Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții

SUA au aprobat ca MOL să continue negocierile pentru preluarea NIS, iar termenul-limită a fost prelungit până pe 22 mai, potrivit Digi24. NIS operează singura rafinărie din Serbia, la Pancevo, și este considerată un activ critic pentru alimentarea internă cu carburanți.
NIS este vizată de sancțiuni americane din cauza acționarilor ruși: Gazprom Neft deține 44,9% din acțiuni, iar Gazprom 11,3%, participații care trebuie vândute, notează Agerpres, citată de Digi24. În decembrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a stabilit un termen până pe 24 martie pentru negocierea vânzării acestor pachete.
În ianuarie, MOL a anunțat că a semnat un acord cu firmele rusești pentru achiziționarea participațiilor lor în NIS, iar ADNOC, compania petrolieră națională din Emiratele Arabe Unite, ar urma să intre ca acționar minoritar. După finalizarea tranzacției, MOL ar prelua participațiile companiilor rusești și și-ar consolida prezența în Europa Centrală și de Est, însă acordul mai are nevoie de aprobarea Trezoreriei SUA și a Guvernului Serbiei.
„Grupul ungar MOL a obţinut aprobarea SUA pentru a continua negocierile privind achiziţionarea unei participaţii majoritare în compania petrolieră sârbă NIS, termenul limită fiind extins până pe 22 mai.”
Contextul este sensibil și din perspectiva aprovizionării: Serbia depinde de rafinăria NIS pentru 95% din alimentarea internă cu combustibili, iar peste 60% din importurile sale de petrol vin din Kazahstan, mai arată Digi24. Țițeiul este livrat prin conducta croată JANAF, care are nevoie de licența OFAC pentru a livra către NIS. NIS mai deține un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România, iar statul sârb deține 29,9% din acțiuni; analiștii citați de Digi24 consideră puțin probabil ca tranzacția să fie închisă înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie.
Recomandate

Motorola Solutions pariază pe o piață americană nou dereglementată a securității aeriene , prin achiziția companiei israeliene D-Fend Solutions pentru 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), într-o tranzacție care ar urma să se închidă în trimestrul IV din 2026, potrivit The Jerusalem Post . Acordul vizează un jucător specializat în sisteme anti-dronă, cu operațiuni în peste 30 de țări și venituri așteptate în 2026 de 185 milioane de dolari (aprox. 851 milioane lei). Miza principală, dincolo de extinderea portofoliului, este schimbarea de reglementare din SUA care deschide piața pentru astfel de tehnologii la nivel local. De ce contează: Safer Skies Act mută competențe către autorități locale Motorola își leagă explicit intrarea în această zonă de „Safer Skies Act”, adoptată ca parte a National Defense Authorization Act pentru 2026. Legea autorizează forțele locale de ordine să detecteze și să urmărească drone neautorizate și să dezactiveze sau să distrugă „amenințări credibile” în spațiul aerian al SUA, o zonă care anterior era controlată exclusiv la nivel federal. În acest context, tranzacția poziționează Motorola pentru a vinde soluții către un segment mai larg de clienți interni – poliție locală și alte structuri – într-o piață descrisă de publicație ca fiind „nou dereglementată” și cu potențial de creștere. Ce cumpără Motorola: tehnologie „non-kinetică” pentru preluarea controlului dronelor D-Fend dezvoltă tehnologii „non-kinetice” (adică fără distrugere fizică) pentru contracararea dronelor și a altor amenințări aeriene. Compania, fondată în 2017, folosește un sistem „cyber-centric” numit EnforceAir, care detectează și „deturnează” dronele prin exploatarea frecvențelor radio, în loc să le doboare. Potrivit articolului, această abordare este considerată utilă în locuri unde metodele tradiționale sunt riscante sau inacceptabile, precum: aeroporturi, infrastructură critică, zone urbane aglomerate. Declarațiile conducerii: investiție în „provocarea pe termen scurt” Greg Brown, președinte și CEO al Motorola, a indicat că tehnologiile de „mitigare” a dronelor sunt o provocare majoră pe termen scurt care necesită investiții. „Dronele neautorizate ne-au transformat cerul într-un peisaj de risc imprevizibil, unde simpla detectare nu mai este suficientă.” La rândul său, CEO-ul și cofondatorul D-Fend, Zohar Halachmi, a spus că integrarea în Motorola ar accelera misiunea companiei, prin acces la expertiza și relațiile comerciale ale grupului în zona de siguranță publică, sector federal și companii. Context: cererea crește pe fondul războiului cu drone Materialul notează că evoluția conflictelor moderne este tot mai mult influențată de utilizarea dronelor, iar soluțiile de contracarare au fost „puține” în teatre precum Ucraina și Liban. În acest cadru, achiziția poate fi citită și ca o mișcare de consolidare într-un segment în care cererea operațională se extinde rapid, inclusiv în afara mediului militar. Tranzacția este anunțată ca fiind în curs de finalizare, cu termen estimat trimestrul IV 2026; articolul nu oferă detalii suplimentare despre condiții sau aprobări necesare. [...]

Consiliul Concurenței a intrat în analiza unei tranzacții de 591 milioane de euro (aprox. 2,96 miliarde lei), prin care Raiffeisen Bank vrea să preia Garanti Bank și companiile din zona de leasing și administrare de flote ale grupului, potrivit Economedia . Miza imediată este una de reglementare: operațiunea nu poate fi închisă fără autorizarea autorității de concurență, în baza Legii concurenței nr. 21/1996. Raiffeisen Bank intenționează să preia Garanti Bank, parte din Grupul Garanti BBVA România, împreună cu Motoractive IFN și Motoractive Multiservices SRL (deținută de Motoractive IFN). Motoractive IFN operează sub brandul Garanti BBVA Leasing, iar Motoractive Multiservices oferă servicii de administrare și management al flotelor sub brandul Garanti BBVA Fleet Management. Ce verifică autoritatea și de ce contează Consiliul Concurenței evaluează compatibilitatea operațiunii cu „un mediu concurențial normal” și urmează să emită o decizie în termenele prevăzute de lege. Practic, analiza stabilește dacă preluarea ar putea afecta concurența pe segmentele vizate (bancar, leasing, servicii conexe), iar fără această etapă tranzacția nu poate avansa către finalizare. Calendarul tranzacției și ce se întâmplă până la închidere În martie, Raiffeisen Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru achiziționarea a 100% din acțiunile grupului Garanti BBVA România (Garanti Bank și divizia de leasing Motoractive IFN) de la subsidiarele Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), la o valoare de 591 milioane de euro (aprox. 2,96 miliarde lei). Finalizarea este condiționată de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente. Încheierea tranzacției este estimată pentru ultimul trimestru din 2026. Până atunci, cele două entități își continuă activitatea independent, fără modificări ale condițiilor contractuale existente; clienții Garanti BBVA România nu trebuie să facă demersuri, iar produsele și serviciile rămân neschimbate până la închiderea tranzacției. După finalizare, ar urma să înceapă un proces gradual de integrare, care, conform estimărilor actuale, ar urma să se încheie în a doua jumătate a anului 2027. Garanti BBVA este prezentă în România din 1998 și are produse și servicii pentru segmentele retail, IMM și corporate, iar Grupul BBVA este acționarul majoritar al Garanti BBVA România. Informații similare despre obiectul analizei au fost publicate și de Economica. [...]

Departamentul de Justiție al SUA a închis ancheta antitrust și a concluzionat că preluarea Warner Bros Discovery (WBD) de către Paramount Skydance nu este de natură să afecteze concurența sau să prejudicieze consumatorii, potrivit Mediafax . Decizia reduce unul dintre principalele riscuri de reglementare ale tranzacției, într-un moment în care industria media se consolidează accelerat. Ancheta a fost derulată de divizia antitrust a Departamentului de Justiție, iar concluzia, citată de SkyNews, este că impactul fuziunii ar însemna „intensificarea concurenței” în ecosistemul media și de divertisment, cu beneficii pentru consumatori și lucrătorii americani. Ce au evaluat autoritățile și de ce nu văd un risc concurențial Autoritățile au analizat, în principal, efectele potențiale în mai multe segmente ale pieței: Streaming video : evaluarea a indicat că tranzacția ar putea crește concurența, oferind clienților o „alternativă competitivă mai solidă” față de platforme mai mari. Televiziune liniară (posturi tradiționale): concluzia a fost că fuziunea nu este susceptibilă să reducă semnificativ concurența, fiind invocată competiția puternică pentru programele transmise în direct. Filme pentru cinematografe : autoritățile au considerat că unirea a doi mari operatori de studiouri nu ar afecta concurența în dezvoltarea, producția sau distribuția filmelor destinate sălilor de cinema. În analiza citată, Departamentul de Justiție a mai notat că YouTube, TikTok și alte platforme sociale care oferă și conținut video „nu par a fi substitute competitive” în acest caz, conform precedentelor antitrust, chiar dacă „concurează pe scară largă pentru atenția consumatorilor”. Contextul tranzacției și implicații operaționale Paramount Skydance ar fi ajuns la un acord pentru achiziționarea WBD în februarie, după luni de negocieri, pe fondul eșuării unei oferte rivale din partea Netflix, potrivit informațiilor din articol. Companiile susțin că fuziunea ar putea crește oferta pentru consumatori, inclusiv printr-o posibilă combinare a bibliotecilor HBO Max și Paramount+ . În același timp, Paramount a afirmat că tranzacția va duce la reduceri semnificative de personal , invocând suprapunerea rolurilor. Separat, David Ellison, directorul executiv al Paramount Skydance, s-a angajat să mențină Paramount și WBD ca studiouri de film independente și a promis lansarea a 30 de filme pe an în cinematografe. Ce urmează Închiderea investigației Departamentului de Justiție elimină un obstacol important pe zona antitrust în SUA, însă articolul indică faptul că tranzacția rămâne urmărită și în alte jurisdicții, pe teme conexe (inclusiv finanțare și investiții externe), ceea ce poate influența calendarul și condițiile finale ale acordului. [...]

Comisia Europeană a condiționat achiziția Xella de către Holcim de vânzarea fabricii de BCA din Adjud , pentru a evita o reducere semnificativă a concurenței pe piața din România, potrivit Agerpres . Decizia este luată în baza Regulamentului UE privind concentrările economice și leagă aprobarea tranzacției de respectarea integrală a angajamentului asumat de Holcim. Miza de reglementare a fost piața blocurilor de beton celular autoclavizat (BCA) din România, unde investigația Comisiei a constatat că Holcim și Xella sunt principalii furnizori, cu prezență puternică și mărci bine stabilite. În forma notificată inițial, tranzacția ar fi putut diminua semnificativ concurența pe acest segment. Remediul impus: cesionarea integrală a fabricii din Adjud Pentru a răspunde preocupărilor de concurență, Holcim s-a angajat să cesioneze integral fabrica sa de BCA din Adjud. Comisia consideră că această măsură elimină „suprapunerea orizontală” dintre activitățile celor două companii în România (adică reducerea numărului de competitori direcți pe aceeași piață). În urma unui „test de piață” (consultarea actorilor relevanți din industrie), Comisia a concluzionat că, odată cu acest angajament, tranzacția nu mai ridică probleme de concurență. Ce urmează: monitorizare și aprobarea cumpărătorului Aprobarea rămâne condiționată de implementarea completă a angajamentului. Un mandatar independent va monitoriza punerea în aplicare, sub supravegherea Comisiei Europene. Separat, Comisia va evalua dacă potențialii cumpărători propuși de Holcim pentru fabrica din Adjud sunt adecvați, într-o procedură distinctă de aprobare a cumpărătorului. Contextul tranzacției Holcim Ltd (Elveția) este furnizor global de ciment, agregate, betoane și alte materiale de construcții, inclusiv produse izolante și mortare. Xella International S.A. (Germania) produce materiale de construcții și activează în principal în Spațiul Economic European, cu portofoliu de materiale pentru zidărie, produse izolante, mortare și var. Tranzacția a fost notificată Comisiei Europene la 20 aprilie 2026. Comisia arată că, în mod obișnuit, are 25 de zile lucrătoare pentru o decizie în etapa I, iar dacă sunt propuse angajamente, termenul poate fi extins cu încă 10 zile lucrătoare (până la 35 de zile lucrătoare). [...]

Aprobarea DOJ reduce riscul antitrust pentru mega-fuziunea Paramount–Warner Bros, dar nu elimină amenințarea unui proces la nivel de state , într-un dosar care rămâne sensibil politic și cu efecte potențiale asupra pieței media și streaming, potrivit Reuters . Divizia Antitrust din cadrul Departamentului de Justiție al SUA (DOJ) a transmis că a autorizat achiziția planificată de 110 miliarde de dolari (aprox. 506 miliarde lei) prin care Paramount Skydance Corp vrea să preia Warner Bros. Discovery. Oficialii DOJ au spus, într-o declarație publicată târziu vineri, că tranzacția nu amenință concurența în streaming, televiziunea tradițională sau film. De ce contează decizia: „undă verde” federală, muniție în fața statelor Aprobarea DOJ oferă Paramount un argument de reglementare important în încercarea de a descuraja o posibilă contestare a tranzacției de către state americane. Reuters notează că analiștii se așteptau ca DOJ să nu blocheze acordul. Totuși, riscul juridic nu dispare: California, New York și alte state pregătesc un proces pentru a opri tranzacția , au declarat săptămâna trecută pentru Reuters surse familiarizate cu situația. Alte fronturi de reglementare și context politic În paralel, Paramount a cerut în aprilie Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) să aprobe investițiile străine care susțin achiziția. Unii senatori americani și-au exprimat îngrijorarea privind participarea unor fonduri suverane din Orientul Mijlociu și a unor companii chineze, iar FCC nu a luat încă o decizie. Reuters mai arată că tranzacția a atras atenție și din cauza conexiunilor politice ale Paramount: tatăl directorului general David Ellison, cofondatorul Oracle Larry Ellison, are legături cu președintele Donald Trump, iar compania a angajat foști oficiali ai administrației Trump. În acest context, procurorul general adjunct Omeed Assefi a declarat anterior că politica „absolut nu” va influența analiza DOJ. Argumentele pro și contra: concurență mai dură vs. temeri privind locurile de muncă Paramount a susținut că achiziția nu ridică probleme de concurență și că entitatea combinată ar crește presiunea competitivă asupra Disney și Netflix. Pe de altă parte, mai multe voci din Hollywood – inclusiv actori, regizori, scenariști și producători – și-au exprimat îngrijorarea că fuziunea ar putea duce la mai puține locuri de muncă și la o diversitate mai redusă a poveștilor produse. [...]

OpenAI își extinde Codex către rulare „persistentă” în cloud prin achiziția Ona , o mișcare menită să ajute companiile să folosească agenți AI în producție cu mai mult control asupra securității și infrastructurii, potrivit OpenAI . Tranzacția aduce în ecosistemul Codex tehnologia Ona de „execuție și orchestrare” în cloud, descrisă ca fiind sigură și potrivită pentru medii persistente — adică spații de lucru care rămân active și după închiderea sesiunii inițiale sau a laptopului. OpenAI leagă direct achiziția de evoluția Codex către sarcini care se desfășoară pe ore sau zile, nu doar pe minute. De ce contează: agenți AI care rulează în infrastructura clientului, cu reguli de guvernanță OpenAI susține că, pe măsură ce organizațiile trec de la experimente la implementări în fluxuri de lucru de producție, nu este suficient doar un model capabil. Este nevoie și de un cadru operațional care să acopere cerințe de securitate, guvernanță și control, inclusiv: unde rulează agenții; la ce pot avea acces; cum sunt limitate (scopate) credențialele; cum este jurnalizată activitatea; cum trece munca prin etape de revizuire. În acest context, Ona ar urma să permită un „model de execuție controlat de client”, în care agenții operează în propriul cloud al organizației, în timp ce OpenAI furnizează „inteligența și orchestrarea” experienței. Miza operațională este reducerea dependenței de o sesiune activă sau de un singur dispozitiv și creșterea gradului de control asupra granițelor de date și securitate, fără a limita capabilitățile Codex. Context: creșterea utilizării Codex și trecerea către sarcini de durată OpenAI afirmă că peste 5 milioane de persoane folosesc Codex săptămânal pentru cercetare, analiză, construcție și automatizare, „în creștere cu 400% față de începutul acestui an”. Compania mai spune că instrumentul a pornit ca produs pentru dezvoltatori software, dar este folosit acum de o plajă mai largă de utilizatori pentru a duce munca de la o cerere inițială până la un rezultat final. Ona, la rândul său, este prezentată ca având experiență în mutarea dezvoltării software de pe mașini locale în cloud și ca sprijinind 2 milioane de dezvoltatori în „medii cloud sigure și reproductibile”. OpenAI menționează și existența unor clienți comuni. Ce urmează: condiții de închidere și aprobări de reglementare Achiziția este condiționată de îndeplinirea condițiilor uzuale de închidere, inclusiv obținerea aprobărilor de reglementare necesare. Până la finalizare, OpenAI și Ona vor rămâne companii separate și independente. După închidere, echipa Ona va intra în OpenAI și va lucra cu echipa Codex pentru a dezvolta capabilități de execuție „securizată și persistentă” pentru mediul enterprise și pentru a scala Codex către mai multe companii la nivel global. OpenAI indică drept cazuri de utilizare activități susținute pe ciclul de viață software, de la rularea testelor și rezolvarea incidentelor până la modernizarea aplicațiilor și abordarea vulnerabilităților. [...]