Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Romgaz a semnat contractul pentru preluarea activelor de producție ale Azomureș, într-o tranzacție de până la 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), cu o miză economică directă: transformarea gazului românesc în îngrășăminte cu valoare adăugată mai mare, potrivit Wall Street. Documentul a fost semnat vineri, 29 mai 2026, după avizul Consiliului de Administrație al Romgaz, conform raportului transmis Bursei de Valori București.
Tranzacția, prezentată public de premierul interimar Ilie Bolojan, este structurată astfel: puțin peste 46 milioane euro pentru valoarea combinatului, până la 10 milioane euro pentru materie primă și stocuri de consumabile și maximum 13 milioane euro pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariilor în următoarele două luni, până la preluarea efectivă.
Conform raportului de la BVB, Romgaz urmărește achiziția tuturor activelor care contribuie la activitatea de producție a Azomureș și preluarea contractelor și angajaților necesari continuării activității. Pachetul vizează:
Contractul are ca obiect transferul către Romgaz al activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe, ca „ansamblu economic funcțional”, astfel încât producția să poată fi reluată și continuată.
Deși contractul a fost semnat, transferul efectiv nu este finalizat. Romgaz precizează că tranzacția trebuie aprobată de Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor și depinde de îndeplinirea unor condiții suspensive, inclusiv:
Romgaz a convocat AGOA pentru 6 iulie 2026, ora 13:00, iar dacă prima convocare nu îndeplinește condițiile legale, a doua este programată pentru 7 iulie 2026. Contractul include și mecanisme de protecție, precum declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și un mecanism escrow (cont de garanție folosit pentru a securiza plata până la îndeplinirea condițiilor).
Pentru Romgaz, achiziția marchează o diversificare din zona producției și furnizării de gaze naturale către o activitate industrială în care gazul este materie primă. Compania este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listată la BVB, iar statul român este acționar majoritar, cu 70%.
Azomureș este principalul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România și face parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Compania indică o producție anuală de 1,6 milioane de tone, din care 70% ar fi destinată fermelor locale.
În acest context, Ilie Bolojan a susținut că preluarea ar „salva producția de îngrășăminte” și ar contribui la prețuri mai stabile pentru agricultori, iar tranzacția ar valorifica gazul prin procesare în industria locală. Totodată, premierul interimar a invocat impactul combinatului în județul Mureș și faptul că are „peste 900” de angajați.
Recomandate
Romgaz a semnat contractul de achiziție a platformei Azomureș pentru 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), o mișcare care leagă direct producția internă de îngrășăminte de viitoarea utilizare a gazului din Marea Neagră , potrivit Newsweek . Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care susține că tranzacția ar urma să stabilizeze prețurile pentru agricultori și să mențină în funcțiune o capacitate industrială considerată strategică. Bolojan afirmă că tranzacția a fost avizată în Consiliul de Administrație al Romgaz și că „astăzi s-a semnat contractul pentru achiziţia Azomureş”, într-o postare pe Facebook, informație preluată de News.ro. Cum este împărțit prețul și ce acoperă tranzacția Suma totală anunțată este de 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), din care: puțin peste 46 milioane euro (aprox. 230 milioane lei) reprezintă valoarea combinatului; până la 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) reprezintă materia primă și stocurile de consumabile; maximum 13 milioane euro (aprox. 65 milioane lei) sunt costuri pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Miza economică: îngrășăminte, locuri de muncă și integrarea gazului Potrivit lui Bolojan, preluarea „salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România” și ar urma să „asigure preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori”. În același timp, el indică drept obiectiv diversificarea activității Romgaz și valorificarea gazului din Marea Neagră prin procesare în industria locală. Bolojan mai arată că platforma are un impact major în județul Mureș și menționează peste 900 de angajați, calificând operațiunea drept una dintre cele mai importante tranzacții derulate în ultimii ani. Ce mai lipsește pentru finalizarea tranzacției Înainte de închiderea completă a achiziției, mai sunt necesare câteva avize, conform aceleiași surse: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz; avizul Consiliului Concurenței ; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). [...]
Romgaz a semnat preluarea platformei industriale Azomureș pentru 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), o tranzacție care ar urma să repornească producția internă de îngrășăminte azotate și să reducă dependența fermierilor de importuri , potrivit AGRO TV . Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că înțelegerea a fost semnată în aceeași zi și a legat direct tranzacția de stabilizarea costurilor din agricultură. „Preluarea salvează producția de îngrășăminte pentru agricultură din România și va asigura prețuri stabile pentru agricultorii noștri în anii următori.” Cum este compus prețul de 69 milioane euro Conform informațiilor din articol, suma totală include: puțin peste 46 milioane euro (aprox. 230 milioane lei) – valoarea combinatului; până la 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) – materie primă și stocuri de consumabile; maximum 13 milioane euro (aprox. 65 milioane lei) – costuri pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Tranzacția nu este încă finalizată: avizele care mai lipsesc Deși contractul este semnat, preluarea este condiționată de obținerea unor aprobări, între care: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz; avizul Consiliului Concurenței; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). De ce contează operațional pentru agricultură Azomureș este prezentat ca singurul producător de îngrășăminte azotate la scară industrială din România. În contextul riscului de oprire a activității, pe fondul scumpirii gazelor și al tensiunilor din Golful Persic, preluarea de către Romgaz este descrisă ca o măsură de „securizare” a aprovizionării. Bolojan a argumentat și prin dezechilibrul comercial: România exportă materie primă, dar importă produse procesate, iar integrarea procesării ar păstra valoarea adăugată în economie. În aceeași logică, articolul leagă relansarea Azomureș de utilizarea gazului din Marea Neagră ca materie primă pentru producția de îngrășăminte. Efecte sociale și calendarul estimat al impactului Premierul a indicat că la Azomureș lucrează peste 900 de angajați și a numit tranzacția una dintre cele mai importante derulate în ultimii ani, menționând „un preț corect în piață”. În privința efectelor pentru fermieri, articolul notează că primele rezultate ar putea apărea în campania agricolă din 2027, prin stabilizarea prețurilor la uree și azot, după finalizarea procedurilor de avizare și preluarea operațională efectivă de către Romgaz. [...]
Romgaz a finalizat cumpărarea Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) , o tranzacție care mută un activ-cheie din industria îngrășămintelor sub controlul celui mai mare producător local de gaze și deschide discuția despre integrarea gazului românesc în producția internă cu valoare adăugată, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a spus vineri, 29 mai, că operațiunea este „un pas uriaș pentru securitatea economică a României”, cu impact direct asupra industriei, agriculturii și pieței muncii. „Astăzi, Romgaz face un pas uriaș pentru securitatea economică a României: cumpără Azomureș de la compania elvețiană Ameropa, pentru 69 de milioane de euro. Este o decizie cu miză națională fantastică, cu impact fundamental pentru industrie, agricultură și fermierii români.” De ce contează tranzacția: legarea gazului de producția de îngrășăminte Miza economică invocată de ministru este integrarea producției de îngrășăminte în „lanțul energetic național”, în ideea folosirii gazului natural românesc pentru producție internă, nu doar ca materie primă vândută sau consumată fără valoare adăugată. „Gazul românesc trebuie folosit pentru industrie în România, pentru producție națională și pentru sprijinirea fermierilor români.” În această logică, preluarea Azomureș de către Romgaz ar urma să consolideze o verigă industrială considerată strategică: Azomureș este prezentat drept cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, iar Romgaz este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din țară. Cine vinde și cum a decurs procesul Vânzătorul este grupul elvețian Ameropa, care deținea combinatul Azomureș. Potrivit ministrului, procesul de achiziție a fost inițiat în vara anului 2025 și a intrat ulterior în etapa de analiză și due diligence (verificare detaliată a companiei înainte de cumpărare), cu sprijinul unui consultant specializat. „În mai puțin de un an, am reușit să ducem la capăt o investiție fundamentală pentru România. Azomureș nu este o simplă companie, ci o piesă esențială a industriei românești de îngrășăminte.” În același mesaj, Ivan a afirmat că a parcurs „aproape 90% din acest proces” împreună cu conducerea Romgaz și a legat tranzacția de obiectivul de a obține „îngrășăminte mai ieftine pentru fermieri” și „industrie națională care produce la prețuri competitive”, în context geopolitic volatil. Publicația nu oferă, însă, detalii despre mecanismele prin care aceste efecte s-ar materializa sau un calendar operațional post-achiziție. [...]
Guvernul pregătește fuziunea SAPE– Electrocentrale Grup , cu preluarea pierderilor și fără compensații pentru conducere , potrivit Libertatea . Miza operațiunii este curățarea bilanțului unei companii cu pierderi istorice și simplificarea structurii de conducere, într-un demers legat de țintele asumate prin PNRR . SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) ar urma să absoarbă Electrocentrale Grup, ambele companii fiind controlate de Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan, conform unui proiect legislativ pregătit de fostul Guvern și relatat de Profit.ro (citat de Libertatea). Ce se întâmplă cu conducerea Electrocentrale Grup Documentul prevede încetarea „de drept” a mandatului Consiliului de Administrație și a conducerii executive a Electrocentrale Grup la data efectivă a fuziunii, operațiunea fiind tratată drept „justă cauză” în sensul Legii societăților nr. 31/1990. Consecința directă: actualii membri ai conducerii nu ar urma să primească compensații pentru încetarea înainte de termen a contractelor. De ce contează: pierderi istorice și transferul lor în compania absorbantă Electrocentrale Grup a acumulat un deficit de peste 84 de milioane de lei în perioada 2013–2024, iar doar trei ani au fost profitabili, cu un câștig net total de mai puțin de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor prezentate. În 2024, compania a raportat pierderi de 3,4 milioane de lei la venituri totale de 6,6 milioane de lei. În urma fuziunii, SAPE ar urma să preia pierderile Electrocentrale Grup printr-un proces de diminuare a capitalului social al companiei absorbite, în cadrul mecanismului de „transmitere universală a patrimoniului” (transferul tuturor activelor și pasivelor către societatea absorbantă). Actul normativ citat susține că soluția urmărește continuitatea activității și o reflectare „fidelă” a situației economico-financiare după finalizarea operațiunii. Legătura cu PNRR și contextul financiar al SAPE Măsura este prezentată ca aliniată PNRR, în special Țintei 443, care prevede restructurarea a cel puțin trei companii de stat din energie și transporturi. În același context, articolul notează că reformele și proiectele PNRR rămân în atenția Comisiei Europene și după termenul-limită din august 2026, încă cinci ani după ultima tranșă de plată. SAPE, înființată în 2013, a preluat responsabilități contractuale ale unor foste companii de distribuție și deține participații în mai multe entități, inclusiv un portofoliu de acțiuni la companii energetice listate la Bursa de Valori București, evaluat la peste 112 milioane de lei la finalul lui 2024, conform datelor din articol. Pentru 2024, SAPE a raportat profit net de 10,7 milioane de lei și venituri totale de 78,7 milioane de lei, iar la sfârșitul anului avea depozite bancare de peste 608 milioane de lei. Electrocentrale Grup operează un parc fotovoltaic de 1,7 MW în județul Brăila, construit în 2015, cu o investiție de 2,5 milioane de euro (aprox. 12,5 milioane de lei). Ce urmează Fuziunea este descrisă ca fiind „conform unui proiect legislativ”, ceea ce indică faptul că pașii următori depind de parcursul de aprobare și de stabilirea datei efective a operațiunii. Articolul nu precizează un calendar exact pentru finalizarea fuziunii. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra preluării propuse a Ceconomy (proprietarul MediaMarkt și Saturn) de către JD.com, pe baza Regulamentului UE privind subvențiile străine , un semnal că tranzacțiile cu potențial sprijin de stat din afara Uniunii pot intra sub un control mai dur, chiar și după avize naționale de concurență, potrivit Profit . De ce contează: riscul ca subvențiile „din afara UE” să distorsioneze achiziția Executivul comunitar spune că are „îngrijorări preliminare” că JD.com ar fi putut beneficia de subvenții străine care pot denatura piața internă a UE. În evaluarea preliminară, Comisia indică drept exemple finanțare preferențială, stimulente fiscale și granturi acordate de entități posibil atribuibile Republicii Populare Chineze. Miza investigației este dacă astfel de sprijin ar fi permis JD.com să ofere condiții care să distorsioneze procesul de negociere pentru achiziția Ceconomy și dacă, ulterior tranzacției, entitatea rezultată ar putea adopta strategii de investiții și afaceri cu efect asupra concurenței în UE. Dimensiunea operațiunii: rețea de circa 1.000 de magazine și 50.000 de angajați Prin mărcile MediaMarkt și Saturn, JD.com ar obține acces la unul dintre cele mai mari magazine online de electronice din Europa și la o rețea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe țări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează la cele două lanțuri. Ceconomy a raportat vânzări anuale de 22,4 miliarde de euro (aprox. 112 miliarde lei) în anul financiar 2023/24, din care 5,1 miliarde de euro (aprox. 25,5 miliarde lei) au provenit din magazinele online. Ce verifică acum Comisia și care este calendarul În investigația aprofundată, Comisia va evalua în special: dacă potențialele subvenții străine au influențat rezultatul procesului de achiziție, permițând JD.com să ofere un preț ridicat și să susțină activitățile economice și planul de creștere al Ceconomy prin propriile capacități tehnologice și logistice; dacă subvențiile ar putea îmbunătăți poziția concurențială a entității rezultate și ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne în activitățile de după tranzacție. Comisia are la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 octombrie 2026, pentru a lua o decizie. Deschiderea investigației aprofundate nu anticipează rezultatul final. Context: aprobarea națională există, dar nu închide dosarul la nivel UE Tranzacția, anunțată vara trecută, a fost aprobată de Oficiul Federal german al Cartelurilor în septembrie. Investigația Comisiei este însă derulată în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine, un cadru distinct de controlul clasic al concurenței. [...]
LG ar putea ieși din producția de televizoare, iar o vânzare către Hisense ar redesena piața globală a TV-urilor , într-un context în care mărcile chineze câștigă rapid cotă de piață și comprimă marjele producătorilor tradiționali, potrivit Android Authority . Publicația scrie, citând outletul sud-coreean EBN, că LG ar fi discutat recent cu gigantul chinez Hisense un plan de restructurare a diviziei de televizoare, inclusiv posibilitatea unei vânzări integrale. Conform relatării, executivi LG ar fi mers la Beijing pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt ai Hisense. Nici LG, nici Hisense nu au confirmat existența unui acord, astfel că informația rămâne, deocamdată, dificil de verificat. De ce contează: presiunea competitivă și profitabilitatea slabă Motivul invocat pentru o astfel de mișcare ar fi profiturile slabe și concurența tot mai puternică din partea brandurilor chineze de televizoare. Dacă LG ar renunța la fabricarea TV-urilor, ar închide practic un capitol început în 1966, când predecesorul GoldStar a lansat primul televizor alb-negru din Coreea de Sud, ceea ce ar însemna aproape 60 de ani de istorie în producția de televizoare. În același timp, piața „smart TV” se schimbă accelerat. Android Authority notează că, potrivit firmei de cercetare Omdia, TCL și Hisense au ajuns la cote globale de livrări de 14% , respectiv 12,5% , ceea ce pune presiune pe jucători precum LG și Samsung. Context: un precedent în electronicele de consum O eventuală ieșire din TV ar fi încă o retragere majoră a LG din electronicele de consum, după ce compania și-a închis afacerea de smartphone-uri în 2021, pe fondul unor pierderi acumulate. Atunci, LG a spus că își va concentra resursele către domenii mai profitabile, precum componente pentru vehicule electrice, case inteligente și robotică; noul raport sugerează că o logică similară ar putea fi aplicată acum și diviziei de televizoare. Ce ar putea urma: LG, mai mult software decât hardware Chiar dacă LG ar face un pas înapoi din producția efectivă de televizoare, EBN susține că grupul ar putea rămâne prezent în zona de divertisment printr-un accent mai mare pe platforma webOS și pe servicii software pentru monitoare, sisteme auto și afișaje inteligente, în locul fabricării de TV-uri. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor concretiza într-o tranzacție și în ce formă. [...]
