Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Oferta de preluare a Biofarm este deja subscrisă în proporție de 90%, un semnal că tranzacțiile cu miză mare pot atrage rapid lichiditate, în timp ce alte operațiuni aflate acum în piață la BVB înaintează greu, potrivit Profit.
Operațiunea vizează schimbarea acționarului majoritar la Biofarm, prin preluarea companiei de către polonezii de la Zakłady Farmaceutyczne Polpharma. Conform publicației, oferta a strâns „ordinele decisive”, inclusiv din partea Longshield Investment Group și Lion Capital, ceea ce explică nivelul ridicat al subscrierii.
În același timp, Profit notează că „celelalte oferte înaintează greoi” pe Bursa de Valori București, inclusiv operațiunea de listare a Novarion DMX Construction. Diferența de ritm sugerează o piață selectivă: capitalul se mobilizează rapid pentru tranzacții percepute ca fiind decisive, dar rămâne prudent în cazul ofertelor care nu reușesc să adune cerere suficientă.
Dacă trendul de subscriere se menține, oferta de la Biofarm se apropie de finalizarea practică a obiectivului de preluare, în timp ce pentru celelalte operațiuni în derulare miza imediată rămâne accelerarea cererii, astfel încât să poată fi închise în condiții satisfăcătoare pentru inițiatori. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre termene sau parametrii financiari ai ofertelor.
Recomandate
Continental a semnat vânzarea ContiTech, inclusiv operațiunile din România, pentru 4 miliarde de euro (aprox. 20,0 miliarde lei) , într-o tranzacție care mută un activ industrial relevant către o filială a fondului Lone Star Funds , potrivit Profit . Acordul vizează divizia de cauciuc și mase plastice ContiTech și a fost perfectat în weekend, după ce fusese indicat ca fiind în etapa finală vineri, conform aceleiași surse. Ce include prețul și cum se poate majora Pe lângă prețul de bază de 4 miliarde de euro, tranzacția include și componente financiare condiționate de performanță (plăți suplimentare legate de rezultate), de până la 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei), care ar urma să fie plătite către Continental în anii următori. [...]
Meta trece unele funcții AI ale ochelarilor smart pe abonament , limitând utilizarea gratuită și împingând utilizatorii către o plată lunară pentru acces mai generos, potrivit Profit . Miza economică este schimbarea modelului de monetizare: de la vânzarea dispozitivului către venituri recurente, prin taxarea funcțiilor de inteligență artificială (AI) integrate în ochelari. Ce funcție este vizată și ce se schimbă pentru utilizatori În prim-plan este „ Conversation Focus ”, o facilitate introdusă anul trecut, menită să îmbunătățească claritatea vocii interlocutorilor. Funcția, disponibilă inițial fără limitări, va putea fi folosită gratuit de acum înainte doar cel mult trei ore pe lună , conform informațiilor publicate. De ce contează: presiune pe utilizare și venituri recurente Prin plafonarea utilizării gratuite, Meta creează un prag operațional care poate influența direct comportamentul utilizatorilor: cei care folosesc frecvent funcțiile AI vor fi împinși către un abonament lunar pentru a evita restricțiile. Profit notează că abonamentul va fi necesar pentru cei care vor „un nivel mai generos de folosire” al funcțiilor AI, ceea ce indică o segmentare între utilizarea de bază (gratuită, dar limitată) și utilizarea avansată (contra cost). [...]
Marile bănci de pe Wall Street își repoziționează pariurile pe valută , mizând pe o continuare a întăririi dolarului și pe o scădere a euro spre 1,10 dolari, pe fondul diferențelor de politică monetară dintre SUA și zona euro, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Schimbarea de perspectivă vine după ce investitorii au început să creadă că Rezerva Federală (Fed) va menține o linie mai dură decât Banca Centrală Europeană (BCE) în privința dobânzilor în restul anului. În acest context, Bloomberg notează că raportul euro/dolar ar putea coborî de la circa 1,13 în prezent către 1,10. De ce contează: diferențialul de dobândă mută fluxurile spre dolar Analiza indică faptul că BCE a adoptat o abordare mai prudentă și a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie de noi majorări ale dobânzilor, în condițiile în care inflația ar urma să revină în intervalul-țintă pe termen mediu. În paralel, piața a crescut probabilitatea unei majorări de dobândă în SUA în acest an, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru investitori. Un element suplimentar care apasă pe moneda europeană este scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Golf. Cum petrolul se tranzacționează în dolari, un dolar mai puternic înseamnă costuri mai mari pentru importurile energetice ale Europei, în termeni de euro. Context: de la euro „prea puternic” la presiuni de depreciere La final de ianuarie, euro depășise 1,20 dolari, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, ceea ce complica inclusiv exporturile europene către SUA. Potrivit Bloomberg, războiul dintre SUA și Iran a inversat tendința, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și perspectiva de dobânzi mai ridicate în SUA a susținut dolarul. Ținte de curs menționate în analiză JPMorgan și-a redus ținta pentru mijlocul anului 2027 la 1,10 dolari. Royal Bank of Canada estimează că nivelul de 1,10 ar putea fi atins până la sfârșitul anului viitor. În SUA, înainte de prima reuniune a Fed sub noul președinte Kevin Warsh (numit de Donald Trump), piețele au luat în calcul riscul ca acesta să fie influențat de presiuni pentru reducerea dobânzilor. Ulterior, Warsh a transmis că banca centrală „nu va tolera” o inflație ridicată, mesaj care a întărit așteptările privind o posibilă creștere de dobândă în acest an. [...]
Dacia pregătește lansarea unei noi generații Sandero, cu versiuni electrice și hibride, la final de 2027 – început de 2028 , un calendar care indică accelerarea tranziției mărcii către electrificare și o schimbare importantă de mix de producție pentru uzina din Tanger, potrivit Profit . Informația a fost anunțată de Mohamed Bachiri, directorul general al Renault Group Maroc , care coordonează activitatea uzinei unde sunt produse Dacia Sandero, Jogger și Logan. Acesta a spus că a început lucrul la „industrializarea celei de-a patra generații” a gamei Dacia din Tanger, care „va debuta la sfârșitul anului 2027, începutul lui 2028, cu diferite versiuni electrice și hibrid”. Ce se schimbă operațional: electrificarea platformei folosite de Dacia Noul val de modele ar urma să marcheze electrificarea platformei CMF-B, utilizată în prezent pe toate modelele mărcii, cu excepția Spring. Conform aceleiași surse, platforma și-a schimbat denumirea din acest an în „RGMP small” și va avea o nouă generație. De ce contează: Sandero intră în planul de electrificare al mărcii Profit notează că Dacia Sandero va fi al treilea automobil electric al mărcii, după primele două Spring. Este, totodată, prima dată când un oficial al Renault Group indică o dată de lansare pentru noul model. [...]
Dolarul a coborât la un minim al ultimelor 10 zile, pe fondul creșterii apetitului pentru risc după acordul de pace SUA–Iran , care a împins în jos prețul petrolului și a redus cererea pentru active considerate „refugiu”, potrivit Reuters . În tranzacțiile de luni din Asia, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de un coș de valute majore) a scăzut cu 0,31%, la 99,492, cel mai redus nivel din 5 iunie. Mișcarea a venit după ce oficiali americani și iranieni au anunțat duminică un cadru pentru un acord care ar urma să pună capăt războiului, să oprească blocada SUA asupra Iranului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz . Petrol mai ieftin, dolar mai slab Piața a reacționat printr-o scădere a petrolului: contractele futures pentru Brent erau în coborâre cu peste 4%, la 83,82 dolari (aprox. 385 lei). În acest context, investitorii s-au orientat către monede mai sensibile la risc, în detrimentul dolarului. Euro a urcat la 1,1607 dolari, iar lira sterlină s-a apreciat la 1,3448 dolari. Dolarul australian a crescut la 0,7075 dolari, iar dolarul neozeelandez la 0,5854 dolari. Prudență: acordul e un „cadru”, iar riscul de escaladare rămâne Deși reacția inițială a fost una de „risk-on” (apetit pentru risc), Reuters notează că prudența persistă după ce președintele Donald Trump a declarat pentru The New York Times că, dacă Iranul nu ajunge la un acord nuclear final cu SUA, ar relua atacurile asupra Teheranului sau ar cere ca SUA să devină „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii. Nick Twidale, strateg-șef de piață la ATFX Global, a spus că se așteaptă la o slăbire a dolarului în următoarele ședințe, cu o ușoară apreciere a unor monede „de risc”, dar fără mișcări foarte mari. El a adăugat că piața va aștepta să vadă cât de repede se redeschide efectiv Strâmtoarea Hormuz și cât va dura până când fluxurile de petrol revin la normal, estimând că ar putea fi vorba de luni, nu de săptămâni. Yenul rămâne sub presiune înaintea deciziei Băncii Japoniei Separat de efectul geopolitic, yenul japonez a slăbit până la 160,150 per dolar, rămânând în jurul nivelului de 160, considerat de piață o zonă sensibilă, asociată cu riscul unei intervenții oficiale. Banca Japoniei urmează să încheie pe 16 iunie o ședință de două zile, iar Reuters relatează că instituția este așteptată să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani și să semnalizeze că poate continua creșterile, în linie cu tendința de înăsprire a politicii monetare observată și la alte bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană. [...]
Dolarul s-a stabilizat, iar piețele valutare au intrat într-un regim de așteptare , pe fondul incertitudinii legate de negocierile din Orientul Mijlociu și de următoarele semnale de politică monetară ale marilor bănci centrale, potrivit Reuters . Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de un coș de valute (inclusiv yenul și euro), era neschimbat la 99,00, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 0,4%. Mișcarea vine pe fondul speranțelor privind un acord între SUA și Iran care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transporturile de petrol. Geopolitica ține dolarul „în priză” prin canalul petrolului Reuters notează că petrolul a urcat la începutul sesiunii după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai mult în Liban, în confruntarea cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că va decide în curând asupra unui acord propus pentru extinderea armistițiului cu Iranul. Un astfel de acord ar prelungi armistițiul SUA–Iran cu 60 de zile și ar permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută care, în vremuri normale, este folosită pentru circa o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial iranian a spus pentru Reuters că un acord este aproape, dar nu a fost încă aprobat. Datele din SUA și băncile centrale pot schimba rapid direcția Atenția se mută și pe datele din SUA: raportul privind locurile de muncă (non-farm payrolls) din 5 iunie este așteptat să indice o rată a șomajului de 4,3% și o creștere de 85.000 de joburi, potrivit unui sondaj Reuters. Joseph Capurso, șeful departamentului FX (piața valutară) la Commonwealth Bank of Australia , a spus că dolarul va fi influențat puternic de evoluțiile din războiul SUA–Iran și de raportul privind piața muncii din SUA. El a adăugat că, odată redeschisă strâmtoarea, în timp efectul prețului petrolului ar urma să se estompeze, iar dobânzile să redevină un factor mai important pentru dolar. În paralel, piețele financiare pariază că următoarea mișcare a Rezervei Federale (Fed) va fi o creștere a dobânzii-cheie din intervalul actual 3,50%–3,75%, probabil până la finalul anului, după ce înainte de izbucnirea războiului din Iran oficialii luau în calcul o reducere. În Europa, Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că BCE ar trebui să majoreze dobânzile luna aceasta chiar și dacă se ajunge la un acord de pace SUA–Iran; ea urma să vorbească luni în Coreea de Sud. În Japonia, un discurs al guvernatorului Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, programat pentru miercuri, este urmărit pentru indicii privind o posibilă majorare a dobânzii în săptămâna următoare. Totodată, două surse familiarizate cu discuțiile au spus că, deși nu există încă un consens în interiorul băncii, o pauză în reducerea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale este tot mai des văzută drept opțiunea preferată. Cursuri: euro și yenul au cedat ușor în fața dolarului În tranzacțiile de luni dimineață, euro a scăzut cu 0,08% la 1,165 dolari, yenul s-a depreciat cu 0,08% la 159,41 yeni/dolar, iar lira sterlină a coborât cu 0,07% la 1,3449 dolari. Ministerul japonez de Finanțe a anunțat vineri că guvernul a cheltuit 11,7 trilioane yeni (aprox. 324 miliarde lei) pentru intervenții pe piața valutară în luna precedentă, pentru a sprijini yenul, confirmând ceea ce traderii suspectau deja. Dolarul australian era neschimbat la 0,7181 dolari, iar dolarul neozeelandez a scăzut cu 0,17% la 0,5978 dolari. [...]
