Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI, Google DeepMind, Microsoft AI și Anthropic cer controale obligatorii la vânzarea de ADN sintetic, avertizând că progresul rapid al inteligenței artificiale poate reduce barierele pentru obținerea de informații și materiale care ar putea fi folosite la dezvoltarea de arme biologice, potrivit G4Media.
Într-o scrisoare adresată Congresului SUA, liderii acestor companii solicită reglementări urgente pentru achiziția de ADN sintetic, inclusiv verificarea identității clienților și controale obligatorii asupra comenzilor. Miza, în logica semnatarilor, este închiderea unui „gol” de reglementare: în prezent, verificările sunt aplicate fragmentat, voluntar, fără un cadru legal unitar.
ADN-ul sintetic – material genetic creat în laborator, disponibil în unele cazuri prin comenzi online – este folosit pe scară largă în cercetarea biomedicală, inclusiv pentru vaccinuri și terapii, dar și pentru metode noi de stocare a datelor digitale. În același timp, experții citați avertizează că aceleași instrumente ar putea fi folosite pentru a recrea sau modifica agenți patogeni periculoși dacă ajung la actori rău intenționați.
Industria AI cere introducerea unor cerințe obligatorii, cu efect direct asupra modului în care s-ar face vânzarea și urmărirea comenzilor de ADN sintetic:
Reprezentanții companiilor susțin că aceste măsuri ar fi printre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare modalități de reducere a riscurilor de biosecuritate.
Potrivit materialului, riscul nu este complet nou, însă dezvoltarea accelerată a AI schimbă semnificativ profilul de amenințare: unele modele avansate pot furniza deja răspunsuri „la nivel de expert” în domenii precum virologia, inclusiv despre proceduri complexe de laborator. Consecința invocată este că accesul la informații sensibile devine mai ușor pentru persoane fără pregătire de specialitate.
Îngrijorări similare au fost exprimate și de cercetători de la universități precum Oxford, Stanford și Johns Hopkins, care avertizează că accesul necontrolat la baze de date biologice și utilizarea AI în cercetare ar putea facilita proiectarea sau modificarea unor agenți patogeni periculoși. Printre soluțiile discutate se află mecanisme de verificare a utilizatorilor și sisteme de monitorizare pentru detectarea utilizărilor abuzive.
La nivelul Uniunii Europene, tema este inclusă în discuțiile privind viitorul Act pentru Biotehnologie, prezentat de Comisia Europeană în 2025. Documentul tratează ADN-ul și ARN-ul sintetic drept tehnologii sensibile din perspectiva biosecurității și propune un cadru comun pentru verificarea clienților și raportarea comenzilor suspecte.
În prezent, nu există o legislație unitară la nivelul UE care să reglementeze direct acest domeniu, iar dezbaterea se poartă pe fondul extinderii rapide a AI și al eforturilor autorităților de a anticipa riscuri emergente. În această logică, biosecuritatea este indicată tot mai des ca posibil „următor domeniu major de reglementare” în era AI.
Recomandate
Sam Altman cere Congresului SUA să evite aprobarea guvernamentală înaintea lansării noilor modele AI , o poziție care ar putea influența direct ritmul de inovare și costurile de conformare pentru întreaga industrie, în condițiile în care OpenAI se pregătește „în secret” de listarea la bursă, potrivit HotNews , care citează Reuters. Miza este una de reglementare: Altman se va opune propunerilor care ar obliga dezvoltatorii să obțină aprobarea guvernului american înainte de a lansa către public noi modele de inteligență artificială. OpenAI a transmis, într-un comunicat, că demersul face parte dintr-un efort de a influența modul în care va fi reglementată tehnologia. Ce alternativă propune OpenAI: mai multă testare, nu „aprobare înainte de lansare” În vizita sa la Washington, Altman urmează să le ceară parlamentarilor să crească finanțarea pentru testarea inteligenței artificiale în cadrul Departamentului Comerțului al SUA. Instituția colaborează deja cu companii precum OpenAI și Anthropic pentru testarea modelelor, iar OpenAI vrea extinderea inițiativei. Compania susține că programul ar trebui să includă și cercetători cu expertiză în domenii precum securitatea cibernetică, armele biologice și securitatea națională, între altele. De ce contează acum: presiune pe profitabilitate și pe calendarul lansărilor Potrivit Reuters, vizita lui Altman are loc într-un moment „critic” pentru OpenAI și pentru industrie. Publicația notează că OpenAI se pregătește să depună confidențial o cerere de listare la bursă, în timp ce rivalul Anthropic (dezvoltatorul modelului Claude) a depus deja o solicitare similară. În acest context, cerințele guvernului american ar putea afecta profiturile dacă încetinesc lansarea noilor modele. În plus, companiile ar putea fi obligate să își modifice produsele pentru a răspunde cerințelor de securitate. Întâlniri la Congres și reacția Casei Albe Altman avea programate miercuri întâlniri cu membri ai Congresului, inclusiv cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson. Administrația de la Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a comenta eventuale întrevederi, potrivit aceleiași surse. Sursa secundară: Reuters . [...]
Comisia Europeană pregătește noi intervenții cu impact direct asupra companiilor din AI și semiconductori , printr-un „Pachet european privind suveranitatea tehnologică” care vizează consolidarea capacității UE în domenii considerate strategice, potrivit Profit . Pachetul este prezentat ca un set de măsuri menit să întărească poziția Europei nu doar în producția și lanțurile de aprovizionare pentru semiconductori, ci și în zona de inteligență artificială , infrastructură de tip cloud (servicii de calcul și stocare livrate prin internet) și tehnologii cu sursă deschisă (software al cărui cod poate fi utilizat și modificat). Ce urmărește pachetul și de ce contează pentru mediul de afaceri Din perspectiva impactului de reglementare și a politicilor industriale, direcția indicată de Comisie sugerează o accelerare a inițiativelor prin care UE încearcă să reducă dependențele tehnologice externe în sectoare-cheie. Pentru companii, miza este dublă: pe de o parte, pot apărea noi condiții și priorități în accesul la proiecte și finanțări europene; pe de altă parte, se conturează o presiune mai mare pentru localizarea capacităților și adoptarea unor standarde europene în infrastructuri critice. Domeniile vizate Conform informațiilor publicate, pachetul acoperă patru arii principale: semiconductori; inteligență artificială (AI); tehnologie de tip cloud; surse deschise. Articolul sursă nu include, în fragmentul disponibil, detalii despre calendar, instrumente concrete (de exemplu, scheme de finanțare sau obligații specifice) ori praguri de aplicare, astfel că amploarea efectelor pentru companii rămâne, deocamdată, de confirmat pe baza documentelor complete ale Comisiei. [...]
Consumul intern de „tokeni” la OpenAI a ajuns la niveluri care pun presiune pe costuri , în condițiile în care unii angajați ar folosi lunar aproximativ 100 de miliarde de tokeni, potrivit declarațiilor CEO-ului Sam Altman, citate de iThome . Altman a spus, într-un eveniment dedicat clienților corporate (marți, ora locală), că „campionul” consumului de tokeni din interiorul companiei ajunge la circa 100 de miliarde pe lună. Prin comparație, în urmă cu șase ani și jumătate, cel mai mare consumator intern folosea aproximativ 100.000 de tokeni lunar — un nivel pe care Altman l-a descris drept aproape cel mai ridicat la nivel global la acel moment. Acum, același ordin de mărime ar fi ajuns „aproape” la nivelul mediu global de utilizare, potrivit lui. Deși consumul intern este foarte mare, Altman a precizat că nu ar fi cel mai ridicat din lume: OpenAI ar fi identificat un utilizator extern cu un consum și mai mare, situație pe care CEO-ul a spus că a găsit-o „jenantă” în plan personal. „Tokenii” ca metrică de cost și o cultură internă a consumului În material se menționează că folosirea intensă a tokenilor ar fi devenit o „modă” internă: OpenAI ar avea un clasament al consumului, iar unii angajați ar publica pe X capturi cu utilizarea lor ridicată. Contextul e relevant economic deoarece tokenii sunt unitatea de măsură folosită la facturarea utilizării modelelor (pe scurt, fragmente de text procesate), iar OpenAI este și vânzătorul acestor servicii. Sursa mai indică exemple de consum extrem, atribuite unor terți: dezvoltatorul OpenClaw, Peter Steinberger , ar fi publicat o captură în care apare un consum de 603 miliarde de tokeni în 30 de zile; The New York Times ar fi relatat despre un angajat OpenAI care ar fi folosit 210 miliarde de tokeni într-o singură săptămână. De ce contează: restul industriei încearcă să limiteze cheltuielile cu AI În timp ce OpenAI ar tolera consumul intern ridicat, alte companii ar fi trecut la măsuri de control al costurilor, potrivit aceleiași surse: Amazon ar fi închis un clasament intern al consumului de tokeni; Uber ar fi introdus limite de utilizare, după ce directorul operațional ar fi pus sub semnul întrebării raportul cost-beneficiu al acestor cheltuieli. Altman a mai spus că OpenAI lucrează la optimizarea modelelor proprii și caută soluții de reducere a costurilor, cu obiectivul de a „crea valoare mai mare la costuri mai mici”. El a susținut și că problema costurilor AI a devenit vizibilă brusc: la începutul lui 2026 „nimănui nu-i păsa” de cheltuieli, însă acum costul utilizării AI a devenit o problemă majoră care trebuie rezolvată. [...]
Anthropic își pregătește IPO-ul cu Morgan Stanley și Goldman Sachs, dar miza reală este factura de infrastructură dezvăluită indirect: un acord de calcul cu SpaceX de 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,8 miliarde lei), potrivit The Next Web . Alegerea băncilor și calendarul vizat (octombrie) conturează o listare care ar putea deveni una dintre cele mai mari din tehnologie, însă costurile recurente pentru capacitate de calcul ridică întrebări despre marje și riscuri operaționale înainte de intrarea pe bursă. Anthropic a selectat Morgan Stanley și Goldman Sachs pentru a conduce oferta publică inițială (IPO), cu JPMorgan Chase implicată în tranzacție, după ce compania a depus confidențial documentele pentru listare. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material Bloomberg , echipa de bănci ar putea fi extinsă, iar parametrii ofertei se pot modifica. Contractul SpaceX: 325.000 de cipuri Nvidia și 1,25 miliarde dolari pe lună Detaliul cu cel mai mare impact economic nu vine din comunicările Anthropic, ci din documentația de listare a SpaceX (S-1), care arată că SpaceX furnizează către Anthropic capacitate de calcul pentru inteligență artificială, inclusiv aproximativ 325.000 de cipuri Nvidia, la un cost de 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,8 miliarde lei). Acordul se întinde până în mai 2029 și poate fi reziliat de oricare dintre părți cu un preaviz de 90 de zile, după o perioadă inițială de trei luni. Publicația notează că această relație face din SpaceX simultan furnizor pentru Anthropic, competitor (prin chatbotul Grok) și, în același timp, candidat la propria listare. La nivel anualizat, contractul ar echivala cu 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei) doar pentru calcul, ceea ce pune în perspectivă dimensiunea dependenței de infrastructură și presiunea pe profitabilitate. Ce poate deveni „material” în prospectul de listare The Next Web subliniază că, odată ce documentul S-1 al Anthropic va fi public, compania ar trebui să prezinte acest acord ca o relație relevantă pentru investitori, în contextul suprapunerii competitive dintre părți. În practică, astfel de aranjamente sunt urmărite atent pentru riscuri de continuitate a serviciului, putere de negociere și potențiale conflicte de interese. În paralel, Anthropic intră într-o „aglomerare” de listări mari în tehnologie, cu SpaceX și OpenAI menționate ca alte nume care se pregătesc pentru piața publică, ceea ce poate intensifica competiția pentru capital și poate influența evaluările. Context: creștere accelerată, dar și un risc de reglementare Pe lângă componenta de infrastructură, un alt element de risc menționat este desemnarea de către Pentagon a Anthropic ca risc pe lanțul de aprovizionare , după ce compania ar fi refuzat acces nerestricționat la modele pentru zona militară; Anthropic a spus că situația ar putea pune în pericol miliarde de dolari în venituri. Modul în care acest risc va fi descris și cuantificat în documentația de listare este prezentat ca un punct sensibil pentru investitorii de pe piețele publice. În acest cadru, IPO-ul Anthropic devine mai mult decât o simplă alegere de bănci: este un test despre cât de mult sunt dispuși investitorii să plătească pentru creștere în AI atunci când costul de bază — calculul — poate ajunge la niveluri de ordinul zecilor de miliarde de dolari anual. [...]
OpenAI își extinde accesul „trusted-access” la GPT‑Rosalind , un model pentru cercetare în științele vieții, mizând pe o combinație de capabilități avansate de lucru cu instrumente și pe evaluări specializate care promit eficiență mai bună în fluxuri de analiză și laborator. Potrivit OpenAI , actualizarea din seria GPT‑Rosalind este construită pentru cercetare la scară „enterprise” (organizații mari) și este disponibilă în „research preview” (acces limitat, de test) pentru organizații eligibile la nivel global. Modelul combină capabilități de „agentic coding” și utilizare de instrumente (adică poate planifica și executa pași de lucru cu ajutorul unor unelte software) cu o inteligență mai puternică în domenii-cheie pentru descoperirea de medicamente, precum chimia medicinală și genomica. OpenAI susține că, în evaluările interne, versiunea actualizată arată câștiguri de performanță pe sarcini de cercetare, inclusiv întrebări complexe de chimie medicinală, biologie cantitativă și depanare de proceduri de laborator („wet lab”). De ce contează: acces controlat și integrare în fluxuri de lucru, nu doar „răspunsuri” mai bune Unghiul principal al actualizării este operațional: OpenAI împinge GPT‑Rosalind către utilizare în organizații, în condiții de acces controlat și cu integrare în fluxuri repetabile, auditate. Publicația spune că extinde disponibilitatea globală printr-o structură de implementare „trusted-access”, destinată organizațiilor care desfășoară cercetare legitimă cu beneficiu public, au guvernanță și supraveghere de siguranță și pot asigura acces controlat cu securitate de nivel „enterprise”. În paralel, OpenAI anunță și un „managed workspace” (spațiu de lucru administrat de OpenAI) pentru organizațiile calificate care nu au un cont Enterprise. Cum își măsoară OpenAI progresul: LifeSciBench, MedChemBench, GeneBench și LabWorkBench Pentru a urmări impactul în sarcini „valoroase științific”, OpenAI spune că a construit LifeSciBench, un set de evaluare judecat de experți externi, care acoperă șase zone de flux de lucru: gestionarea dovezilor, analiză, proiectare și optimizare, raționament științific, validare și operațiuni, respectiv traducere și comunicare. Pe lângă acesta, compania descrie alte evaluări și rezultate comparative cu GPT‑5.5: MedChemBench (chimie medicinală): GPT‑Rosalind depășește GPT‑5.5 la scor (27,5% vs. 25,1%) și folosește cu 7,2% mai puțini „tokeni” (unități de text procesate, relevante pentru cost și timp de rulare). GeneBench (genomică și biologie cantitativă, evaluare „agentică” pe sarcini de durată): GPT‑Rosalind folosește cu 31% mai puțini tokeni și are acuratețe mai mare (21,6% vs. 20,4%). LabWorkBench (asistență pe protocoale reale de laborator): GPT‑Rosalind obține 63,2% vs. 55,8% pentru GPT‑5.5, cu 5,3% mai puțini tokeni; datele folosite sunt descrise ca proprietare, pentru a evita contaminarea. Stratul de execuție: pluginuri pentru dovezi și analiză NGS, plus vizualizatoare de fișiere biologice OpenAI leagă actualizarea de un set de instrumente care duc modelul din zona de raționament în cea de execuție a fluxurilor de lucru. Compania indică două pluginuri: Life Sciences Research (recuperare de dovezi cu surse și interpretare biologică) Life Sciences NGS Analysis (execuție bioinformatică pentru analize NGS – „next-generation sequencing”, adică secvențiere de nouă generație) Ambele sunt accesibile prin Codex, iar utilizatorii enterprise calificați pot folosi GPT‑Rosalind pentru a le alimenta. OpenAI mai spune că a adăugat vizualizatoare interactive pentru tipuri de fișiere „native” în biologie (secvențe, alinieri, structuri), astfel încât cercetătorii să poată rămâne „aproape de dovezi” în timpul analizei și să poată pune întrebări în contextul vizualizării active. Parteneriatul cu Novo Nordisk și ce urmează În contextul extinderii accesului, OpenAI menționează că Novo Nordisk folosește capabilități de inteligență artificială avansată pentru a ajuta cercetătorii să analizeze seturi de date complexe, să identifice tipare și să testeze ipoteze mai rapid. În material este inclusă o declarație a lui Mishal Patel (Group Vice President, AI & Digital Innovation, R&D – Novo Nordisk) despre nevoia ca modelele avansate să fie ancorate în date de încredere, conectate la instrumente validate și integrate în fluxurile reale de lucru. În continuare, OpenAI afirmă că va îmbunătăți raționamentul biologic al modelului, va extinde suportul pentru fluxuri de lucru „tool-heavy” (cu multe instrumente) și de durată și va evalua impactul în utilizare reală, inclusiv în proiecte cu beneficiu public precum descoperirea de medicamente, sănătate publică, pregătire și biodefense, în linie cu inițiativa Rosalind Biodefense . [...]
BYD a negat public informațiile despre un presupus robot umanoid intern, inclusiv un plan de a instala 20.000 de unități în 2026 , după ce în spațiul online au circulat detalii despre un proiect „codificat Yao Shun Yu”, potrivit IT Home . Pentru companie, miza este una operațională și de credibilitate: infirmarea unor cifre și etape de testare care ar putea crea așteptări nerealiste privind ritmul de industrializare a roboților umanoizi. Informațiile negate au fost verificate de un jurnalist care a cerut un punct de vedere BYD, iar compania a transmis că mai multe afirmații „nu sunt adevărate”, inclusiv cele legate de numele de cod, testarea în fabrici și volumul de utilizare internă. Ce anume infirmă BYD Compania spune că sunt neadevărate următoarele informații vehiculate online: că robotul umanoid dezvoltat intern ar avea numele de cod „Yao Shun Yu”; că „a șaptea generație” de prototip ar fi testată în condiții reale în fabricile din Shenzhen și Changsha; că aproximativ 150 de unități ar fi deja „la muncă”, cu un obiectiv de 20.000 de roboți folosiți intern în cursul acestui an; că ar exista un plan de implementare internă a 20.000 de unități în 2026. Context: BYD confirmă direcția, nu și calendarul sau volumele Deși respinge detaliile concrete apărute online, BYD a confirmat anterior, prin declarații ale vicepreședintelui executiv al grupului, Li Ke , că lucrează la dezvoltarea de roboți umanoizi. Într-un interviu citat de publicație, Li Ke a susținut că avantajul competitiv în robotică va ține de capacitatea de producție și de integrarea software–hardware, iar competențele de inteligență artificială din industria auto ar avea o bază comună cu cele necesare roboților. În aceeași intervenție, Li Ke a indicat și o posibilă direcție comercială: dacă roboții ar ajunge să fie potriviți pentru utilizarea în gospodării, BYD ar putea folosi rețeaua de dealeri pentru vânzare. Totodată, a menționat ideea unei „platforme deschise”, în care BYD ar putea dezvolta roboți atât pe cont propriu, cât și în parteneriat cu alte companii. De ce contează Negarea explicită a unor ținte precum „20.000 de unități” și a unor etape de testare în fabrici sugerează că, cel puțin în acest moment, BYD nu validează public un calendar și o scală de implementare pentru roboții umanoizi. Pentru piață și pentru lanțurile de aprovizionare, diferența dintre „dezvoltăm” și „implementăm zeci de mii” este esențială: implică niveluri complet diferite de investiții, capacitate de producție și maturitate tehnologică. Ce urmează nu este precizat în material: BYD nu oferă, în informațiile citate, un termen sau un volum alternativ, limitându-se la infirmarea zvonurilor și la reafirmarea direcției generale de dezvoltare. [...]
