Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Romgaz a semnat contractul pentru preluarea activelor de producție ale Azomureș, într-o tranzacție de până la 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), cu o miză economică directă: transformarea gazului românesc în îngrășăminte cu valoare adăugată mai mare, potrivit Wall Street. Documentul a fost semnat vineri, 29 mai 2026, după avizul Consiliului de Administrație al Romgaz, conform raportului transmis Bursei de Valori București.
Tranzacția, prezentată public de premierul interimar Ilie Bolojan, este structurată astfel: puțin peste 46 milioane euro pentru valoarea combinatului, până la 10 milioane euro pentru materie primă și stocuri de consumabile și maximum 13 milioane euro pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariilor în următoarele două luni, până la preluarea efectivă.
Conform raportului de la BVB, Romgaz urmărește achiziția tuturor activelor care contribuie la activitatea de producție a Azomureș și preluarea contractelor și angajaților necesari continuării activității. Pachetul vizează:
Contractul are ca obiect transferul către Romgaz al activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe, ca „ansamblu economic funcțional”, astfel încât producția să poată fi reluată și continuată.
Deși contractul a fost semnat, transferul efectiv nu este finalizat. Romgaz precizează că tranzacția trebuie aprobată de Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor și depinde de îndeplinirea unor condiții suspensive, inclusiv:
Romgaz a convocat AGOA pentru 6 iulie 2026, ora 13:00, iar dacă prima convocare nu îndeplinește condițiile legale, a doua este programată pentru 7 iulie 2026. Contractul include și mecanisme de protecție, precum declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și un mecanism escrow (cont de garanție folosit pentru a securiza plata până la îndeplinirea condițiilor).
Pentru Romgaz, achiziția marchează o diversificare din zona producției și furnizării de gaze naturale către o activitate industrială în care gazul este materie primă. Compania este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listată la BVB, iar statul român este acționar majoritar, cu 70%.
Azomureș este principalul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România și face parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Compania indică o producție anuală de 1,6 milioane de tone, din care 70% ar fi destinată fermelor locale.
În acest context, Ilie Bolojan a susținut că preluarea ar „salva producția de îngrășăminte” și ar contribui la prețuri mai stabile pentru agricultori, iar tranzacția ar valorifica gazul prin procesare în industria locală. Totodată, premierul interimar a invocat impactul combinatului în județul Mureș și faptul că are „peste 900” de angajați.
Recomandate
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]
Tranzacția de circa 650 de milioane de euro pentru fabrica Ophir din București mută un activ cu rol în lanțul de aprovizionare pentru apărare către un grup american , într-un acord care ar urma să se închidă în trimestrul al doilea din 2027, potrivit Adevărul . TTM Technologies a ajuns la un acord pentru achiziția diviziei Ophir Optics de la MKS Instruments , divizie care include unități de producție în Israel și România, conform informațiilor publicate de Profit.ro (citat de Adevărul). Unitatea din București are peste 180 de angajați și produce componente optice de înaltă performanță, folosite inclusiv în industria de apărare. Ce se știe despre angajații din România până la finalizarea tranzacției Până la închiderea tranzacției, fabrica rămâne parte a diviziei Ophir Optics deținute de MKS, iar în material sunt menționate planuri anterioare ale MKS de extindere a echipei. Înainte de anunțarea acordului, MKS intenționa să crească cu aproximativ 50% numărul de ingineri și tehnicieni din București, până la circa 270 de angajați, pe fondul creșterii volumelor de producție și al cererii mai mari pentru componente optice destinate piețelor europene de apărare, securitate și supraveghere. Compania semnala și dificultăți de recrutare, căutând mecanici, operatori, tehnicieni și ingineri; la acel moment avea 27 de posturi vacante publicate pe pagina de cariere, potrivit sursei citate. Ce cumpără TTM și ce rămâne în afara acordului Tranzacția, evaluată la aproximativ 650 de milioane de euro, nu include divizia Ophir Instruments a MKS (specializată în caracterizarea sistemelor laser) și nici marca „Ophir”. Finalizarea este condiționată de îndeplinirea unor cerințe, iar termenul indicat este trimestrul al doilea din 2027. Fabrica din București: capacitate și profil de producție Unitatea Ophir din București a fost mutată într-o hală de aproximativ 6.500 de metri pătrați, închiriată în platforma logistică Logicor, în estul Capitalei, la intrarea pe Autostrada Soarelui. Spațiul este de peste două ori mai mare decât cel utilizat anterior în Sectorul 3. Fabrica produce componente optice și subansamble pentru aplicații în ultraviolet, vizibil și infraroșu, precum și pentru lasere de mare putere utilizate la tăiere. Produsele sunt destinate mai multor sectoare, inclusiv apărării, industriei de prelucrare a metalelor și industriei auto. Cine este cumpărătorul și dimensiunea grupului TTM Technologies, fondată în 1998 în California, este cel mai mare producător de plăci cu circuite imprimate din America de Nord și unul dintre primii cinci la nivel mondial, fiind menționată ca principal furnizor pentru Armata SUA. Grupul are peste 18.000 de angajați și 24 de unități de producție în SUA și Asia, inclusiv în China. La nivel de grup, TTM Technologies a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 13,3 miliarde lei), în creștere cu 19% față de anul precedent, iar profitul net a fost de 177,4 milioane de dolari (aprox. 816 milioane lei), față de 56,3 milioane de dolari în 2024 (aprox. 259 milioane lei). [...]
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall și MSC intră în linie dreaptă doar după avizele CEID și Consiliului Concurenței , condiții obligatorii pentru închiderea tranzacției de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), potrivit Mediafax . Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în licitația organizată pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Tranzacția urmează să fie finalizată în „următoarele săptămâni”, după obținerea avizelor din zona concurenței și a investițiilor străine, conform comunicatului companiei transmis ulterior solicitării Mediafax. Ce se cumpără și ce planuri sunt anunțate pentru șantier Rheinmetall afirmă că șantierul va fi organizat ca un centru „cu dublă utilizare”, pentru construcții navale civile și militare, cu sectoare și zone de securitate distincte. În comunicat, compania indică și rolul operațional pe care îl vede pentru Mangalia în portofoliul său regional. „Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare.” Pentru divizia Naval Systems, șantierul ar urma să aibă un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, potrivit companiei: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri; două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Rheinmetall mai susține că amplasamentul va funcționa și ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare, în perspectiva unor proiecte viitoare în Europa de Sud-Est. Filtrul de reglementare: CEID, Consiliul Concurenței și, posibil, Comisia Europeană Finalizarea depinde de două avize obligatorii: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) și de la Consiliul Concurenței. Mediafax notează că, săptămâna trecută, cele două instituții nu fuseseră încă notificate oficial de câștigătorul licitației, potrivit surselor publicației. În cazul CEID, analiza se aplică investițiilor notificate de peste 5 milioane de euro (prag majorat de la 2 milioane de euro, în luna martie), iar comisia funcționează sub umbrela Cancelariei Premierului. În anumite situații, procesul poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), menționează articolul, cu exemplul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM. Separat, Consiliul Concurenței verifică dacă tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, în contextul în care grupul german deține deja active și are producție în România, potrivit informațiilor Mediafax. Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană. Context: acționariat și prezența Rheinmetall în România Damen Shipyards Mangalia este deținut de Damen Holding (49%), în timp ce Ministerul Economiei deține pachetul de control (51%). Totodată, acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai (unde statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88%) au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie, pentru a fi informați privind vânzarea prin licitație publică, „în bloc”, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”. Rheinmetall este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, mai arată sursa. [...]
Anthropic își întărește componenta de securitate a sistemelor AI printr-un acord de preluare a startup-ului Opaque Systems , cofondat de cercetătoarea născută la Sibiu Raluca Ada Popa , potrivit Economica . Tranzacția vizează o tehnologie care permite utilizarea datelor sensibile în aplicații de inteligență artificială fără pierderea confidențialității, un punct critic pentru adoptarea AI în domenii reglementate și cu risc ridicat. Informația despre acord este relatată de Economica pe baza unui articol publicat de Turnulsfatului.ro, care notează că Anthropic (compania din spatele asistentului Claude) a anunțat înțelegerea pentru preluarea Opaque Systems, startup din Silicon Valley specializat în securitatea sistemelor AI. De ce contează: securitatea datelor devine condiție pentru scalarea AI Opaque Systems a rezultat din cercetări derulate la Universitatea Berkeley și a dezvoltat o tehnologie care permite sistemelor de inteligență artificială să lucreze cu informații sensibile — de exemplu date medicale, financiare sau ale companiilor — fără compromiterea confidențialității, potrivit sursei. În practică, miza este reducerea barierelor care împiedică folosirea AI pe scară largă în organizații care gestionează date critice. Ambasada SUA în România a descris tranzacția drept „o poveste remarcabilă despre excelența românească” din spatele unei afaceri importante din Silicon Valley, mai arată articolul citat. Cine este Raluca Ada Popa Raluca Ada Popa este profesoară la University of California, Berkeley și cercetătoare la Google DeepMind, laboratorul de inteligență artificială al Google, conform informațiilor preluate de Economica. Profilul ei combină mediul academic de top, cercetarea avansată și antreprenoriatul, în contextul în care Opaque Systems s-a născut din cercetare universitară. Pentru detalii suplimentare despre tranzacție, Economica trimite la materialul publicat de Turnulsfatului.ro . [...]
