Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Marile bănci de pe Wall Street își repoziționează pariurile pe valută, mizând pe o continuare a întăririi dolarului și pe o scădere a euro spre 1,10 dolari, pe fondul diferențelor de politică monetară dintre SUA și zona euro, potrivit Biziday, care citează o analiză Bloomberg.
Schimbarea de perspectivă vine după ce investitorii au început să creadă că Rezerva Federală (Fed) va menține o linie mai dură decât Banca Centrală Europeană (BCE) în privința dobânzilor în restul anului. În acest context, Bloomberg notează că raportul euro/dolar ar putea coborî de la circa 1,13 în prezent către 1,10.
Analiza indică faptul că BCE a adoptat o abordare mai prudentă și a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie de noi majorări ale dobânzilor, în condițiile în care inflația ar urma să revină în intervalul-țintă pe termen mediu. În paralel, piața a crescut probabilitatea unei majorări de dobândă în SUA în acest an, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru investitori.
Un element suplimentar care apasă pe moneda europeană este scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Golf. Cum petrolul se tranzacționează în dolari, un dolar mai puternic înseamnă costuri mai mari pentru importurile energetice ale Europei, în termeni de euro.
La final de ianuarie, euro depășise 1,20 dolari, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, ceea ce complica inclusiv exporturile europene către SUA. Potrivit Bloomberg, războiul dintre SUA și Iran a inversat tendința, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și perspectiva de dobânzi mai ridicate în SUA a susținut dolarul.
În SUA, înainte de prima reuniune a Fed sub noul președinte Kevin Warsh (numit de Donald Trump), piețele au luat în calcul riscul ca acesta să fie influențat de presiuni pentru reducerea dobânzilor. Ulterior, Warsh a transmis că banca centrală „nu va tolera” o inflație ridicată, mesaj care a întărit așteptările privind o posibilă creștere de dobândă în acest an.
Recomandate
Divergența de dobândă față de SUA împinge în 2026 mai multe monede peste dolar , într-un context în care Rezerva Federală rămâne „pe loc” după șocul energetic generat de conflictul din Iran, iar alte bănci centrale se îndreaptă spre înăsprire monetară, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Efectul: un dolar în scădere și un „top 10” al monedelor care se apreciază, de la realul brazilian până la forintul maghiar. Schimbarea de regim pe piața valutară este legată de explozia prețurilor la energie și de repoziționarea așteptărilor privind inflația. În timp ce Fed este descrisă ca fiind constrânsă între inflația alimentată de energie și incertitudinile de creștere, mai multe bănci centrale din Europa și Pacific sunt așteptate să majoreze dobânzile în 2026, pe baza estimărilor Goldman Sachs citate în material (via Euronews). Ce câștigă în fața dolarului și de ce contează În fruntea performanțelor este realul brazilian, cu un avans de aproape 11% față de dolar de la începutul anului. Explicația centrală este „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută într-o monedă cu dobândă mai mică și plasează în alta cu dobândă mai mare): rata Selic din Brazilia este la 14,75% chiar și după o reducere de 25 de puncte de bază pe 18 martie, rămânând cu aproximativ 11 puncte procentuale peste ținta Fed, ceea ce creează un stimulent puternic pentru intrări de capital. În plus, Brazilia beneficiază de profilul de exportator de materii prime (soia, minereu de fier, carne de vită, zahăr și petrol), într-un moment în care energia și materiile prime sunt din nou un factor major de preț. Un tipar similar apare la dolarul australian și coroana norvegiană, ambele cu plus de aproape 7% de la începutul anului. În Australia, banca centrală a urcat dobânda la 4,1% pe 17 martie (după o creștere în februarie), ceea ce a dus diferențialul de dobândă față de SUA în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2017. În Norvegia, statutul de exportator de petrol și mesajele cu tentă de înăsprire monetară ale Norges Bank susțin moneda, iar „prima” pe energie rămâne un catalizator. Peso-ul columbian este menționat în același registru, pe fondul dependenței de exporturile de petrol. Forintul: raliu rapid, alimentat de risc politic mai mic Forintul maghiar este prezentat drept una dintre cele mai spectaculoase mișcări: +6,32% de la începutul anului, dar cu un salt de aproximativ 8% doar în ultimele două săptămâni, ceea ce ar face din aprilie 2026 cea mai bună lună pentru forint din iulie 2020. Catalizatorul indicat este politic: alegerile parlamentare din 12 aprilie, în care Viktor Orbán a pierdut în fața lui Péter Magyar, care ar fi obținut o majoritate de două treimi. Pentru piață, schimbarea este interpretată ca o reevaluare a riscului politic și ca o posibilă normalizare a relației cu Uniunea Europeană, inclusiv perspectiva deblocării fondurilor structurale înghețate, care au apăsat asupra activelor ungare în ultimii ani. Motorul comun: Fed constrânsă, restul lumii discută majorări Materialul leagă aprecierea acestor monede de faptul că șocul inflaționist s-a concentrat până acum în energie. Sunt citate date pentru SUA: inflația generală a urcat cu 0,9% lună la lună în martie (3,3% anual), cu energia în creștere cu 10,9%, în timp ce inflația de bază a fost 0,2% lună la lună (sub consensul de 0,3%), iar indicatorul „super core” al serviciilor a coborât la 0,18%. În paralel, piețele de predicții de pe Polymarket sunt citate cu probabilități pentru majorări de dobândă în 2026: 76% pentru BCE, 57% pentru Banca Angliei, 36% pentru Banca Canadei și 15% pentru Fed — o imagine a divergenței de politică monetară care, în mod tipic, se reflectă direct în cursurile de schimb. Ce poate întoarce trendul Riscul major indicat este o normalizare mai rapidă a aprovizionării cu energie, care ar reduce „prima” pe materii prime și ar tăia din sprijinul pentru monedele legate de petrol. BBVA citează estimarea Agenției Internaționale a Energiei potrivit căreia, după redeschiderea strâmtorii Hormuz, ar fi necesare două săptămâni pentru restabilirea a 50% din volumele de export dinainte de război și o lună pentru a ajunge la 80%. În plus, ING avertizează că piețele sunt deja poziționate „optimist”, ceea ce crește riscul unei reveniri a dolarului dacă tensiunile se reaprind și o parte din veștile bune, deja incluse în preț, se inversează. [...]
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate , evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC , perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari. Factori geopolitici și prețul petrolului Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril . Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe. În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare . Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro. Politica monetară din Statele Unite Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie , în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5% , potrivit Biroului american de Statistică a Muncii. Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare. Slăbiciuni economice în zona euro În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters , economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior. În luna ianuarie: exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% ; importurile s-au redus cu 5,9% ; producția industrială a înregistrat a doua lună consecutivă de declin . Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare. Ce niveluri urmăresc investitorii După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD: Nivel aproximativ Semnificație 1,13 dolari primul nivel important de sprijin pentru euro 1,12 dolari minimul anual al perechii valutare 1,15 dolari nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA , cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede. [...]
Dolarul s-a stabilizat, iar piețele valutare au intrat într-un regim de așteptare , pe fondul incertitudinii legate de negocierile din Orientul Mijlociu și de următoarele semnale de politică monetară ale marilor bănci centrale, potrivit Reuters . Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de un coș de valute (inclusiv yenul și euro), era neschimbat la 99,00, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 0,4%. Mișcarea vine pe fondul speranțelor privind un acord între SUA și Iran care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transporturile de petrol. Geopolitica ține dolarul „în priză” prin canalul petrolului Reuters notează că petrolul a urcat la începutul sesiunii după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai mult în Liban, în confruntarea cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că va decide în curând asupra unui acord propus pentru extinderea armistițiului cu Iranul. Un astfel de acord ar prelungi armistițiul SUA–Iran cu 60 de zile și ar permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută care, în vremuri normale, este folosită pentru circa o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial iranian a spus pentru Reuters că un acord este aproape, dar nu a fost încă aprobat. Datele din SUA și băncile centrale pot schimba rapid direcția Atenția se mută și pe datele din SUA: raportul privind locurile de muncă (non-farm payrolls) din 5 iunie este așteptat să indice o rată a șomajului de 4,3% și o creștere de 85.000 de joburi, potrivit unui sondaj Reuters. Joseph Capurso, șeful departamentului FX (piața valutară) la Commonwealth Bank of Australia , a spus că dolarul va fi influențat puternic de evoluțiile din războiul SUA–Iran și de raportul privind piața muncii din SUA. El a adăugat că, odată redeschisă strâmtoarea, în timp efectul prețului petrolului ar urma să se estompeze, iar dobânzile să redevină un factor mai important pentru dolar. În paralel, piețele financiare pariază că următoarea mișcare a Rezervei Federale (Fed) va fi o creștere a dobânzii-cheie din intervalul actual 3,50%–3,75%, probabil până la finalul anului, după ce înainte de izbucnirea războiului din Iran oficialii luau în calcul o reducere. În Europa, Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că BCE ar trebui să majoreze dobânzile luna aceasta chiar și dacă se ajunge la un acord de pace SUA–Iran; ea urma să vorbească luni în Coreea de Sud. În Japonia, un discurs al guvernatorului Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, programat pentru miercuri, este urmărit pentru indicii privind o posibilă majorare a dobânzii în săptămâna următoare. Totodată, două surse familiarizate cu discuțiile au spus că, deși nu există încă un consens în interiorul băncii, o pauză în reducerea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale este tot mai des văzută drept opțiunea preferată. Cursuri: euro și yenul au cedat ușor în fața dolarului În tranzacțiile de luni dimineață, euro a scăzut cu 0,08% la 1,165 dolari, yenul s-a depreciat cu 0,08% la 159,41 yeni/dolar, iar lira sterlină a coborât cu 0,07% la 1,3449 dolari. Ministerul japonez de Finanțe a anunțat vineri că guvernul a cheltuit 11,7 trilioane yeni (aprox. 324 miliarde lei) pentru intervenții pe piața valutară în luna precedentă, pentru a sprijini yenul, confirmând ceea ce traderii suspectau deja. Dolarul australian era neschimbat la 0,7181 dolari, iar dolarul neozeelandez a scăzut cu 0,17% la 0,5978 dolari. [...]
Dolarul s-a întărit pe fond de aversiune la risc, iar tensiunile SUA–Iran au readus în prim-plan canalul petrol–FX , într-o sesiune asiatică în care yenul a rămas relativ stabil din cauza riscului de intervenție al autorităților japoneze, potrivit Reuters . Reluarea ostilităților dintre SUA și Iran a pus presiune pe un armistițiu fragil, în timp ce Iranul analizează propunerea Washingtonului de a încheia războiul. În paralel, prețul petrolului a urcat, contractele futures pe țițeiul american crescând cu până la 3% în tranzacțiile timpurii, ceea ce a alimentat o dispoziție „risk-off” (reducerea expunerii pe active riscante) pe piețele valutare. Indicele dolarului (DXY), calculat față de un coș de valute majore, era ușor mai sus, la 98,235. Mișcarea a venit după ce dolarul urcase pentru a doua zi la rând, revenind de la un minim de peste două luni atins la începutul săptămânii, când speranțele privind un acord de pace slăbiseră moneda americană. Totuși, dolarul era pe cale să încheie săptămâna aproximativ neschimbat. „Drumul către un acord durabil este orice, numai liniar nu”, a scris Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone . Weston a adăugat că participanții la piață au fost nevoiți să-și revizuiască presupunerile privind traiectoria conflictului și „normalizarea” fluxurilor de nave prin Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Ce urmăresc piețele mai departe: raportul din SUA privind angajările Investitorii așteaptă raportul american privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) , programat pentru vineri. Potrivit analizei citate de Reuters, ar fi nevoie de un rezultat „ieșit din tipar” — în special unul suficient de slab — pentru a schimba semnificativ volatilitatea dolarului. Lira, euro și monedele din Pacific: mișcări moderate Lira sterlină era la 1,3555 dolari și se îndrepta spre prima scădere săptămânală din martie, în condițiile în care investitorii așteptau rezultatele alegerilor locale din Marea Britanie, care ar putea amplifica presiunea politică asupra premierului Keir Starmer. Euro era stabil la 1,1727 dolari și era pe cale să încheie săptămâna ușor mai sus. Dolarul australian (0,72059 dolari) și dolarul neozeelandez (0,59365 dolari) rămâneau pe traiectoria unei săptămâni pozitive, după un apetit pentru risc mai bun în zilele anterioare. Yenul, ținut în frâu de riscul intervenției Yenul a fost în centrul atenției după intervenții recente și avertismente verbale din partea autorităților de la Tokyo, care au limitat vânzările agresive. Moneda japoneză era aproape neschimbată, la 156,995 yeni/dolar, și se îndrepta spre o săptămână stabilă. Diplomatul-șef al Japoniei pentru valută a spus joi că țara „nu are constrângeri” privind frecvența intervențiilor pe piața valutară și că este în contact zilnic cu autoritățile americane, semnalând hotărârea de a apăra yenul. „În contextul actual al prețurilor ridicate la energie și al randamentelor în creștere, intervenția Japoniei poate acționa doar ca un ham de siguranță pentru căderea yenului, dar nu îl poate trage la adăpost”, a spus Tony Sycamore, analist de piață la IG. Sycamore a adăugat că, până când condițiile macroeconomice și cele tehnice se schimbă, yenul este probabil să continue să testeze determinarea Băncii Japoniei. [...]
Dolarul a pierdut teren în fața principalelor valute, pe fondul unui blocaj diplomatic SUA–Iran și al unei săptămâni încărcate de decizii ale băncilor centrale , potrivit Reuters . Mișcarea reflectă o piață prinsă între episoade de „risk-off” (căutare de active considerate sigure) și speranța că negocierile pot fi repornite, în timp ce investitorii se pregătesc pentru ședința Fed de miercuri, care ar putea fi ultima condusă de Jerome Powell. Pakistanul, care mediază între Washington și Teheran după ce a intermediat un armistițiu la începutul lunii, și-a intensificat eforturile de relansare a discuțiilor după ce negocierile față în față au eșuat săptămâna trecută. Iranul a propus luni amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la rezolvarea conflictului mai larg și a disputelor privind transportul prin Strâmtoarea Hormuz , o abordare pe care Reuters notează că este puțin probabil să o satisfacă pe președintele Donald Trump, care a pus dezarmarea nucleară în centrul cererilor sale. În acest context, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) a scăzut cu 0,37%, la 98,27. Dolarul a avut două luni consecutive de creștere, dar este pe cale să închidă aprilie în scădere, după ce câștigurile din martie, alimentate de fluxuri de refugiu pe fondul escaladării ostilităților, s-au estompat odată cu speranțele privind un acord de pace. Față de francul elvețian, dolarul a fost aproape neschimbat, la 0,78465. Petrolul urcă, iar riscul energetic apasă mai mult pe Europa și Japonia Brent a crescut cu 2,6%, la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), cu atenția pieței pe Strâmtoarea Hormuz, prin care trece, în mod normal, circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze. Reuters subliniază că SUA sunt mai puțin expuse la un șoc al prețului energiei decât zona euro sau Japonia, mai dependente de importuri, ceea ce se vede și în dinamica valutelor. Euro a urcat cu 0,11%, la 1,1733 dolari, înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, unde este așteptată menținerea dobânzilor. Lira sterlină a câștigat 0,16%, la 1,3553 dolari, iar dolarul canadian s-a întărit cu 0,49%, la 1,362 dolari canadieni pentru un dolar american. Săptămână de bănci centrale: Fed în prim-plan, cu miză și pe succesiunea lui Powell Rezerva Federală se reunește la Washington, iar decizia de dobândă este așteptată miercuri; piața anticipează că Fed va păstra dobânzile neschimbate. În paralel, Reuters relatează că senatorul Thom Tillis este pregătit să renunțe la blocajul său privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed, după ce Departamentul de Justiție a renunțat la investigația penală legată de Powell. Cu sprijinul lui Tillis, republicanii din Comisia bancară a Senatului ar avea majoritatea necesară pentru a avansa nominalizarea, iar confirmarea în plen este așteptată. Warsh a semnalat că ar acționa rapid pentru a implementa schimbări la Fed, iar piețele au început să includă în prețuri un ciclu de reduceri de dobândă mai agresiv sub o posibilă conducere a acestuia, notează Reuters. În același timp, strategul Marc Chandler (Bannockburn Global Forex) a avertizat că piața ar putea exagera impactul de dobândă asociat acestei perspective. În Asia, yenul a urcat cu 0,11%, la 159,2 yeni pentru un dolar, rămânând aproape de pragul de 160 pe care traderii îl asociază cu un risc crescut de intervenție a autorităților de la Tokyo pe piața valutară. Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânzile marți, dar să semnalizeze disponibilitatea de a majora dobânda chiar din iunie. Bank of England și Bank of Canada sunt, de asemenea, așteptate să păstreze dobânzile, însă comentariile despre perspectivele economice vor fi urmărite atent, în condițiile în care conflictul influențează energia și comerțul. [...]
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
