Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Dolarul a coborât la un minim al ultimelor 10 zile, pe fondul creșterii apetitului pentru risc după acordul de pace SUA–Iran, care a împins în jos prețul petrolului și a redus cererea pentru active considerate „refugiu”, potrivit Reuters.
În tranzacțiile de luni din Asia, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de un coș de valute majore) a scăzut cu 0,31%, la 99,492, cel mai redus nivel din 5 iunie. Mișcarea a venit după ce oficiali americani și iranieni au anunțat duminică un cadru pentru un acord care ar urma să pună capăt războiului, să oprească blocada SUA asupra Iranului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz.
Piața a reacționat printr-o scădere a petrolului: contractele futures pentru Brent erau în coborâre cu peste 4%, la 83,82 dolari (aprox. 385 lei). În acest context, investitorii s-au orientat către monede mai sensibile la risc, în detrimentul dolarului.
Euro a urcat la 1,1607 dolari, iar lira sterlină s-a apreciat la 1,3448 dolari. Dolarul australian a crescut la 0,7075 dolari, iar dolarul neozeelandez la 0,5854 dolari.
Deși reacția inițială a fost una de „risk-on” (apetit pentru risc), Reuters notează că prudența persistă după ce președintele Donald Trump a declarat pentru The New York Times că, dacă Iranul nu ajunge la un acord nuclear final cu SUA, ar relua atacurile asupra Teheranului sau ar cere ca SUA să devină „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii.
Nick Twidale, strateg-șef de piață la ATFX Global, a spus că se așteaptă la o slăbire a dolarului în următoarele ședințe, cu o ușoară apreciere a unor monede „de risc”, dar fără mișcări foarte mari. El a adăugat că piața va aștepta să vadă cât de repede se redeschide efectiv Strâmtoarea Hormuz și cât va dura până când fluxurile de petrol revin la normal, estimând că ar putea fi vorba de luni, nu de săptămâni.
Separat de efectul geopolitic, yenul japonez a slăbit până la 160,150 per dolar, rămânând în jurul nivelului de 160, considerat de piață o zonă sensibilă, asociată cu riscul unei intervenții oficiale.
Banca Japoniei urmează să încheie pe 16 iunie o ședință de două zile, iar Reuters relatează că instituția este așteptată să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani și să semnalizeze că poate continua creșterile, în linie cu tendința de înăsprire a politicii monetare observată și la alte bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană.
Recomandate
Dolarul s-a întărit pe fond de aversiune la risc, iar tensiunile SUA–Iran au readus în prim-plan canalul petrol–FX , într-o sesiune asiatică în care yenul a rămas relativ stabil din cauza riscului de intervenție al autorităților japoneze, potrivit Reuters . Reluarea ostilităților dintre SUA și Iran a pus presiune pe un armistițiu fragil, în timp ce Iranul analizează propunerea Washingtonului de a încheia războiul. În paralel, prețul petrolului a urcat, contractele futures pe țițeiul american crescând cu până la 3% în tranzacțiile timpurii, ceea ce a alimentat o dispoziție „risk-off” (reducerea expunerii pe active riscante) pe piețele valutare. Indicele dolarului (DXY), calculat față de un coș de valute majore, era ușor mai sus, la 98,235. Mișcarea a venit după ce dolarul urcase pentru a doua zi la rând, revenind de la un minim de peste două luni atins la începutul săptămânii, când speranțele privind un acord de pace slăbiseră moneda americană. Totuși, dolarul era pe cale să încheie săptămâna aproximativ neschimbat. „Drumul către un acord durabil este orice, numai liniar nu”, a scris Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone . Weston a adăugat că participanții la piață au fost nevoiți să-și revizuiască presupunerile privind traiectoria conflictului și „normalizarea” fluxurilor de nave prin Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Ce urmăresc piețele mai departe: raportul din SUA privind angajările Investitorii așteaptă raportul american privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) , programat pentru vineri. Potrivit analizei citate de Reuters, ar fi nevoie de un rezultat „ieșit din tipar” — în special unul suficient de slab — pentru a schimba semnificativ volatilitatea dolarului. Lira, euro și monedele din Pacific: mișcări moderate Lira sterlină era la 1,3555 dolari și se îndrepta spre prima scădere săptămânală din martie, în condițiile în care investitorii așteptau rezultatele alegerilor locale din Marea Britanie, care ar putea amplifica presiunea politică asupra premierului Keir Starmer. Euro era stabil la 1,1727 dolari și era pe cale să încheie săptămâna ușor mai sus. Dolarul australian (0,72059 dolari) și dolarul neozeelandez (0,59365 dolari) rămâneau pe traiectoria unei săptămâni pozitive, după un apetit pentru risc mai bun în zilele anterioare. Yenul, ținut în frâu de riscul intervenției Yenul a fost în centrul atenției după intervenții recente și avertismente verbale din partea autorităților de la Tokyo, care au limitat vânzările agresive. Moneda japoneză era aproape neschimbată, la 156,995 yeni/dolar, și se îndrepta spre o săptămână stabilă. Diplomatul-șef al Japoniei pentru valută a spus joi că țara „nu are constrângeri” privind frecvența intervențiilor pe piața valutară și că este în contact zilnic cu autoritățile americane, semnalând hotărârea de a apăra yenul. „În contextul actual al prețurilor ridicate la energie și al randamentelor în creștere, intervenția Japoniei poate acționa doar ca un ham de siguranță pentru căderea yenului, dar nu îl poate trage la adăpost”, a spus Tony Sycamore, analist de piață la IG. Sycamore a adăugat că, până când condițiile macroeconomice și cele tehnice se schimbă, yenul este probabil să continue să testeze determinarea Băncii Japoniei. [...]
Dolarul a pierdut teren în fața principalelor valute, pe fondul unui blocaj diplomatic SUA–Iran și al unei săptămâni încărcate de decizii ale băncilor centrale , potrivit Reuters . Mișcarea reflectă o piață prinsă între episoade de „risk-off” (căutare de active considerate sigure) și speranța că negocierile pot fi repornite, în timp ce investitorii se pregătesc pentru ședința Fed de miercuri, care ar putea fi ultima condusă de Jerome Powell. Pakistanul, care mediază între Washington și Teheran după ce a intermediat un armistițiu la începutul lunii, și-a intensificat eforturile de relansare a discuțiilor după ce negocierile față în față au eșuat săptămâna trecută. Iranul a propus luni amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la rezolvarea conflictului mai larg și a disputelor privind transportul prin Strâmtoarea Hormuz , o abordare pe care Reuters notează că este puțin probabil să o satisfacă pe președintele Donald Trump, care a pus dezarmarea nucleară în centrul cererilor sale. În acest context, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) a scăzut cu 0,37%, la 98,27. Dolarul a avut două luni consecutive de creștere, dar este pe cale să închidă aprilie în scădere, după ce câștigurile din martie, alimentate de fluxuri de refugiu pe fondul escaladării ostilităților, s-au estompat odată cu speranțele privind un acord de pace. Față de francul elvețian, dolarul a fost aproape neschimbat, la 0,78465. Petrolul urcă, iar riscul energetic apasă mai mult pe Europa și Japonia Brent a crescut cu 2,6%, la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), cu atenția pieței pe Strâmtoarea Hormuz, prin care trece, în mod normal, circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze. Reuters subliniază că SUA sunt mai puțin expuse la un șoc al prețului energiei decât zona euro sau Japonia, mai dependente de importuri, ceea ce se vede și în dinamica valutelor. Euro a urcat cu 0,11%, la 1,1733 dolari, înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, unde este așteptată menținerea dobânzilor. Lira sterlină a câștigat 0,16%, la 1,3553 dolari, iar dolarul canadian s-a întărit cu 0,49%, la 1,362 dolari canadieni pentru un dolar american. Săptămână de bănci centrale: Fed în prim-plan, cu miză și pe succesiunea lui Powell Rezerva Federală se reunește la Washington, iar decizia de dobândă este așteptată miercuri; piața anticipează că Fed va păstra dobânzile neschimbate. În paralel, Reuters relatează că senatorul Thom Tillis este pregătit să renunțe la blocajul său privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed, după ce Departamentul de Justiție a renunțat la investigația penală legată de Powell. Cu sprijinul lui Tillis, republicanii din Comisia bancară a Senatului ar avea majoritatea necesară pentru a avansa nominalizarea, iar confirmarea în plen este așteptată. Warsh a semnalat că ar acționa rapid pentru a implementa schimbări la Fed, iar piețele au început să includă în prețuri un ciclu de reduceri de dobândă mai agresiv sub o posibilă conducere a acestuia, notează Reuters. În același timp, strategul Marc Chandler (Bannockburn Global Forex) a avertizat că piața ar putea exagera impactul de dobândă asociat acestei perspective. În Asia, yenul a urcat cu 0,11%, la 159,2 yeni pentru un dolar, rămânând aproape de pragul de 160 pe care traderii îl asociază cu un risc crescut de intervenție a autorităților de la Tokyo pe piața valutară. Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânzile marți, dar să semnalizeze disponibilitatea de a majora dobânda chiar din iunie. Bank of England și Bank of Canada sunt, de asemenea, așteptate să păstreze dobânzile, însă comentariile despre perspectivele economice vor fi urmărite atent, în condițiile în care conflictul influențează energia și comerțul. [...]
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
Dolarul a urcat în Asia spre cel mai mare câștig lunar din iulie , pe fondul cererii de active considerate sigure în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . Mișcarea vine într-un moment în care scumpirea petrolului a apăsat pe majoritatea celorlalte piețe și a amplificat temerile privind o recesiune globală. Un articol din Wall Street Journal, care citează oficiali neidentificați, a indicat că președintele SUA, Donald Trump, ar fi dispus să oprească atacurile asupra Iranului fără a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Petrolul a scăzut ușor în tranzacționarea asiatică, însă dolarul a rămas practic neclintit. Dolarul se întărește pe valul de aversiune la risc Dolarul s-a apreciat cu 1% față de wonul sud-coreean, până la 1.534 woni, niveluri atinse rar, în special în perioade de stres financiar major, precum criza financiară globală din 2009 și criza asiatică din 1997-1998. În același timp, euro a rămas sub 1,15 dolari, iar lira sterlină, dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost menținute la minime de mai multe luni. Reuters notează că dolarul a fost sprijinit de statutul SUA de exportator de energie, de creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și de orientarea investitorilor către numerar în ultima lună de conflict, în condițiile în care monedele asiatice au suferit unele dintre cele mai mari pierderi. „În lipsa unor mesaje clare, conciliatoare din partea iraniană, este greu de văzut cum dolarul ar putea ceda prea curând câștigurile din această lună”, a spus Chris Turner, șeful global al piețelor la ING. Yenul își revine pe amenințări de intervenție, dar rămâne sub presiune Amenințările reînnoite de intervenție din partea autorităților de la Tokyo au limitat presiunea suplimentară de vânzare pe yen. Moneda japoneză atinsese luni cel mai slab nivel din iulie 2024, iar marți se tranzacționa la 159,52 yeni pentru un dolar. Reuters subliniază că șocul energetic a afectat termenii de schimb ai Japoniei, ceea ce a redus rolul tradițional al yenului ca monedă de refugiu în această perioadă. În paralel, autoritățile elvețiene au indicat că ar interveni pentru a opri eventuale aprecieri abrupte ale francului, într-un context în care și acesta a fost sub presiune. Indicatorii cheie: indicele dolarului, francul și monedele din Oceania Indicele dolarului a atins luni 100,61, cel mai ridicat nivel din mai 2025, iar ultima cotație menționată de Reuters era 100,47. Pe ansamblul lunii martie, indicele este în creștere cu 2,9%, cea mai puternică apreciere lunară din iulie. În raport cu francul elvețian, dolarul este în urcare cu aproape 4% în martie, la 0,80 franci. În ultimele ședințe, dolarul a depășit niveluri tehnice importante față de dolarul australian și cel neozeelandez: kiwi, în scădere de șase sesiuni consecutive, se apropie de pragul de 57 de cenți, iar dolarul australian a coborât opt sesiuni la rând, atingând un minim pe două luni de 0,6834 dolari, în scădere cu 3,7% în martie și sub un nivel de sprijin major la 0,6897. Ce poate schimba direcția: datele din piața muncii și relația dolar–acțiuni Principalul risc pentru dolar ar putea veni din datele despre piața muncii, care urmează să fie publicate într-o perioadă cu lichiditate redusă de Vinerea Mare, potrivit Reuters. O altă vulnerabilitate, avertizează strategii de la Union Bancaire Privee, ar fi o posibilă deteriorare a relației obișnuite dintre dolar și bursă, în care dolarul tinde să se aprecieze când acțiunile scad. În Europa, datele privind inflația din martie sunt așteptate mai târziu în cursul zilei și ar putea urca din nou peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, un element care poate influența așteptările de dobândă și, implicit, cursurile valutare. În acest tablou, Reuters sintetizează principalele forțe care au împins dolarul în față în martie: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirea petrolului, cu risc mai mare de recesiune globală; creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; orientarea investitorilor către numerar și către dolar ca activ considerat de refugiu; presiunea asupra monedelor asiatice și slăbirea monedelor din Oceania la minime de mai multe luni. [...]
Dolarul s-a stabilizat, iar piețele valutare au intrat într-un regim de așteptare , pe fondul incertitudinii legate de negocierile din Orientul Mijlociu și de următoarele semnale de politică monetară ale marilor bănci centrale, potrivit Reuters . Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de un coș de valute (inclusiv yenul și euro), era neschimbat la 99,00, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 0,4%. Mișcarea vine pe fondul speranțelor privind un acord între SUA și Iran care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transporturile de petrol. Geopolitica ține dolarul „în priză” prin canalul petrolului Reuters notează că petrolul a urcat la începutul sesiunii după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai mult în Liban, în confruntarea cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că va decide în curând asupra unui acord propus pentru extinderea armistițiului cu Iranul. Un astfel de acord ar prelungi armistițiul SUA–Iran cu 60 de zile și ar permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută care, în vremuri normale, este folosită pentru circa o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial iranian a spus pentru Reuters că un acord este aproape, dar nu a fost încă aprobat. Datele din SUA și băncile centrale pot schimba rapid direcția Atenția se mută și pe datele din SUA: raportul privind locurile de muncă (non-farm payrolls) din 5 iunie este așteptat să indice o rată a șomajului de 4,3% și o creștere de 85.000 de joburi, potrivit unui sondaj Reuters. Joseph Capurso, șeful departamentului FX (piața valutară) la Commonwealth Bank of Australia , a spus că dolarul va fi influențat puternic de evoluțiile din războiul SUA–Iran și de raportul privind piața muncii din SUA. El a adăugat că, odată redeschisă strâmtoarea, în timp efectul prețului petrolului ar urma să se estompeze, iar dobânzile să redevină un factor mai important pentru dolar. În paralel, piețele financiare pariază că următoarea mișcare a Rezervei Federale (Fed) va fi o creștere a dobânzii-cheie din intervalul actual 3,50%–3,75%, probabil până la finalul anului, după ce înainte de izbucnirea războiului din Iran oficialii luau în calcul o reducere. În Europa, Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că BCE ar trebui să majoreze dobânzile luna aceasta chiar și dacă se ajunge la un acord de pace SUA–Iran; ea urma să vorbească luni în Coreea de Sud. În Japonia, un discurs al guvernatorului Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, programat pentru miercuri, este urmărit pentru indicii privind o posibilă majorare a dobânzii în săptămâna următoare. Totodată, două surse familiarizate cu discuțiile au spus că, deși nu există încă un consens în interiorul băncii, o pauză în reducerea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale este tot mai des văzută drept opțiunea preferată. Cursuri: euro și yenul au cedat ușor în fața dolarului În tranzacțiile de luni dimineață, euro a scăzut cu 0,08% la 1,165 dolari, yenul s-a depreciat cu 0,08% la 159,41 yeni/dolar, iar lira sterlină a coborât cu 0,07% la 1,3449 dolari. Ministerul japonez de Finanțe a anunțat vineri că guvernul a cheltuit 11,7 trilioane yeni (aprox. 324 miliarde lei) pentru intervenții pe piața valutară în luna precedentă, pentru a sprijini yenul, confirmând ceea ce traderii suspectau deja. Dolarul australian era neschimbat la 0,7181 dolari, iar dolarul neozeelandez a scăzut cu 0,17% la 0,5978 dolari. [...]
Dolarul este pe cale să încheie a doua săptămână la rând pe minus , pe fondul reducerii cererii pentru active de refugiu după semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . În tranzacții prudente în Asia, investitorii au început să iasă din pozițiile defensive după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și pe fondul perspectivelor unor noi discuții între SUA și Iran. Președintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire SUA–Iran ar putea avea loc în weekend. În același timp, negociatorii americani și iranieni și-au redus ambițiile pentru un acord de pace cuprinzător și urmăresc acum un „memorandum temporar” care să prevină reluarea conflictului, în condițiile în care dosarul nuclear rămâne un obstacol central. Ce se vede în piața valutară: dolar mai slab, euro și lira își revin Indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) era stabil la 98,235, dar se îndrepta spre a doua scădere săptămânală consecutivă, după ce a cedat cea mai mare parte din avansul alimentat de război. În Europa, principalele valute au rămas aproape de maximele ultimelor săptămâni: euro era stabil la 1,1782 dolari și se îndrepta spre a treia creștere săptămânală la rând; lira sterlină era la 1,3525 dolari. Ambele au recuperat în mare parte pierderile declanșate de conflictul din Iran și se tranzacționau aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șapte săptămâni. Strategul FX Sim Moh Siong (OCBC) a spus că piețele sunt într-o fază de consolidare, după ce au „prețuit” deja o parte din optimismul privind prelungirea armistițiului, iar pentru o mișcare mai direcțională este nevoie de un nou catalizator. Monede sensibile la risc și yenul: Australia rămâne sus, Japonia ține piața în suspans Dolarul australian, considerat mai sensibil la apetitul pentru risc, era la 0,7167 dolari, aproape de maximele ultimilor patru ani, pe fondul unui sentiment pozitiv în piețe. Dolarul neozeelandez scădea cu aproximativ 0,1%, la 0,5887 dolari. Față de yen, dolarul urca ușor la 159,47 yeni, după ce guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda , a evitat să sugereze că o majorare de dobândă ar fi iminentă în această lună, ceea ce a crescut probabilitatea ca banca centrală să amâne cel puțin până în iunie. De ce contează: dobânzile și inflația rămân „a doua linie” a șocului geopolitic Deși tensiunile geopolitice au redus cererea de refugiu pentru dolar, investitorii urmăresc în paralel cum vor răspunde băncile centrale la riscurile inflaționiste induse de război, în special prin prețurile energiei. Randamentele titlurilor de stat americane au rămas stabile vineri, după creșterea din sesiunea anterioară, pe fondul menținerii unor prețuri ridicate la petrol. Randamentul pe 2 ani era la 3,7816%, iar cel pe 10 ani la 4,3193%. Contractele futures pe dobânda Fed indică faptul că piața continuă să parieze pe menținerea dobânzilor neschimbate în acest an, după o schimbare abruptă față de așteptările de două tăieri de dobândă care erau incluse în prețuri înainte de război. În plan internațional, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 au convenit să rămână pregătiți să acționeze pentru a atenua riscurile economice și inflaționiste generate de șocurile de preț și de ofertă din energie, potrivit ministrului francez de finanțe Roland Lescure. În Europa, oficiali ai BCE au minimalizat șansele unei majorări de dobândă chiar din această lună, argumentând că este nevoie de mai multe date. În SUA, cererile noi de ajutor de șomaj au scăzut mai mult decât se aștepta săptămâna trecută, semn că piața muncii rămâne stabilă, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu să păstreze dobânzile neschimbate în timp ce evaluează efectele inflaționiste ale conflictului. [...]
