Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Grupul polonez Symfonia își consolidează operațiunile în România prin integrarea a două achiziții și pregătește noi angajări, într-o mișcare care indică o strategie de creștere locală în pofida presiunilor din piața globală de IT. Informațiile apar în HotNews, care citează o discuție a StartupCafe.ro cu reprezentanții companiei.
Symfonia Group a cumpărat două firme IT românești, Softeh și NextUp, iar ulterior le-a integrat „oficial într-un business unic” pe piața din România, potrivit articolului. Din perspectivă operațională, integrarea sugerează trecerea de la două entități achiziționate la o structură unificată, cu potențial de standardizare a produselor și proceselor și de eficientizare a vânzărilor și suportului.
În același context, investitorul a transmis că intenționează să facă angajări în IT-ul românesc, deși „piața globală de profil trece prin concedieri de personal”, pe fondul ascensiunii inteligenței artificiale, conform informațiilor preluate de HotNews de la StartupCafe.ro.
Articolul nu precizează câte posturi ar urma să fie deschise, în ce orașe sau pe ce specializări, astfel că dimensiunea exactă a recrutărilor rămâne neclară la acest moment.
Recomandate
Seven & i își amână intrarea pe piața de proximitate din România după ce a renunțat la planul de a cumpăra o participație în retailerul polonez Zabka , potrivit Economica . Decizia reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele ca grupul japonez să-și extindă rapid amprenta în Europa de Est printr-un jucător deja activ local, prin lanțul Froo. Tranzacția a fost discutată în contextul în care, la mijlocul lunii, cotidianul financiar Nikkei a relatat că Seven & i analiza achiziționarea unor acțiuni Zabka deținute de un fond de investiții, iar dimensiunea investiției ar fi putut ajunge la „câteva sute de miliarde de yeni”, echivalentul „câtorva miliarde de dolari”. Motivul renunțării ține de lipsa unui acord cu vânzătorul asupra condițiilor tranzacției, conform poziției oficiale a companiei japoneze: „Compania nu a putut ajunge la un acord cu vânzătorul cu privire la termenii unui acord care, în opinia companiei, ar fi fost în interesul acţionarilor Seven & i şi a altor părţi implicate”. De ce contează pentru piața locală O eventuală intrare a Seven & i în acționariatul Zabka ar fi însemnat o accelerare a expansiunii internaționale a grupului japonez către Europa de Est, regiune în care Zabka este deja prezentă inclusiv în România. În schimb, Seven & i rămâne, deocamdată, cu o prezență europeană limitată. Compania operează aproximativ 87.000 de magazine la nivel global, însă în Europa are doar circa 360 de unități, în țări scandinave precum Norvegia. Context: Zabka și extinderea prin Froo în România Zabka are peste 13.000 de magazine în Polonia și România și o valoare de piață de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei). Retailerul a intrat în România cu brandul Froo în iunie 2024, iar după doi ani a ajuns la 230 de unități. Deși a renunțat la această tranzacție, Seven & i susține că Europa rămâne o direcție de creștere și că va continua să evalueze oportunități în regiune, în linie cu strategia sa și cu obiectivul de a crea valoare pe termen lung. [...]
Negocierile Seven & i pentru preluarea unui pachet din Zabka pot schimba ritmul extinderii Froo în România , unde rețeaua poloneză a ajuns deja la peste 230 de magazine, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru piața locală este că o eventuală intrare a grupului japonez Seven & i Holdings (proprietarul 7-Eleven) ar aduce, indirect, un jucător global în proximitate prin acționariatul Zabka. Seven & i Holdings negociază să preia acțiuni din Zabka, discuțiile fiind „în fază avansată”, conform presei internaționale citate de publicație. Zabka este listată la bursă, iar informația despre negocieri a împins acțiunile la un maxim istoric; compania are o capitalizare de 7,3 mld. euro, după ce în 2026 titlurile au urcat cu 36%. Potrivit ziarului japonez Nikkei, citat de investing.com, Seven & i ia în calcul achiziționarea acțiunilor Zabka deținute de fonduri de investiții, iar valoarea investiției „se va ridica probabil la câteva sute de miliarde de yeni (câteva miliarde de dolari)”. În lipsa unei valori exacte în articol, dimensiunea tranzacției rămâne orientativă. Ce înseamnă pentru România: Froo, prima piață externă a Zabka Zabka operează peste 13.000 de magazine în Polonia și România, iar România este prima piață străină a grupului, unde folosește brandul Froo. Primele unități au fost deschise în mai anul trecut, iar în prezent rețeaua numără peste 230 de magazine în șase orașe: București, Constanța, Pitești, Brașov, Craiova și Ploiești. Atât 7-Eleven, cât și Zabka funcționează în format de proximitate, cu magazine de „câteva zeci de metri pătrați”, în medie, ceea ce face ca o eventuală schimbare în acționariat să fie relevantă operațional pentru strategia de expansiune în acest segment. Context de acționariat și istoric de tranzacții în Zabka Pe site-ul Zabka, cel mai mare acționar este Heket Topco S.a.r.l (37,6%), urmat de PG Investment Company 1113B S.a.r.l (10,01%) și alții. Heket Topco S.a.r.l este vehiculul prin care fondul CVC deține acțiuni la Zabka. Retailerul a fost fondat în 1998 și a crescut rapid, ajungând la 1.700 de magazine până în 2005. În 2007, businessul a fost preluat de Penta Investment, iar în 2011 a fost vândut către Mid Europa Partners. În 2017, controlul a ajuns la CVC Capital Partners; piața scria atunci că fondul ar fi plătit până la 1,5 mld. euro pentru 4.500 de magazine, însă valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, notează Ziarul Financiar. Dimensiunea globală a 7-Eleven, reper pentru proximitate Sub brandul 7-Eleven funcționează circa 85.000 de unități în aproximativ 20 de țări, potrivit celor mai recente date publicate de BBC în 2024, menționate în articol. Brandul este prezent și în Europa, în țările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia). În acest context, dacă negocierile se concretizează, România ar putea ajunge să fie expusă indirect la un acționar strategic cu experiență globală în proximitate, prin rețeaua Froo a Zabka, deja în expansiune locală. [...]
TeraPlast ia în calcul opțiuni de valorificare pentru divizia de ambalaje flexibile , într-un demers care poate duce la atragerea de capital și la reducerea gradului de îndatorare, dar care este, deocamdată, într-o fază incipientă, potrivit Economedia . Grupul spune că intenționează să demareze un proces de „explorare și evaluare a unor opțiuni strategice” pentru active care nu fac parte din activitatea de bază, cu accent pe linia de business de ambalaje flexibile. În practică, astfel de evaluări pot include variante precum atragerea unui investitor, vânzarea totală sau parțială a diviziei, găsirea unui partener strategic ori reorganizarea activității. Ce active sunt vizate și ce urmărește compania Analiza vizează activitățile derulate prin filialele TeraBio Pack, TeraPlast Recycling și Optiplast, cu obiectivul de a identifica „cea mai bună soluție strategică” pentru grup. Prin această inițiativă, TeraPlast își propune: diversificarea bazei de capital; reducerea gradului de îndatorare; creșterea eficienței operaționale. În ce stadiu este procesul și ce urmează Compania precizează că procesul este la început și că nu a fost luată nicio decizie privind realizarea unei tranzacții sau structura unei eventuale operațiuni. Elementele unei posibile tranzacții ar urma să fie conturate în funcție de interesul potențialilor investitori, în cadrul discuțiilor preliminare. Dacă demersul avansează, TeraPlast ar urma să obțină aprobările corporative necesare și să facă raportările cerute de legislația pieței de capital. Reprezentanții grupului mai arată că nu există nicio garanție că evaluarea se va concretiza într-o tranzacție, iar piața va fi informată doar dacă apar evoluții care impun raportare. TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est și are operațiuni în România, Republica Moldova, Ungaria, Austria, Spania și Croația. Compania-mamă, TeraPlast SA, este listată la Bursa de Valori București din 2008, sub simbolul TRP. [...]
Antreprenorii Ovidiu Andrieș și Daniel Imbre au intrat cu peste 10 mil. lei în Piața9 , preluând 49% din business. Tranzacția, detaliată de Ziarul Financiar , arată cum capitalul obținut din exituri în alte industrii se reorientează către ospitalitate, într-un moment în care branduri locale precum Piața9 accelerează extinderea dincolo de orașul de origine. Andrieș și Imbre au preluat „peste 49%” din acțiunile Piața9, concept lansat la Oradea și extins recent la București. Potrivit publicației, suma plătită a fost „puțin peste 10 milioane de lei”, structurată prin conversia unui împrumut de 700.000 de euro (3,5 mil. lei) în acțiuni și o contribuție suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei). Cum a fost finanțată preluarea pachetului de 49% Structura tranzacției, așa cum este prezentată în material, combină o conversie de datorie (împrumut) cu aport de capital: conversia unui împrumut de 700.000 euro (3,5 mil. lei) în acțiuni; o sumă suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei) adăugată la investiție. În total, investiția este descrisă ca fiind de „puțin peste 10 milioane de lei”, iar pachetul ca „peste 49%”. Ce înseamnă pentru Piața9: capital și sprijin pentru extindere Piața9 operează, sub același brand, două unități fizice la Oradea și una la București , deschisă „acum câteva luni”, conform articolului. Intrarea unor investitori care preiau un pachet semnificativ sugerează o consolidare a acționariatului și, potențial, o capacitate mai mare de finanțare a dezvoltării, deși materialul nu oferă detalii despre planuri concrete de investiții sau despre evaluarea companiei. Context: antreprenori cu exit în Smart Diesel Andrieș și Imbre sunt cunoscuți pentru fondarea și vânzarea, în două etape, a furnizorului de combustibil Smart Diesel către grupul DKV , unul dintre marii furnizori europeni de servicii de mobilitate pentru transportatori și flote auto. Ziarul Financiar notează că, înainte de tranzacția inițială prin care au cedat 70% din acțiuni, Smart Diesel era între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale românești. Publicația precizează că a scris despre această tranzacție „acum mai multe luni”, însă la acel moment nu erau disponibile nici valoarea, nici pachetul de acțiuni. [...]
Reed Capital a preluat Walor, iar fabrica din Sfântu Gheorghe intră într-un plan de investiții și diversificare după schimbarea de acționariat, într-o tranzacție care mută controlul unui furnizor auto cu operațiuni în România, Franța și Mexic către un investitor francez, potrivit Ziarul Financiar . Reed Capital a preluat Walor Precision Turning , producător de componente metalice pentru industria auto, cu fabrici în Sfântu Gheorghe, Lege (Franța) și Irapuato (Mexic) și venituri anuale de 55 milioane euro (aprox. 275 milioane lei), conform unui comunicat citat de publicație. Walor, fondată în Franța în 1993, era deținută anterior de fondul german de investiții Mutares SE & Co. Ce înseamnă tranzacția pentru operațiunile din România Subsidiara Walor din România, cu sediul în Sfântu Gheorghe, a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 207 milioane lei, în creștere cu 2%, și un profit net de 8 milioane lei, după pierderi de 2,7 milioane lei în 2024, având 183 de angajați, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. La nivel de grup, Walor are 420 de angajați în cele trei unități. Noul proprietar spune că vizează susținerea strategiei de creștere prin investiții, diversificare și expansiune internațională, ceea ce poate influența direct alocarea de capital și direcțiile de dezvoltare ale fabricii din România. Direcțiile de creștere: dincolo de componentele pentru siguranță auto Walor își propune să își diversifice portofoliul către: sisteme de suspensie active și semi-active; componente pentru electrovalve; soluții de răcire pentru centre de date. Compania vrea, totodată, să accelereze expansiunea în Asia, în special în China. „Această nouă etapă ne oferă mijloacele de a accelera proiectele pe care le-am inițiat în ultimii ani. Clienții noștri vor regăsi aceleași echipe, același angajament pentru calitate și aceeași capacitate de inovație.” „Ambiția noastră este acum să accelerăm diversificarea sa către noi aplicații industriale, în special soluții de răcire pentru centre de date, consolidând totodată prezența sa internațională, în special în Asia. Vom investi alături de echipe pentru a debloca noi surse de creștere sustenabilă.” Valoarea tranzacției nu este menționată în informațiile disponibile din sursă. [...]
Elon Musk a sugerat că o fuziune Tesla–SpaceX ar putea ajunge pe masa autorităților , dar a indicat că un astfel de pas ar depinde de „procedura corespunzătoare” și, implicit, de aprobări de reglementare care pot deveni un obstacol major, potrivit news.ro . Musk a făcut comentariile într-o conferință telefonică privind rezultatele trimestriale ale Tesla, unde a vorbit despre „suprapuneri” tot mai mari între cele două companii, pe fondul colaborărilor existente. În același timp, el a spus că nu poate discuta despre o fuziune în cadrul unei astfel de conferințe, deoarece „acest lucru trebuie să urmeze procedura corespunzătoare”. De ce contează: riscul de blocaj la aprobări, inclusiv în China Dincolo de discuția despre sinergii, miza imediată pentru o eventuală tranzacție ar fi traseul de autorizare. O notă JPMorgan , citată de news.ro, avertizează că principala dificultate ar fi obținerea aprobărilor necesare, „în special în China”, unde legăturile SpaceX cu guvernul american ar putea ridica îngrijorări de securitate națională. În practică, asta înseamnă că o fuziune între un producător auto listat (Tesla) și un grup aerospațial cu conexiuni guvernamentale (SpaceX) ar putea intra într-o zonă sensibilă pentru autorități, cu potențial de condiționări sau întârzieri. Ce alimentează scenariul fuziunii Zvonurile despre o fuziune circulă „de luni de zile”, iar discuțiile s-au intensificat după o ofertă publică inițială (IPO) descrisă drept „record” pentru SpaceX, care ar fi devenit „cea mai importantă din istorie”, conform news.ro. În plan operațional, există deja proiecte comune și relații comerciale între companii: Tesla furnizează baterii și tehnologii de fabricație pentru unele proiecte SpaceX; cele două companii dezvoltă împreună Terafab, o fabrică de semiconductori pentru producția de cipuri destinate inteligenței artificiale. După intervenția lui Musk, directorul juridic al Tesla, Brandon Ehrhart, a descris SpaceX drept „un partener formidabil”, vorbind despre „numeroase operațiuni benefice” între cele două entități. Interesele acționarilor, un alt punct sensibil Pe lângă reglementare, analiștii citați de news.ro indică o problemă de guvernanță și aliniere a intereselor: Elon Musk deține o pondere „mult mai mare” în SpaceX decât în Tesla, ceea ce ar putea complica ecuația pentru acționarii Tesla într-un scenariu de fuziune. Separat, Gene Munster, asociat-administrator al Deepwater Asset Management și investitor Tesla, a spus că, după conferință, estimează la „90%” șansele unei fuziuni în următorii ani, față de „80%” cu o zi înainte, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. Ce urmează În acest moment, nu există un anunț formal de tranzacție, iar Musk a indicat explicit că subiectul nu poate fi tratat în afara cadrului procedural. Dacă scenariul ar avansa, semnalele relevante pentru piață ar fi inițierea unui proces formal (mandate, evaluări, structură de tranzacție) și, mai ales, modul în care ar fi abordate aprobările de reglementare în jurisdicții sensibile precum China. [...]
