Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Lansarea agentului AI „Muse” de către Meta a dus la pierderea numelui de utilizator
de către trupa britanică Muse, reaprinzând discuția despre cât control au marile platforme asupra identității digitale a utilizatorilor și a mărcilor, potrivit Euronews.Meta a lansat marți „Muse”, un agent cu inteligență artificială, iar compania folosește acum numele de utilizator
pentru acest produs. În paralel, fanii au observat că trupa Muse, care avea de ani buni pe Instagram și pe X, apare acum cu pe ambele platforme. Circumstanțele exacte în care s-a schimbat administrarea conturilor nu sunt clare.Numele „Muse” este marcă înregistrată din 1999, iar schimbarea de pe Instagram ar fi avut loc în iulie, potrivit The Independent, în timp ce utilizatori de pe Reddit ar fi sesizat modificări încă de la începutul lunii iunie, notează Engadget (care citează aceste observații). Euronews precizează că nu este clar nici când s-a produs schimbarea pe X.
Miza nu este doar una de imagine. Potrivit articolului, postările inițiale ale lui Mark Zuckerberg despre agentul „Muse” ar fi etichetat aparent contul formației, ceea ce ar fi putut genera confuzii. Și postări mai vechi ale altor directori Meta ar fi etichetat, „în mod inexplicabil”, trupa.
În lipsa unor explicații publice despre cum se fac aceste transferuri, cazul ridică din nou întrebări despre capacitatea platformelor mari de a prelua nume de utilizator atunci când le convine, mai ales când acestea sunt asociate cu branduri consacrate.
Euronews amintește că nu este prima situație în care, în contextul unui anunț important, Meta ajunge să controleze un nume de utilizator relevant:
Publicația notează că Meta oferă puține detalii despre astfel de schimbări și că, oficial, compania nu permite cumpărarea, vânzarea sau schimbul de nume de utilizator pe Instagram, deși „se știe” că nume căutate își schimbă proprietarii, uneori prin modalități neobișnuite.
Unii fani și-au exprimat dezamăgirea că numele formației este folosit pentru o funcție bazată pe inteligență artificială. The Independent mai arată, potrivit Euronews, că trupa a compus piese „puternic inspirate de temerile și anxietățile legate de tehnologie și de modul în care aceasta ar putea fi folosită pentru oprimare socială”.
Meta nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar reprezentanții trupei Muse nu au oferit, la rândul lor, un punct de vedere, conform aceleiași surse.
Euronews menționează că și pe X au existat pierderi de nume de utilizator în moduri aparent neoficiale. De exemplu, deținătorul contului
ar fi fost informat în 2023 că va pierde numele, iar în același an numele (folosit din 2007) ar fi fost schimbat pentru a deveni cont oficial X. Mai recent, X a deschis o „piață de nume de utilizator” pentru cumpărarea oficială a unor nume inactive.Pentru utilizatori și branduri, aceste episoade arată că numele de utilizator nu funcționează întotdeauna ca un „bun” stabil, chiar și atunci când este asociat cu o marcă veche, iar regulile și procedurile de transfer rămân, în bună parte, opace.
Recomandate
NVIDIA va investi 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) în oferta de acțiuni a Meta , pe fondul extinderii colaborării dintre cele două companii pentru optimizarea modelelor Muse și a infrastructurii necesare rulării agenților de inteligență artificială, potrivit NVIDIA News . Parteneriatul vizează extinderea lucrului comun pe Muse și „familia” de modele Muse, cu accent pe îmbunătățirea performanței la inferență (rularea modelului în producție) și antrenare. În același timp, companiile urmăresc optimizări „pe fluxuri de lucru” pentru a maximiza performanța și a reduce costul total de deținere (total cost of ownership), adică ansamblul costurilor de infrastructură și operare pe durata utilizării. De ce contează: investiția leagă mai strâns Meta de ecosistemul NVIDIA Elementul cu impact economic direct este investiția de 3 miliarde de dolari în oferta de acțiuni a Meta, pe care NVIDIA spune că o va face în paralel cu extinderea colaborării tehnologice. În termeni practici, mișcarea consolidează relația comercială și tehnologică într-un moment în care Meta își accelerează ambițiile de infrastructură pentru agenți AI și modele de frontieră. Ce include extinderea colaborării tehnologice NVIDIA și Meta indică trei direcții principale: Optimizări pentru Muse : îmbunătățirea performanței la inferență și antrenare, plus optimizări pe întregul flux de lucru pentru eficiență și costuri mai mici. Securitate și monitorizare pentru agenți AI : luarea în calcul a unor colaborări pe NVIDIA OpenShell Reference Architecture , inclusiv OpenShell pentru implementare „sigură” și NVIDIA Sentry pentru monitorizarea comportamentului agenților. Extinderea implementărilor de infrastructură NVIDIA la Meta : Meta intenționează să extindă utilizarea NVIDIA Vera Rubin și Vera CPU , și să folosească NVIDIA Spectrum-X Ethernet și BlueField-4 pentru eficiență de rețea și creșterea debitului de date. Publicația mai notează că modelele și agenții Muse, care folosesc infrastructura NVIDIA, au avut performanțe de tip „frontier-level” în benchmark-uri și o creștere puternică a descărcărilor de la consumatori după lansare, fără a oferi însă cifre. Mesajul celor două companii: agenții AI, noua țintă operațională Jensen Huang , CEO NVIDIA, leagă extinderea parteneriatului de trecerea către agenți AI ca „nouă paradigmă de calcul”, în timp ce Mark Zuckerberg , CEO Meta, poziționează Muse ca vehicul pentru a duce „superinteligența personală” către utilizatori. În perioada următoare, consecința practică a anunțului ar trebui să fie accelerarea implementărilor de infrastructură NVIDIA la Meta și o integrare mai strânsă a instrumentelor de securitate și monitorizare pentru agenți, în măsura în care colaborările „luate în calcul” se concretizează. [...]
Meta vrea să scaleze Muse la miliarde de utilizatori, dar planul apasă pe costuri și finanțare potrivit Gizmodo , care relatează că Mark Zuckerberg urmărește nu doar ca oamenii să folosească agenții AI „Muse”, ci și ca acești agenți să „colaboreze” între ei într-o rețea online de mari dimensiuni. Miza operațională și financiară este majoră: compania recunoaște că Muse este „foarte intensiv” din punct de vedere al resurselor de calcul, iar extinderea la peste un miliard de utilizatori ar necesita investiții semnificative. Zuckerberg a spus, într-o discuție cu investitorii, că Meta se așteaptă „să crească Muse pentru a deservi miliarde de oameni” și că o rețea de „miliarde de Muses” ar putea „face mai multe” pentru persoane și companii „lucrând împreună”. Publicația notează că acesta este și motivul pentru care Meta nu „taxează pe toată lumea de la început” pentru folosirea Muse: compania vrea adopție rapidă pentru a construi rețeaua. Costurile AI împing Meta spre soluții de finanțare În același context, Meta ar urma să cheltuiască „cel puțin 135 de miliarde de dolari” (aprox. 608 miliarde lei) anul acesta, probabil mai mult, iar cea mai mare parte a banilor ar merge către proiecte de infrastructură pentru AI, potrivit informațiilor prezentate în material. După un declin al fluxului de numerar liber (free cash flow) menționat în raportările anterioare, compania a ajuns la un flux de numerar liber negativ în raportul publicat miercuri: pentru trimestrul al treilea încheiat la 30 septembrie, free cash flow a fost de minus 2,12 miliarde de dolari (aprox. 9,6 miliarde lei). Pentru a-și susține ambițiile în AI, executivii Meta au prezentat o nouă clasă de acțiuni. Începând de anul viitor, acționarii existenți ar urma să primească o nouă clasă de acțiuni fără drept de vot, printr-un split 2-la-1. Meta a mai încercat o structură similară în urmă cu circa un deceniu, când compania se numea Facebook, dar atunci a retras planul, potrivit Gizmodo. De ce contează: creștere rapidă, dar cu riscuri de încredere și guvernanță Meta susține că Muse are tracțiune: peste 10 milioane de persoane din SUA și Canada și-ar fi creat agenți personali de la debutul din începutul lui septembrie. Zuckerberg a mai afirmat că aplicația a fost „numărul unu în App Store aproape în fiecare zi” și că cel mai frecvent caz de utilizare este cumpărăturile, cu „mai mult de un sfert” dintre utilizatori implicați în astfel de activități și o valoare medie a achiziției de „peste 200 de dolari” (aprox. 910 lei). În paralel, Gizmodo punctează că strategia ridică întrebări despre partajarea datelor, în condițiile în care Meta are un istoric controversat pe zona de confidențialitate. În ziua publicării materialului, un judecător din New Mexico a ordonat Meta să plătească 25 de miliarde de dolari (aprox. 114 miliarde lei) pentru inducerea în eroare a consumatorilor în legătură cu confidențialitatea datelor în cazul Cambridge Analytica; Meta a spus că va face apel. Publicația mai amintește acuzații recente legate de Muse, inclusiv situații în care utilizatori au susținut că agenții ar fi analizat texte private fără solicitare sau ar fi divulgat o adresă de domiciliu, precum și faptul că Amazon ar fi blocat agenții la cumpărături pe platforma sa din motive legate de gestionarea credentialelor și a datelor de cont; Meta a mai reparat și o vulnerabilitate „zero-day” care ar fi permis preluarea conturilor. Separat, noua structură de acțiuni este prezentată ca o modalitate de a strânge finanțare fără a diminua controlul lui Zuckerberg asupra companiei. În plus, Meta spune că a încheiat un „ Founder Alignment Agreement ” prin care Zuckerberg se angajează să rămână în California, unde este sediul companiei, pentru următorii opt ani, în contextul discuțiilor despre o posibilă taxă pe avere pentru miliardari (Proposition 40). Conform materialului, structura cu acțiuni fără drept de vot i-ar permite să vândă astfel de titluri pentru lichiditate fără să-și piardă controlul. [...]
Meta a rescris termenii care i-ar fi permis să își antreneze IA pe site-urile clienților , după reacții negative din partea companiilor și a presei, potrivit The Next Web . În versiunea revizuită a documentului, cuvântul „train” („antrena”) nu mai apare, însă criticii spun că schimbarea nu închide complet subiectul. Modificarea a fost făcută târziu, vineri, după plângeri venite de la clienți business, a relatat Gizmodo. Meta a transmis într-o declarație pentru Mercury News: „V-am auzit și vrem să clarificăm.” Ce se schimbă în practică pentru companiile care folosesc produse comerciale Meta Meta susține că termenii de „crawling” (accesare automată a paginilor web cu programe de tip crawler/bot) s-au aplicat „întotdeauna” doar produselor sale de publicitate și business, iar acum această limitare este formulată explicit în document. În același timp, compania spune că nu își schimbă modul în care funcționează crawler-ele web. Termenii ar urma să intre în vigoare pe 30 octombrie, iar companiile îi acceptă prin simpla continuare a utilizării produselor comerciale Meta. De ce nu sunt convinși editorii: „antrenarea” nu mai e listată, dar nici interzisă explicit News/Media Alliance, organizație care reprezintă editori din SUA, consideră că „reparația” limitează doar scopurile pentru care Meta poate folosi conținutul. Potrivit Mercury News, purtătorul de cuvânt Sam Quigley a spus că eliminarea „training”-ului din lista de utilizări nu înseamnă că practica este interzisă în mod expres. „Încă este potențial pe masă.” Quigley a mai atras atenția că termenii nu precizează că Meta va respecta robots.txt — fișierul prin care site-urile indică roboților ce pagini pot sau nu pot vizita. Miza de reglementare și operațională: regulile vechi pentru boți sunt puse sub presiune Formularea termenilor acoperă date colectate de „web scrapers, bots, spiders, crawlers și user agents” (categorii de programe automate care navighează și colectează conținut de pe web). Contextul este extinderea „agenților IA” pe internet, care crește presiunea pe regulile tradiționale de acces automatizat la conținut. În paralel, Meta își accelerează strategia de IA după lansarea Muse, iar în piață apar și instrumente dedicate „agenților” — inclusiv produse dezvoltate de startup-uri precum Firecrawl. [...]
OpenAI taie la jumătate prețul API pentru GPT-6.1 Terra , poziționând modelul ca opțiune de automatizare „la volum” pentru sarcini de birou care combină înțelegere vizuală, utilizare de aplicații și redactare, potrivit OpenAI . GPT-6.1 Terra este prezentat ca un model „rapid și eficient”, cu raționament vizual detaliat și „computer use” (capacitatea de a opera aplicații și fluxuri pe calculator), plus scriere mai naturală. Miza practică, în descrierea companiei, este reducerea costului total pentru automatizarea muncii repetitive: de la citirea facturilor primite și introducerea datelor în software de contabilitate, până la completarea de formulare sau editare video. Ce se schimbă pentru costuri: prețuri API și consum în produse OpenAI afirmă că prețurile standard din API pentru GPT-6.1 Terra sunt cu 50% mai mici decât cele ale GPT-5.6 Terra și GPT-6.1 Sol, ceea ce ar face modelul mai potrivit pentru procese cu volum mare. În paralel, în ChatGPT Work și Codex, compania spune că „același plafon de utilizare” acoperă mai multe sarcini decât în GPT‑5.6 Terra și „substanțial mai multe” decât în GPT‑6.1 Sol sau GPT‑6 Astra. Prețurile standard în API, comunicate de OpenAI, sunt: 1 dolar (aprox. 4,6 lei) per milion de tokeni de intrare; 0,05 dolari (aprox. 0,23 lei) per milion de tokeni de intrare din cache (tokeni reutilizați dintr-o intrare anterioară, pentru cost mai mic); 5 dolari (aprox. 23 lei) per milion de tokeni de ieșire. Performanță operațională: viteză și eficiență pe sarcini „de agent” Pe benchmark-ul Agents’ Last Exam (sarcini profesionale, inclusiv transformarea unor planșe arhitecturale într-un model 3D și analiză cadru cu cadru pentru log cu marcaje de timp), OpenAI susține că: la efort mediu de raționament, GPT-6.1 Terra obține un scor cu 15 puncte procentuale peste GPT-5.6 Terra, la circa o treime din cost; rulează „la nivel” cu GPT-6 Astra la o zecime din prețul per token; la efort maxim, este de peste trei ori mai eficient la tokeni decât Claude Opus 5.5 și costă un sfert per token, ceea ce ar duce la un cost per sarcină de aproximativ 9 ori mai mic; finalizează sarcini de peste trei ori mai repede decât GPT-6 Astra și GPT-6.1 Sol. OpenAI mai indică rezultate mai bune față de GPT-5.6 Terra pe MMMU-Pro (raționament vizual) și pe OSWorld 2.1 (utilizarea aplicațiilor desktop pentru sarcini în mai mulți pași), cu accent pe raportul performanță/cost. Calitate: mai puține erori factuale și salt pe sarcini de programare Compania spune că a investit în reducerea „halucinațiilor” (răspunsuri inventate sau eronate). Pe un benchmark intern de prompturi care induc erori, rata de eroare: a scăzut de la 53,6% (GPT-5.6 Terra) la 16,7% (GPT-6.1 Terra) la efort redus de raționament; a coborât la 4,3% la efort maxim, cu o reducere de 18 puncte procentuale, „aproape” de nivelurile GPT-6 Astra și GPT-6.1 Sol. Pe Terminal-Bench 4.0 (sarcini de inginerie software din linia de comandă), la efort maxim, GPT‑6.1 Terra rezolvă 50,3% dintre sarcini, față de 21,5% pentru GPT‑5.6 Terra (scor publicat). Pentru cele mai complexe sarcini de programare, OpenAI precizează că GPT-6.1 Sol și GPT-6 Astra rămân opțiuni mai bune. Siguranță și disponibilitate OpenAI afirmă că GPT‑6.1 Terra atinge pragul „Critical” în securitate cibernetică în cadrul Preparedness Framework și păstrează protecțiile dezvoltate pentru GPT‑6 Astra. Compania mai susține că modelul este mai predispus să rămână „în scop” (să nu devieze de la cererea utilizatorului), să își recunoască limitările și să reziste la prompt-injection (instrucțiuni malițioase care încearcă să deturneze sarcina). Mai multe detalii sunt disponibile în „system card”-ul dedicat: https://deploymentsafety.openai.com/gpt-6-1-terra (link menționat în sursă). Începând „de astăzi”, GPT-6.1 Terra este disponibil pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex, iar pentru dezvoltatori prin API, sub identificatorul gpt-6.1-terra . [...]
Apple extinde Siri AI în mai multe limbi, dar menține restricții în UE , potrivit Apple Newsroom . Funcția este disponibilă în versiune beta și depinde de setările de limbă ale dispozitivului, de compatibilitatea hardware și de regiune, ceea ce limitează accesul uniform pe piețe. Ce limbi sunt acceptate și ce condiții se aplică Apple precizează că Apple Intelligence este disponibil atunci când Siri și limba dispozitivului sunt setate la una dintre următoarele limbi: chineză (simplificată), chineză (tradițională), daneză, neerlandeză, engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, norvegiană, portugheză, spaniolă, suedeză, turcă sau vietnameză. Compania notează că unele funcții și unele dispozitive pot să nu fie disponibile în toate regiunile. În paralel, „Siri AI” este disponibilă în beta în iOS 27.2 , iPadOS 27.2, macOS 27.2, watchOS 27.2 și visionOS 27.2 și necesită un dispozitiv compatibil cu Apple Intelligence, setat pe o limbă acceptată. În acest moment, Siri AI este disponibilă în: engleză, franceză, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă, cu aceeași mențiune că anumite funcții pot lipsi în funcție de limbă sau regiune. UE rămâne o excepție pentru iPhone, iPad și Apple Watch Apple spune că Siri AI este în prezent indisponibilă în Uniunea Europeană pe iOS, iPadOS și watchOS. Compania afirmă că „lucrează constructiv” cu UE pentru a găsi „o cale de urmat”, fără să ofere un calendar. Limitări de utilizare și monetizare viitoare Anumite funcții Apple Intelligence care se bazează pe modele rulate pe server (server-side) sunt supuse unor limite zilnice de utilizare. Apple include aici, fără a se limita la acestea: Siri AI instrumente de editare inteligentă a fotografiilor Image Playground modelele AFM 3 Cloud din Shortcuts Limitele zilnice pot varia în funcție de funcție, complexitatea cererii, cererea din sistem, politicile sistemului și alți factori. Apple mai precizează că accesul extins la astfel de funcții va fi disponibil „contra cost” în viitor. Detalii suplimentare sunt disponibile pe pagina de suport indicată de companie: https://support.apple.com/en-ca/148587 . Restricție de vârstă Aplicația Siri nu este disponibilă pentru utilizatorii sub 13 ani, conform notei din material. [...]
NVIDIA și Oracle mizează pe extinderea „superclusterelor” OCI la scară multi-gigawatt , într-o mișcare care vizează direct capacitatea operațională necesară pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială tot mai mari, potrivit NVIDIA News . În paralel, NVIDIA Vera Rubin NVL72 și NVIDIA Vera CPU devin disponibile general în Oracle Cloud Infrastructure (OCI) , ceea ce extinde opțiunile de infrastructură pentru clienții care rulează atât sarcini intensive pe GPU (plăci grafice pentru calcul), cât și operațiuni intensive pe CPU (procesoare). Ce se schimbă, operațional: GPU și CPU pot fi scalate separat Elementul practic al colaborării este posibilitatea ca organizațiile să dimensioneze independent resursele de CPU și GPU, în funcție de tipul de încărcare. Mesajul central: în fluxurile moderne cu „agenți” AI (sisteme care nu doar generează răspunsuri, ci și execută pași intermediari), o parte relevantă din muncă se mută între apelurile către model și poate bloca GPU-urile dacă rulează lent pe CPU. În această logică, OCI oferă acum: disponibilitate generală pentru NVIDIA Vera Rubin NVL72 și NVIDIA Vera CPUs în Oracle Cloud Infrastructure ; infrastructură pentru antrenare și inferență (rulare) a modelelor, plus sarcini „din spate” pentru agenți: execuție de unelte, testare de cod, recuperare de date. Cum arată „superclusterele” OCI și de ce contează scara multi-gigawatt OCI Superclusters combină sisteme rack-scale NVIDIA NVL72 cu rețelistică Oracle Acceleron și NVIDIA Spectrum-X (Ethernet), plus alimentare și răcire „de clasă gigawatt”, pentru a susține antrenarea și servirea celor mai mari modele AI. Conform anunțului, fiecare rack conectează 72 de GPU-uri prin NVIDIA NVLink , iar rețeaua OCI este proiectată să scaleze la sute de mii de GPU-uri. Extinderea planificată cu Vera Rubin se bazează pe infrastructura NVIDIA deja prezentă în OCI, inclusiv sisteme GB200 și GB300 . NVIDIA indică și rolul platformei software CUDA, ca bază comună pentru a rula modele pe generații diferite de hardware. Următorul pas: HGX Rubin NVL8, o configurație mai mică, compatibilă x86 OCI spune că intenționează să introducă și NVIDIA HGX Rubin NVL8 , cu opt GPU-uri Rubin conectate prin NVLink într-un server bazat pe arhitectură x86. Configurația planificată include două procesoare Intel Xeon 6 cu 64 de nuclee, 4 TB memorie DDR5 și rețelistică RDMA de 6,4 Tbps, ca opțiune pentru antrenare, „fine-tuning” (ajustare) și inferență. Ideea operațională este de flexibilitate: adoptarea tehnologiei Rubin într-un format cu opt GPU-uri, păstrând compatibilitatea cu aplicații x86. Exemplu de utilizare: OpenAI pe OCI, peste 100.000 de GPU-uri Blackwell În anunț este menționat OpenAI ca exemplu de utilizare a infrastructurii OCI: în Abilene, compania ar fi antrenat și servit GPT-6 Astra pe un OCI Supercluster cu peste 100.000 de GPU-uri NVIDIA Blackwell. OpenAI este citată și în contextul folosirii Vera Rubin pe OCI, respectiv al testării și trecerii în producție a Vera CPU pentru sarcini de tip „agentic”. De ce intră în ecuație Vera CPU: reducerea timpilor morți ai GPU-urilor NVIDIA și Oracle își justifică extinderea și printr-o problemă practică: agenții AI execută cod și folosesc unelte între apelurile către model, iar dacă aceste operațiuni sunt lente pe CPU, GPU-urile pot rămâne în așteptare. În OCI, „Compute cu NVIDIA Vera CPUs” este prezentat ca orientat către: performanță ridicată pe un singur fir de execuție (single-thread), utilă pentru apeluri individuale și execuție de cod; lățime mare de bandă a memoriei, pentru a alimenta nucleele CPU cu date în sarcini concurente. În plus, OCI Kubernetes Engine este menționat ca mecanism pentru scalarea separată CPU/GPU, iar Oracle Acceleron este indicat pentru izolare hardware a încărcărilor care rulează cod „neîncrezător” generat de AI. Ce urmează Pe termen scurt, efectul concret este disponibilitatea generală în OCI pentru NVIDIA Vera Rubin NVL72 și NVIDIA Vera CPUs . În paralel, Oracle și NVIDIA vor să ducă OCI Superclusters la scară multi-gigawatt și să introducă HGX Rubin NVL8, însă calendarul și dimensiunea exactă a implementărilor nu sunt detaliate în material. [...]
