorat estimarea de cheltuieli de capital (capex) pentru 2026 la 125–145 miliarde de dolari (aprox. 581–674 mld. lei), față de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 mld. lei) cu un trimestru înainte. În acest context, abonamentele pentru AI sunt prezentate ca o cale de a obține randament financiar din investițiile în infrastructură. The Next Web notează că acțiunile Meta au crescut cu peste 3% după anunțul abonamentelor, un semnal că piața vede produsele AI cu plată ca o posibilă compensare, măcar parțială, a costurilor. Cum arată oferta și unde începe lansarea Abonamentele Meta AI sunt lansate inițial în Singapore , Guatemala și Bolivia, cu planuri de extindere în mai multe țări. Meta AI rămâne gratuit pentru utilizarea ocazională, însă utilizatorii care generează frecvent imagini și video sau folosesc funcții de raționament mai intensive vor ajunge la limite de utilizare, pe care doar abonații le pot depăși. Strategia de preț este construită și ca poziționare competitivă: nivelul Premium (19,99 dolari) se aliniază aproape la preț cu ChatGPT Plus și Google AI Pro, în timp ce nivelul Plus (7,99 dolari) coboară semnificativ pragul de intrare, mizând pe faptul că Meta AI este integrat în aplicațiile pe care utilizatorii le folosesc deja (Instagram, WhatsApp, Facebook). „Meta One” devine o platformă de abonamente, nu doar un add-on Abonamentele pentru AI vin la pachet cu o extindere mai largă a ofertelor cu plată în ecosistemul Meta. The Next Web menționează și abonamente separate pentru aplicații: Instagram Plus și Facebook Plus: 3,99 dolari/lună (aprox. 19 lei) WhatsApp Plus: 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) Acestea includ funcții precum personalizarea profilului, reacții îmbunătățite și analize pentru „story”. Utilizatorii care cumpără un abonament Meta AI primesc și acces la funcțiile acestor abonamente pe aplicații, ceea ce creează un stimulent de tip „pachet”. Pentru creatori și companii, Meta lansează și niveluri dedicate: Meta One Essential (14,99 dolari/lună, aprox. 70 lei) și Meta One Advanced (49,99 dolari/lună, aprox. 233 lei). Nivelul superior include acces la suport uman pentru paginile de Instagram și Facebook — o zonă unde micile afaceri au reclamat frecvent dificultatea de a obține răspunsuri când apar probleme. Ce urmează și care e limita acestei strategii The Next Web arată că, deși Meta AI ar avea aproximativ 1 miliard de utilizatori activi lunar, impactul financiar depinde de rate de conversie incerte. Publicația oferă scenarii orientative (speculative): dacă 5% dintre utilizatori ar trece la nivelul de 7,99 dolari, veniturile anuale ar fi de circa 4,8 miliarde de dolari; la 19,99 dolari, aproximativ 12 miliarde de dolari. Într-o declarație pentru Bloomberg, șefa diviziei de abonamente a Meta, Helen Ma , a spus că firma vrea să extindă global toate nivelurile și să vândă pe viitor acces la „agenți AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor) alături de aceste oferte. Pentru Meta, trecerea de la AI „gratuit în aplicații” la AI cu plată este, deocamdată, mai degrabă un test de monetizare și un semnal către investitori decât o schimbare imediată a modelului de business. [...]
Meta a folosit munca dezvoltatorilor concediați pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială , într-un proces care ridică probleme operaționale și de încredere internă, potrivit WinFuture . Compania ar fi înregistrat activitatea de lucru și ar fi introdus codul scris de angajați în „învățarea” algoritmilor, chiar în perioada în care aceștia așteptau confirmarea concedierii. Meta taie în prezent aproximativ 8.000 de posturi, adică circa 10% din forța de muncă globală. Angajații vizați au rămas aproape o lună în incertitudine după anunțul din aprilie, înainte de încetarea efectivă a contractelor. Cum ar fi fost folosită munca angajaților în antrenarea AI În intervalul de tranziție, dezvoltatorii au continuat să scrie cod pentru produse-cheie ale grupului, iar acest cod ar fi fost folosit direct ca date de antrenare pentru modelele interne de inteligență artificială. Publicația descrie și existența unui sistem intern de monitorizare care ar fi înregistrat activitatea de pe dispozitivele de lucru. Într-o discuție internă, Mark Zuckerberg ar fi justificat abordarea prin faptul că dezvoltatorii companiei sunt „mai inteligenți” decât furnizorii externi, ceea ce i-ar face o sursă mai bună de date pentru automatizarea programării. Înregistrare audio „scursă” și reacții WinFuture notează că site-ul Futurism a relatat despre un fragment audio ajuns în spațiul public, care ar susține declarațiile conducerii. Din această perspectivă, procesul ar fi fost gestionat intenționat, cu un beneficiu tehnic: AI-ul ar învăța de la specialiști, ceea ce ar reduce rata erorilor în rezultatele generate. Metoda a atras critică și indignare, în special pentru că angajații ar fi contribuit la optimizarea unor sisteme care ar urma să le preia sarcinile. Potrivit articolului, dezvoltatorii nu ar fi primit o compensație suplimentară și nici nu ar fi fost informați despre scopul exact al colectării datelor. Miza financiară: investiții masive și reorganizare În paralel cu reducerile de personal, Meta își reorientează bugetele către dezvoltarea algoritmilor și ar intenționa să investească între 169 și 195 miliarde de dolari (aprox. 778–897 miliarde lei) în extinderea tehnologiei. Totodată, circa 7.000 de angajați rămași ar fi fost mutați în departamente noi. În ansamblu, cazul indică o accelerare a strategiei de automatizare în marile companii de tehnologie, cu un potențial câștig operațional pe termen scurt, dar cu un cost dificil de cuantificat: erodarea încrederii interne atunci când datele de muncă sunt folosite pentru a antrena sisteme care pot înlocui chiar rolurile celor care le-au „hrănit” cu informație. [...]
China extinde controlul asupra mobilității specialiștilor în inteligență artificială, cerând aprobări înainte de călătoriile internaționale inclusiv pentru angajați din firme private , o măsură care poate afecta direct colaborările transfrontaliere și fluxul de talente din industrie, potrivit Tom's Hardware . Restricțiile ar viza persoane care lucrează în companii de stat, fondatori de startup-uri și angajați ai companiilor private, pe fondul evaluării lor ca „active strategice” pentru ambițiile Chinei în domeniul AI, conform unei relatări Bloomberg (citată de publicație). Până acum, China limita deja călătoriile internaționale pentru anumite categorii-cheie, precum cercetători seniori din instituții publice de educație, oameni de știință din domeniul nuclear și executivi de top ai companiilor de stat; extinderea către zona privată este însă o mișcare mai puțin obișnuită, chiar și pentru Beijing. Cine intră pe listă și ce nu este încă lămurit Nu există, deocamdată, ghidaj oficial privind rolurile, nivelul de expertiză sau senioritatea care intră sub incidența aprobărilor de călătorie. Sursele Bloomberg citate indică faptul că selecția ar fi făcută în funcție de impactul persoanelor asupra obiectivelor Chinei în AI, nu doar după angajator sau poziția din organigramă. Publicația notează că măsura ar extinde o directivă guvernamentală anterioară, în cadrul căreia unii ingineri AI aveau obligația de a raporta planurile de călătorie în străinătate, dar puteau totuși să plece când era necesar. Miza: reducerea riscului de „scurgere” de tehnologie și talente Contextul invocat este competiția globală pentru specialiști și protejarea tehnologiilor sensibile. Tom’s Hardware leagă această abordare de preocuparea autorităților chineze privind transferul de proprietate intelectuală și de talente către SUA, menționând că politica ar urmări să reducă riscul de divulgare a unor tehnologii-cheie, inclusiv în situații în care startup-uri chineze își mută operațiunile în afara țării (exemplul dat: Singapore ). În același timp, articolul punctează presiunea financiară din piața globală de AI: companii americane ar cheltui sume foarte mari pentru recrutarea de experți, inclusiv prin bonusuri de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și pachete de până la 1,25 miliarde dolari (aprox. 5,75 miliarde lei) pe patru ani, potrivit exemplelor citate. Efecte posibile pentru industrie Tom’s Hardware avertizează că măsura ar putea avea consecințe contrare intenției declarate de protecție: ar putea descuraja specialiștii chinezi aflați deja în străinătate să se întoarcă pentru a-și reconstrui cariera în China; i-ar putea împinge pe unii ingineri AI din China, care își doresc o carieră internațională, să plece mai devreme, înainte de a fi incluși pe listele de restricții, dezvoltându-și competențele în afara țării. În lipsa unor criterii oficiale publice, rămâne neclar cât de larg va fi aplicată politica și cât de mult va afecta, în practică, mobilitatea specialiștilor din AI din sectorul privat. [...]
Atacurile cu drone asupra a două centre de date AWS din Emiratele Arabe Unite au schimbat calculul de risc pentru investițiile în infrastructura AI din Golf , iar proiectele în derulare riscă să devină mai scumpe și mai lente, pe fondul creșterii costurilor cu energia și al unei prime geopolitice mai mari, potrivit The Next Web . Două centre de date Amazon Web Services (AWS) din EAU au fost vizate la începutul războiului din Orientul Mijlociu. La aproape trei luni de atunci, petrolul se menține în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei), iar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă — o combinație care pune sub presiune ambiția regiunii de a deveni un hub global pentru inteligență artificială, mizând pe energie ieftină, poziție geografică și capital suveran. Investiții amânate și decizii mai lente Publicația notează că unele decizii de investiții în proiecte de centre de date au fost puse pe pauză sau durează mai mult. CEO-ul Pure Data Center Group, Gary Wojtaszek, a declarat pentru CNBC că firma a suspendat temporar deciziile de investiții în Orientul Mijlociu. În paralel, Mark Richards, partener la casa de avocatură BCLP, spune că deciziile „durează mai mult” din cauza riscurilor asociate unei regiuni cu „amenințări serioase”. Atlantic Council, prin Trisha Ray, sintetizează schimbarea de paradigmă: „Conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu pune infrastructura AI literalmente pe linia frontului, în moduri care chiar și acum un an ar fi părut în afara posibilului.” Energia nu mai e „garanția” care făcea Golful atractiv Înainte de conflict, piețele din Golf ofereau energie industrială la circa 0,11 dolari/kWh (aprox. 0,50 lei), față de 0,25–0,40 dolari/kWh (aprox. 1,15–1,85 lei) în părți din Europa. Războiul a destabilizat însă piețele energetice, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a numit închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz drept „cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie”. În acest context, Brent a crescut cu peste 55%, de la aproximativ 72 de dolari la aproape 120 de dolari la vârf (aprox. 330–550 lei), pe parcursul a trei luni. În EAU, prețurile la gaz au urcat cu 30% pentru consumatori în aprilie. Concluzia: chiar și în state bogate în energie, curentul ieftin nu mai este garantat pentru marii consumatori industriali, inclusiv centrele de date. Centrele de date intră în logica de securitate a regiunii Atacurile asupra facilităților AWS sunt descrise ca o escaladare fără precedent, cu implicații directe pentru modul în care vor fi proiectate viitoarele centre de date: fortificare fizică, posibil construcții subterane, tehnologii anti-drone și diversificare prin proiecte în afara țării — toate cu impact în costuri și termene. Riscul este întărit și de un episod separat: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a publicat imagini satelitare cu campusul Stargate al OpenAI din Abu Dhabi și l-a desemnat drept potențială țintă militară, ceea ce, în lectura TNW, mută infrastructura AI în „calculul strategic” al conflictului. Ambițiile rămân, dar cu facturi mai mari Jucătorii regionali susțin public că războiul nu le schimbă planurile: G42 (EAU) spune că „convingerea” sa „s-a adâncit”, iar CEO-ul HUMAIN din Arabia Saudită, Tareq Amin, afirmă că firma „construiește întregul stack AI” (adică toate straturile tehnologice necesare, de la infrastructură la aplicații) și că „scara” regatului este un avantaj strategic. În același timp, think tank-ul CSIS, prin Aalok Mehta, avertizează că iluzia stabilității pe termen lung în Golf a fost „spulberată”. Efectele probabile asupra proiectelor, potrivit materialului, includ: costuri mai mari pentru fortificarea facilităților și tehnologii anti-drone; prime de asigurare mai ridicate; întârzieri și costuri suplimentare din perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Într-o piață deja tensionată de deficitul global de cipuri și memorie, adăugarea riscului geopolitic poate pune presiune dublă pe „pipeline”-ul de centre de date din Golf: hardware mai greu de procurat și locații mai greu (și mai scump) de asigurat. Concluzia TNW este că ambițiile AI ale regiunii nu dispar, dar devin „mai scumpe, mai lente și mai riscante” decât erau cu patru luni în urmă. [...]
Politicile UE riscă să împingă dezvoltarea AI în afara Europei , avertizează CEO-ul ASML, într-un semnal de alarmă cu miză de reglementare pentru Bruxelles, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat Politico. Christophe Fouquet , directorul general al ASML – descrisă drept cea mai valoroasă companie tech din Europa – susține că Uniunea Europeană introduce reguli „înainte ca propriul ecosistem de inteligență artificială să fie suficient dezvoltat” pentru a concura cu SUA și China. În opinia sa, legislația europeană privind inteligența artificială creează obstacole pentru companii înainte ca acestea să poată construi produse competitive. „Nici nu am început să alergăm și deja avem bariere în față.” De ce contează: reglementarea înaintea pieței poate muta investițiile Fouquet avertizează că, dacă mediul de operare rămâne nefavorabil, companiile vor alege să dezvolte tehnologii AI în afara Uniunii Europene. „Dacă nu o pot face aici, o vor face în altă parte.” Contextul este cu atât mai sensibil cu cât ASML, companie olandeză esențială pentru producția globală de cipuri avansate, are mașinării folosite la fabricarea semiconductorilor care alimentează smartphone-uri, centre de date și sisteme de inteligență artificială. Totuși, aproape toate veniturile companiei provin din afara Europei, ceea ce, potrivit materialului, indică slăbiciunea pieței interne. Presiuni din industrie și răspunsul Comisiei Europene În ultimele luni, ASML s-a alăturat unor grupuri precum Airbus, Ericsson, Mistral AI, Nokia, SAP și Siemens într-un apel către Comisia Europeană pentru modificarea legislației, pe motiv că aceasta ar putea încetini dezvoltarea sectorului AI în Europa. Deși Bruxelles-ul a început să ajusteze unele prevederi și să simplifice anumite reguli, Fouquet spune că problema este structurală: procesul legislativ ar trebui construit împreună cu industria, nu impus ulterior. Comisia Europeană, citată în material, își apără abordarea și afirmă că legislația AI urmărește să crească încrederea în tehnologie, ceea ce ar stimula investițiile și adoptarea pe termen lung. „Suveranitatea tehnologică” și riscul investițiilor fără cerere Oficialii europeni pregătesc un nou pachet privind „suveranitatea tehnologică”, menit să reducă dependența de tehnologia americană și să consolideze capacitățile interne, inclusiv în domeniul cipurilor și al centrelor de date. Fouquet critică direcția, argumentând că investițiile masive în infrastructură nu vor avea efect dacă Europa nu creează simultan cerere reală pentru aplicații de inteligență artificială. El dă exemplul fabricilor de cipuri avansate: fără o piață internă puternică, producția ar ajunge în mare parte la export, reducând beneficiile economice pentru Europa. Disputa, notează articolul, reflectă tensiunea dintre ambițiile de reglementare ale UE și nevoia industriei de flexibilitate într-o competiție globală accelerată. [...]
România intră în cursa regională pentru infrastructură de calcul avansat printr-o investiție estimată la 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în prima fază într-un centru de date cu „inteligență artificială cuantică”, potrivit Newsweek . Proiectul este prezentat de autorități ca o investiție strategică, cu implicații pentru securitate și cercetare. Centrul de date „de ultimă generație” ar urma să fie construit în comuna Luna, județul Cluj, iar investiția este descrisă ca fiind realizată în parteneriat cu o companie americană de tehnologie, DriverAI . Anunțul a fost făcut de președintele Senatului, Mircea Abrudean , după o întâlnire cu reprezentanții companiei. Ce se știe despre proiect și dimensiunea investiției Potrivit lui Mircea Abrudean, proiectul este gândit în patru etape succesive , iar prima etapă este estimată la aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Oficialul a indicat și o suprafață de 20 de hectare pentru dezvoltare. În mesajul citat de publicație, Abrudean a legat explicit investiția de componenta de securitate: „4 faze, 20 de hectare și 1 miliard de dolari investiți în prima etapă. Orice investiție americană în România reprezintă o investiție în securitatea noastră!” Componenta strategică: amplasare lângă o zonă NATO Un element cu relevanță operațională și de securitate este amplasarea: centrul de date va fi în județul Cluj, iar, conform Digi24.ro citat de Newsweek, ar urma să fie poziționat în proximitatea unei zone considerate strategice NATO , în apropiere de Câmpia Turzii. Impact economic și pe piața muncii: locuri de muncă înalt calificate Autoritățile susțin că proiectul va genera locuri de muncă înalt calificate pe termen lung și va avea un impact asupra mediului academic și de cercetare din România. Materialul nu oferă, însă, estimări privind numărul de angajați, calendarul de execuție sau detalii tehnice despre capacitatea centrului. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă proiectul va fi însoțit de date concrete despre finanțare, termene și cerințe de infrastructură (energie, conectivitate), care sunt decisive pentru fezabilitatea unui centru de date de această anvergură. [...]
