Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Dolarul s-a întărit pe fond de aversiune la risc, iar tensiunile SUA–Iran au readus în prim-plan canalul petrol–FX, într-o sesiune asiatică în care yenul a rămas relativ stabil din cauza riscului de intervenție al autorităților japoneze, potrivit Reuters.
Reluarea ostilităților dintre SUA și Iran a pus presiune pe un armistițiu fragil, în timp ce Iranul analizează propunerea Washingtonului de a încheia războiul. În paralel, prețul petrolului a urcat, contractele futures pe țițeiul american crescând cu până la 3% în tranzacțiile timpurii, ceea ce a alimentat o dispoziție „risk-off” (reducerea expunerii pe active riscante) pe piețele valutare.
Indicele dolarului (DXY), calculat față de un coș de valute majore, era ușor mai sus, la 98,235. Mișcarea a venit după ce dolarul urcase pentru a doua zi la rând, revenind de la un minim de peste două luni atins la începutul săptămânii, când speranțele privind un acord de pace slăbiseră moneda americană. Totuși, dolarul era pe cale să încheie săptămâna aproximativ neschimbat.
„Drumul către un acord durabil este orice, numai liniar nu”, a scris Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone.
Weston a adăugat că participanții la piață au fost nevoiți să-și revizuiască presupunerile privind traiectoria conflictului și „normalizarea” fluxurilor de nave prin Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol.
Investitorii așteaptă raportul american privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls), programat pentru vineri. Potrivit analizei citate de Reuters, ar fi nevoie de un rezultat „ieșit din tipar” — în special unul suficient de slab — pentru a schimba semnificativ volatilitatea dolarului.
Lira sterlină era la 1,3555 dolari și se îndrepta spre prima scădere săptămânală din martie, în condițiile în care investitorii așteptau rezultatele alegerilor locale din Marea Britanie, care ar putea amplifica presiunea politică asupra premierului Keir Starmer.
Euro era stabil la 1,1727 dolari și era pe cale să încheie săptămâna ușor mai sus. Dolarul australian (0,72059 dolari) și dolarul neozeelandez (0,59365 dolari) rămâneau pe traiectoria unei săptămâni pozitive, după un apetit pentru risc mai bun în zilele anterioare.
Yenul a fost în centrul atenției după intervenții recente și avertismente verbale din partea autorităților de la Tokyo, care au limitat vânzările agresive. Moneda japoneză era aproape neschimbată, la 156,995 yeni/dolar, și se îndrepta spre o săptămână stabilă.
Diplomatul-șef al Japoniei pentru valută a spus joi că țara „nu are constrângeri” privind frecvența intervențiilor pe piața valutară și că este în contact zilnic cu autoritățile americane, semnalând hotărârea de a apăra yenul.
„În contextul actual al prețurilor ridicate la energie și al randamentelor în creștere, intervenția Japoniei poate acționa doar ca un ham de siguranță pentru căderea yenului, dar nu îl poate trage la adăpost”, a spus Tony Sycamore, analist de piață la IG.
Sycamore a adăugat că, până când condițiile macroeconomice și cele tehnice se schimbă, yenul este probabil să continue să testeze determinarea Băncii Japoniei.
Recomandate
Dolarul este pe cale să încheie a doua săptămână la rând pe minus , pe fondul reducerii cererii pentru active de refugiu după semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . În tranzacții prudente în Asia, investitorii au început să iasă din pozițiile defensive după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și pe fondul perspectivelor unor noi discuții între SUA și Iran. Președintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire SUA–Iran ar putea avea loc în weekend. În același timp, negociatorii americani și iranieni și-au redus ambițiile pentru un acord de pace cuprinzător și urmăresc acum un „memorandum temporar” care să prevină reluarea conflictului, în condițiile în care dosarul nuclear rămâne un obstacol central. Ce se vede în piața valutară: dolar mai slab, euro și lira își revin Indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) era stabil la 98,235, dar se îndrepta spre a doua scădere săptămânală consecutivă, după ce a cedat cea mai mare parte din avansul alimentat de război. În Europa, principalele valute au rămas aproape de maximele ultimelor săptămâni: euro era stabil la 1,1782 dolari și se îndrepta spre a treia creștere săptămânală la rând; lira sterlină era la 1,3525 dolari. Ambele au recuperat în mare parte pierderile declanșate de conflictul din Iran și se tranzacționau aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șapte săptămâni. Strategul FX Sim Moh Siong (OCBC) a spus că piețele sunt într-o fază de consolidare, după ce au „prețuit” deja o parte din optimismul privind prelungirea armistițiului, iar pentru o mișcare mai direcțională este nevoie de un nou catalizator. Monede sensibile la risc și yenul: Australia rămâne sus, Japonia ține piața în suspans Dolarul australian, considerat mai sensibil la apetitul pentru risc, era la 0,7167 dolari, aproape de maximele ultimilor patru ani, pe fondul unui sentiment pozitiv în piețe. Dolarul neozeelandez scădea cu aproximativ 0,1%, la 0,5887 dolari. Față de yen, dolarul urca ușor la 159,47 yeni, după ce guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda , a evitat să sugereze că o majorare de dobândă ar fi iminentă în această lună, ceea ce a crescut probabilitatea ca banca centrală să amâne cel puțin până în iunie. De ce contează: dobânzile și inflația rămân „a doua linie” a șocului geopolitic Deși tensiunile geopolitice au redus cererea de refugiu pentru dolar, investitorii urmăresc în paralel cum vor răspunde băncile centrale la riscurile inflaționiste induse de război, în special prin prețurile energiei. Randamentele titlurilor de stat americane au rămas stabile vineri, după creșterea din sesiunea anterioară, pe fondul menținerii unor prețuri ridicate la petrol. Randamentul pe 2 ani era la 3,7816%, iar cel pe 10 ani la 4,3193%. Contractele futures pe dobânda Fed indică faptul că piața continuă să parieze pe menținerea dobânzilor neschimbate în acest an, după o schimbare abruptă față de așteptările de două tăieri de dobândă care erau incluse în prețuri înainte de război. În plan internațional, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 au convenit să rămână pregătiți să acționeze pentru a atenua riscurile economice și inflaționiste generate de șocurile de preț și de ofertă din energie, potrivit ministrului francez de finanțe Roland Lescure. În Europa, oficiali ai BCE au minimalizat șansele unei majorări de dobândă chiar din această lună, argumentând că este nevoie de mai multe date. În SUA, cererile noi de ajutor de șomaj au scăzut mai mult decât se aștepta săptămâna trecută, semn că piața muncii rămâne stabilă, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu să păstreze dobânzile neschimbate în timp ce evaluează efectele inflaționiste ale conflictului. [...]
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
Dolarul a urcat în Asia spre cel mai mare câștig lunar din iulie , pe fondul cererii de active considerate sigure în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . Mișcarea vine într-un moment în care scumpirea petrolului a apăsat pe majoritatea celorlalte piețe și a amplificat temerile privind o recesiune globală. Un articol din Wall Street Journal, care citează oficiali neidentificați, a indicat că președintele SUA, Donald Trump, ar fi dispus să oprească atacurile asupra Iranului fără a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Petrolul a scăzut ușor în tranzacționarea asiatică, însă dolarul a rămas practic neclintit. Dolarul se întărește pe valul de aversiune la risc Dolarul s-a apreciat cu 1% față de wonul sud-coreean, până la 1.534 woni, niveluri atinse rar, în special în perioade de stres financiar major, precum criza financiară globală din 2009 și criza asiatică din 1997-1998. În același timp, euro a rămas sub 1,15 dolari, iar lira sterlină, dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost menținute la minime de mai multe luni. Reuters notează că dolarul a fost sprijinit de statutul SUA de exportator de energie, de creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și de orientarea investitorilor către numerar în ultima lună de conflict, în condițiile în care monedele asiatice au suferit unele dintre cele mai mari pierderi. „În lipsa unor mesaje clare, conciliatoare din partea iraniană, este greu de văzut cum dolarul ar putea ceda prea curând câștigurile din această lună”, a spus Chris Turner, șeful global al piețelor la ING. Yenul își revine pe amenințări de intervenție, dar rămâne sub presiune Amenințările reînnoite de intervenție din partea autorităților de la Tokyo au limitat presiunea suplimentară de vânzare pe yen. Moneda japoneză atinsese luni cel mai slab nivel din iulie 2024, iar marți se tranzacționa la 159,52 yeni pentru un dolar. Reuters subliniază că șocul energetic a afectat termenii de schimb ai Japoniei, ceea ce a redus rolul tradițional al yenului ca monedă de refugiu în această perioadă. În paralel, autoritățile elvețiene au indicat că ar interveni pentru a opri eventuale aprecieri abrupte ale francului, într-un context în care și acesta a fost sub presiune. Indicatorii cheie: indicele dolarului, francul și monedele din Oceania Indicele dolarului a atins luni 100,61, cel mai ridicat nivel din mai 2025, iar ultima cotație menționată de Reuters era 100,47. Pe ansamblul lunii martie, indicele este în creștere cu 2,9%, cea mai puternică apreciere lunară din iulie. În raport cu francul elvețian, dolarul este în urcare cu aproape 4% în martie, la 0,80 franci. În ultimele ședințe, dolarul a depășit niveluri tehnice importante față de dolarul australian și cel neozeelandez: kiwi, în scădere de șase sesiuni consecutive, se apropie de pragul de 57 de cenți, iar dolarul australian a coborât opt sesiuni la rând, atingând un minim pe două luni de 0,6834 dolari, în scădere cu 3,7% în martie și sub un nivel de sprijin major la 0,6897. Ce poate schimba direcția: datele din piața muncii și relația dolar–acțiuni Principalul risc pentru dolar ar putea veni din datele despre piața muncii, care urmează să fie publicate într-o perioadă cu lichiditate redusă de Vinerea Mare, potrivit Reuters. O altă vulnerabilitate, avertizează strategii de la Union Bancaire Privee, ar fi o posibilă deteriorare a relației obișnuite dintre dolar și bursă, în care dolarul tinde să se aprecieze când acțiunile scad. În Europa, datele privind inflația din martie sunt așteptate mai târziu în cursul zilei și ar putea urca din nou peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, un element care poate influența așteptările de dobândă și, implicit, cursurile valutare. În acest tablou, Reuters sintetizează principalele forțe care au împins dolarul în față în martie: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirea petrolului, cu risc mai mare de recesiune globală; creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; orientarea investitorilor către numerar și către dolar ca activ considerat de refugiu; presiunea asupra monedelor asiatice și slăbirea monedelor din Oceania la minime de mai multe luni. [...]
Euro a coborât la 1,1765 dolari, cel mai redus nivel din ultima lună , pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, care au împins investitorii către active considerate sigure, precum dolarul, potrivit CNBC . Moneda unică este pe cale să încheie săptămâna cu o depreciere de aproximativ 0,8%, în timp ce indicele dolarului american se îndreaptă spre cea mai bună performanță săptămânală din octombrie 2025. Declinul vine după ce președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că are între 10 și 15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, în caz contrar riscând consecințe severe, relatează Reuters. În paralel, SUA au desfășurat două grupuri de portavioane, nave de război și zeci de avioane de luptă în regiune, iar Iranul a efectuat exerciții navale comune cu Rusia în apropierea strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul mondial. Petrolul urcă, presiunea pe euro crește Tensiunile geopolitice au împins petrolul Brent spre 72 de dolari pe baril și țițeiul WTI spre 66 de dolari, maxime ale ultimelor șase luni. Analiștii ING avertizează că moneda europeană este vulnerabilă la scumpirea energiei, având în vedere dependența ridicată a Europei de importuri. Potrivit unei analize citate de Investing.com , perechea euro/dolar ar putea coborî până la 1,160 în cazul unei escaladări majore. În același timp, minutele recente ale Rezervei Federale americane și datele solide de pe piața muncii din SUA au susținut dolarul, amplificând presiunea asupra monedei unice. Incertitudini la Banca Centrală Europeană Euro a fost afectat și de speculațiile privind o posibilă plecare anticipată a președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, înainte de încheierea mandatului din octombrie 2027. Deși aceasta a declarat pentru The Wall Street Journal că intenția sa este să își ducă mandatul la capăt, incertitudinea a sporit volatilitatea. Datele economice din zona euro oferă semnale mixte: prețurile producătorilor din Germania au scăzut cu 3% în ianuarie, peste așteptări; indicele preliminar al managerilor de achiziții arată revenirea sectorului manufacturier peste pragul de 50 de puncte, pentru prima dată din octombrie. Pentru moment, piețele valutare rămân concentrate pe evoluțiile din Orientul Mijlociu. Analiștii consideră că doar semnale clare de detensionare diplomatică ar putea reduce cererea pentru dolar și tempera scăderea euro. [...]
Dolarul a coborât la minimul ultimilor patru ani potrivit Biziday , pe fondul unei erodări a încrederii investitorilor în moneda și economia SUA, asociată cu politicile externe ale președintelui Donald Trump. Marți, dolarul s-a depreciat cu 0,9% față de un coș de valute importante, iar pe întreaga lună ianuarie scăderea cumulată a ajuns la 2%. Mișcarea a împins euro și lira sterlină la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani în raport cu dolarul: euro a urcat cu 0,9%, la 1,199 dolari, iar lira sterlină cu 0,8%, la 1,379 dolari. În lectura pieței, slăbirea dolarului este legată de percepția că direcția de politică a administrației Trump a devenit mai greu de anticipat, ceea ce se traduce printr-o primă de risc mai mare cerută pentru activele denominate în dolari. În mod tipic, când investitorii își reduc expunerea pe dolar, monedele majore alternative (precum euro și lira) tind să se aprecieze, iar fluxurile se pot reorienta spre active considerate mai defensive. „Puterea aurului și slăbiciunea dolarului reflectă îndoieli serioase cu privire la politicile haotice și spontane ale lui Trump”, a declarat un analist financiar. Un alt element care apasă pe sentiment este discuția despre posibile intervenții pe piața valutară, care ar semnala toleranță mai mare față de scăderea dolarului. Biziday notează, citând FT , că în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora SUA și Japonia ar urma să intervină pentru a opri deprecierea rapidă a yenului față de dolar, iar analiștii văd euro drept un „anti-dolar” în perioadele în care cresc îngrijorările legate de modul de elaborare a politicilor în SUA. [...]
Leul are șanse reduse să revină spre 5 lei/euro chiar și după calmarea scenei politice , pe fondul unui dezechilibru structural între cererea de valută pentru importuri și intrările insuficiente de euro în economie, potrivit unei analize Wall-Street , care citează poziția Andreei Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România . După ce anul trecut moneda națională a depășit pragul psihologic de 5 lei/euro și s-a stabilizat în intervalul 5–5,05 lei/euro, tensiunile politice generate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au adăugat un nou impuls de depreciere. În ziua menționată în articol, leul a trecut de 5,2 lei/euro. Dezechilibrul extern rămâne presiunea principală Ideea centrală din analiza citată este că mișcarea cursului nu ține doar de episoadele de volatilitate politică, ci de o problemă de fond: România are nevoie de euro pentru a-și plăti importurile, iar sursele de valută nu acoperă această cerere. Andreea Nica arată că intrările de euro vin din exporturi, fonduri europene și investiții străine directe, însă: investițiile străine directe „s-au redus” și sunt descrise ca fiind la un nivel „foarte mic”, în jur de 1–1,5% din PIB; exporturile sunt „mult mai mici” decât importurile, ceea ce menține presiunea pe curs. În acest context, chiar și după formarea unui nou guvern, scenariul unei întăriri a leului este considerat „puțin probabil”, iar tendința indicată rămâne de depreciere. De ce cursul se mișcă „în trepte”, nu gradual Un alt element relevant pentru companii și populație este modul de ajustare al cursului. Potrivit analizei, deprecierea euro/leu nu se produce neapărat lin, ci mai degrabă în „praguri”: piața poate sta o perioadă în jurul unui nivel, apoi cursul face un salt și se stabilizează mai sus. În această logică, odată depășite anumite niveluri, revenirea sub ele devine tot mai dificilă fără o îmbunătățire a fundamentelor economice. În plus, specialista citată afirmă că, în mod obișnuit, BNR nu intervine „în momente de panică”, ci așteaptă calmarea pieței și apoi încearcă să mențină cursul în zona în care se stabilizează. 5,2 lei/euro, din „prag” estimat înainte de criză, spre scenariu „optimist” Articolul notează că nu există o prognoză actualizată după criza politică, însă nivelul de 5,2 lei/euro fusese estimat anterior, când cursul era în jur de 5,05 lei/euro. În noul context, în care incertitudinea politică se suprapune peste dezechilibrele externe, acest nivel ajunge să fie văzut mai degrabă ca un scenariu „optimist” decât unul pesimist. [...]
