Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Romgaz a semnat contractul de achiziție a platformei Azomureș pentru 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), o mișcare care leagă direct producția internă de îngrășăminte de viitoarea utilizare a gazului din Marea Neagră, potrivit Newsweek. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care susține că tranzacția ar urma să stabilizeze prețurile pentru agricultori și să mențină în funcțiune o capacitate industrială considerată strategică.
Bolojan afirmă că tranzacția a fost avizată în Consiliul de Administrație al Romgaz și că „astăzi s-a semnat contractul pentru achiziţia Azomureş”, într-o postare pe Facebook, informație preluată de News.ro.
Suma totală anunțată este de 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), din care:
Potrivit lui Bolojan, preluarea „salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România” și ar urma să „asigure preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori”. În același timp, el indică drept obiectiv diversificarea activității Romgaz și valorificarea gazului din Marea Neagră prin procesare în industria locală.
Bolojan mai arată că platforma are un impact major în județul Mureș și menționează peste 900 de angajați, calificând operațiunea drept una dintre cele mai importante tranzacții derulate în ultimii ani.
Înainte de închiderea completă a achiziției, mai sunt necesare câteva avize, conform aceleiași surse:
Recomandate
Guvernul pregătește fuziunea SAPE– Electrocentrale Grup , cu preluarea pierderilor și fără compensații pentru conducere , potrivit Libertatea . Miza operațiunii este curățarea bilanțului unei companii cu pierderi istorice și simplificarea structurii de conducere, într-un demers legat de țintele asumate prin PNRR . SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) ar urma să absoarbă Electrocentrale Grup, ambele companii fiind controlate de Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan, conform unui proiect legislativ pregătit de fostul Guvern și relatat de Profit.ro (citat de Libertatea). Ce se întâmplă cu conducerea Electrocentrale Grup Documentul prevede încetarea „de drept” a mandatului Consiliului de Administrație și a conducerii executive a Electrocentrale Grup la data efectivă a fuziunii, operațiunea fiind tratată drept „justă cauză” în sensul Legii societăților nr. 31/1990. Consecința directă: actualii membri ai conducerii nu ar urma să primească compensații pentru încetarea înainte de termen a contractelor. De ce contează: pierderi istorice și transferul lor în compania absorbantă Electrocentrale Grup a acumulat un deficit de peste 84 de milioane de lei în perioada 2013–2024, iar doar trei ani au fost profitabili, cu un câștig net total de mai puțin de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor prezentate. În 2024, compania a raportat pierderi de 3,4 milioane de lei la venituri totale de 6,6 milioane de lei. În urma fuziunii, SAPE ar urma să preia pierderile Electrocentrale Grup printr-un proces de diminuare a capitalului social al companiei absorbite, în cadrul mecanismului de „transmitere universală a patrimoniului” (transferul tuturor activelor și pasivelor către societatea absorbantă). Actul normativ citat susține că soluția urmărește continuitatea activității și o reflectare „fidelă” a situației economico-financiare după finalizarea operațiunii. Legătura cu PNRR și contextul financiar al SAPE Măsura este prezentată ca aliniată PNRR, în special Țintei 443, care prevede restructurarea a cel puțin trei companii de stat din energie și transporturi. În același context, articolul notează că reformele și proiectele PNRR rămân în atenția Comisiei Europene și după termenul-limită din august 2026, încă cinci ani după ultima tranșă de plată. SAPE, înființată în 2013, a preluat responsabilități contractuale ale unor foste companii de distribuție și deține participații în mai multe entități, inclusiv un portofoliu de acțiuni la companii energetice listate la Bursa de Valori București, evaluat la peste 112 milioane de lei la finalul lui 2024, conform datelor din articol. Pentru 2024, SAPE a raportat profit net de 10,7 milioane de lei și venituri totale de 78,7 milioane de lei, iar la sfârșitul anului avea depozite bancare de peste 608 milioane de lei. Electrocentrale Grup operează un parc fotovoltaic de 1,7 MW în județul Brăila, construit în 2015, cu o investiție de 2,5 milioane de euro (aprox. 12,5 milioane de lei). Ce urmează Fuziunea este descrisă ca fiind „conform unui proiect legislativ”, ceea ce indică faptul că pașii următori depind de parcursul de aprobare și de stabilirea datei efective a operațiunii. Articolul nu precizează un calendar exact pentru finalizarea fuziunii. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra preluării propuse a Ceconomy (proprietarul MediaMarkt și Saturn) de către JD.com, pe baza Regulamentului UE privind subvențiile străine , un semnal că tranzacțiile cu potențial sprijin de stat din afara Uniunii pot intra sub un control mai dur, chiar și după avize naționale de concurență, potrivit Profit . De ce contează: riscul ca subvențiile „din afara UE” să distorsioneze achiziția Executivul comunitar spune că are „îngrijorări preliminare” că JD.com ar fi putut beneficia de subvenții străine care pot denatura piața internă a UE. În evaluarea preliminară, Comisia indică drept exemple finanțare preferențială, stimulente fiscale și granturi acordate de entități posibil atribuibile Republicii Populare Chineze. Miza investigației este dacă astfel de sprijin ar fi permis JD.com să ofere condiții care să distorsioneze procesul de negociere pentru achiziția Ceconomy și dacă, ulterior tranzacției, entitatea rezultată ar putea adopta strategii de investiții și afaceri cu efect asupra concurenței în UE. Dimensiunea operațiunii: rețea de circa 1.000 de magazine și 50.000 de angajați Prin mărcile MediaMarkt și Saturn, JD.com ar obține acces la unul dintre cele mai mari magazine online de electronice din Europa și la o rețea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe țări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează la cele două lanțuri. Ceconomy a raportat vânzări anuale de 22,4 miliarde de euro (aprox. 112 miliarde lei) în anul financiar 2023/24, din care 5,1 miliarde de euro (aprox. 25,5 miliarde lei) au provenit din magazinele online. Ce verifică acum Comisia și care este calendarul În investigația aprofundată, Comisia va evalua în special: dacă potențialele subvenții străine au influențat rezultatul procesului de achiziție, permițând JD.com să ofere un preț ridicat și să susțină activitățile economice și planul de creștere al Ceconomy prin propriile capacități tehnologice și logistice; dacă subvențiile ar putea îmbunătăți poziția concurențială a entității rezultate și ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne în activitățile de după tranzacție. Comisia are la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 octombrie 2026, pentru a lua o decizie. Deschiderea investigației aprofundate nu anticipează rezultatul final. Context: aprobarea națională există, dar nu închide dosarul la nivel UE Tranzacția, anunțată vara trecută, a fost aprobată de Oficiul Federal german al Cartelurilor în septembrie. Investigația Comisiei este însă derulată în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine, un cadru distinct de controlul clasic al concurenței. [...]
LG ar putea ieși din producția de televizoare, iar o vânzare către Hisense ar redesena piața globală a TV-urilor , într-un context în care mărcile chineze câștigă rapid cotă de piață și comprimă marjele producătorilor tradiționali, potrivit Android Authority . Publicația scrie, citând outletul sud-coreean EBN, că LG ar fi discutat recent cu gigantul chinez Hisense un plan de restructurare a diviziei de televizoare, inclusiv posibilitatea unei vânzări integrale. Conform relatării, executivi LG ar fi mers la Beijing pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt ai Hisense. Nici LG, nici Hisense nu au confirmat existența unui acord, astfel că informația rămâne, deocamdată, dificil de verificat. De ce contează: presiunea competitivă și profitabilitatea slabă Motivul invocat pentru o astfel de mișcare ar fi profiturile slabe și concurența tot mai puternică din partea brandurilor chineze de televizoare. Dacă LG ar renunța la fabricarea TV-urilor, ar închide practic un capitol început în 1966, când predecesorul GoldStar a lansat primul televizor alb-negru din Coreea de Sud, ceea ce ar însemna aproape 60 de ani de istorie în producția de televizoare. În același timp, piața „smart TV” se schimbă accelerat. Android Authority notează că, potrivit firmei de cercetare Omdia, TCL și Hisense au ajuns la cote globale de livrări de 14% , respectiv 12,5% , ceea ce pune presiune pe jucători precum LG și Samsung. Context: un precedent în electronicele de consum O eventuală ieșire din TV ar fi încă o retragere majoră a LG din electronicele de consum, după ce compania și-a închis afacerea de smartphone-uri în 2021, pe fondul unor pierderi acumulate. Atunci, LG a spus că își va concentra resursele către domenii mai profitabile, precum componente pentru vehicule electrice, case inteligente și robotică; noul raport sugerează că o logică similară ar putea fi aplicată acum și diviziei de televizoare. Ce ar putea urma: LG, mai mult software decât hardware Chiar dacă LG ar face un pas înapoi din producția efectivă de televizoare, EBN susține că grupul ar putea rămâne prezent în zona de divertisment printr-un accent mai mare pe platforma webOS și pe servicii software pentru monitoare, sisteme auto și afișaje inteligente, în locul fabricării de TV-uri. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor concretiza într-o tranzacție și în ce formă. [...]
Achiziția Globalstar de către Amazon obligă ieșirea Apple din acționariatul companiei , iar mutarea are implicații directe pentru controlul și drepturile de vot asupra infrastructurii satelitare folosite de funcțiile „via satelit” de pe iPhone și Apple Watch, potrivit AppleInsider . Amazon a convenit pe 14 aprilie să cumpere furnizorul de servicii satelitare Globalstar într-o tranzacție de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei). Achiziția ar adăuga Globalstar la portofoliul satelitar existent al Amazon, care include afacerea sa Leo (sateliți pe orbită joasă). Apple deține 20% din acțiunile Globalstar în baza unui angajament de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) din 2024, care a inclus o achiziție de acțiuni de 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Odată cu închiderea tranzacției, Apple nu va mai păstra acțiunile și nici drepturile de vot aferente. Ce cere Amazon de la autoritatea de reglementare și cum se face transferul Într-un document depus la FCC (autoritatea americană de reglementare în comunicații) la 26 mai 2026, Amazon și Globalstar solicită aprobarea transferului de licențe și autorizații între cele două companii, un pas esențial pentru finalizarea achiziției în SUA. Conform documentului, Amazon creează o subsidiară pentru a realiza fuziunea, denumită „Grapefruit Acquisition Sub II, LLC”. Această entitate („Grapefruit”) ar urma să preia participația de 20% a Apple, inclusiv drepturile de vot. La final, Globalstar, Inc. „va înceta să existe”, iar „Grapefruit” va gestiona entitățile Globalstar USA LLC, Globalstar Licensee LLC și GUSA Licensee LLC. Ce se întâmplă cu serviciile prin satelit pentru iPhone și Apple Watch Documentul depus la FCC nu precizează ce primește Apple în schimbul transferului de acțiuni și al modificărilor de structură, „dacă primește ceva”, notează publicația. Totuși, Amazon a susținut la anunțul din aprilie că Apple nu va fi afectată și că există un acord pentru menținerea conectivității prin satelit pentru funcțiile actuale și viitoare de pe iPhone și Apple Watch. Sunt menționate explicit: „Emergency SOS via Satellite” (SOS de urgență prin satelit); „Roadside Assistance via Satellite” (asistență rutieră prin satelit). Amazon reiterează în documentul către FCC angajamentul de a furniza serviciul și de a-l îmbunătăți în viitor, dar indică și intenția de a folosi achiziția Globalstar pentru a lucra și cu alți producători de smartphone-uri și dispozitive mobile, precum și cu operatori telecom. [...]
Vodafone România va prelua integral drepturile și obligațiile Telekom Mobile de la 30 iunie 2026 , într-o fuziune care mută integrarea din zona operațională în cea juridică și administrativă, cu efect direct asupra modului în care vor fi gestionate rețeaua și relația cu clienții, potrivit Mobilissimo . Fuziunea urmează să fie implementată la finalul zilei de 30 iunie 2026 și vine după ce Vodafone a preluat Telekom România Mobile Communications în toamna anului trecut, în cadrul tranzacției din 1 octombrie 2025. Obiectivul declarat este unificarea operațiunilor, infrastructurii și serviciilor oferite clienților. Ce se schimbă operațional pentru clienți După implementare, Vodafone România va prelua drepturile și obligațiile Telekom Mobile. Compania spune că utilizatorii actuali vor continua să beneficieze de serviciile existente, în timp ce rețeaua și canalele de suport vor fi consolidate într-o structură comună. Integrarea include, conform informațiilor transmise de companie: magazinele fizice; call center-ul; platformele digitale folosite de clienți. Investiții și efecte comerciale: promisiuni, dar fără detalii Vodafone menționează investiții suplimentare în infrastructură și dezvoltarea rețelei mobile, pe fondul consolidării pieței telecom din România din ultimii ani. Operatorul afirmă că integrarea ar urma să ajute la extinderea acoperirii și la creșterea vitezelor de transfer, însă în material nu sunt prezentate detalii concrete despre posibile modificări comerciale sau schimbări de abonamente pentru clienții Telekom Mobile. Ce urmează după 30 iunie 2026 În comunicatul citat, CEO-ul Vodafone România, Nedim Baytorun , indică drept prioritate etapa de dezvoltare a rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii. „Etapa următoare va fi concentrată pe dezvoltarea rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii.” În acest moment, integrarea a fost realizată gradual, iar compania pregătește „etapa juridică și administrativă” programată pentru sfârșitul lunii iunie 2026. Rămâne deschisă întrebarea dacă, dincolo de reorganizarea internă, procesul va aduce schimbări vizibile în ofertele comerciale și în structura serviciilor de pe piața locală. [...]
Lion’s Head e aproape să preia P3 Bucharest A1 , o tranzacție de circa 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) care ar redesena ierarhia proprietarilor de spații logistice și ar scoate GIC din România , potrivit Profit . Următorul pas este notificarea tranzacției la Consiliul Concurenței , pentru validare. De ce contează: consolidare accelerată în logistică, sub lupa concurenței Miza operațională și de piață este dublă: pe de o parte, Lion’s Head ar urma să urce pe locul 3 între cei mai mari proprietari de spații industrial-logistice; pe de altă parte, tranzacția readuce în prim-plan rolul Consiliului Concurenței, după ce anul trecut instituția a respins achiziția P3 de către CTP, invocând restricții anti-monopol. În scenariul în care CTP ar fi cumpărat P3 Bucharest A1, portofoliul dezvoltatorului ar fi ajuns la „peste 3,3 milioane” (unitatea nu este precizată în textul sursă) și ar fi fost aproape de pragul de 50% din piața românească de spații industrial/logistice, estimată la aproximativ 7,9 milioane metri pătrați. Ce se vinde: un parc de 380.000 mp, cu potențial de extindere Activul vizat este P3 Bucharest A1, un parc logistic lângă București, cu acces la autostrada A1. Conform informațiilor citate de Profit, pachetul include: 380.000 metri pătrați de spații logistice existente, în 14 depozite; un teren adiacent în Domnești, care permite construirea a încă 100.000 metri pătrați; spații de cazare pentru muncitori (252 de paturi) și un restaurant (200 de persoane); un teren în Popești-Leordeni. În contabilitatea P3, parcul este evaluat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) și generează anual venituri din chirii de circa 23 milioane euro (aprox. 115 milioane lei), de la clienți precum Carrefour, eMAG, Altex, Gebrüder Weiss, Interbrands, Elit și Agricover. Cine sunt actorii și ce urmează În noua rundă a procesului de vânzare, interesul ar fi rămas la doi jucători: WDP și Lion’s Head, iar Lion’s Head ar fi fost selectat pentru etapa finală, care presupune prezentarea tranzacției la Consiliul Concurenței. Ținta P3 este ca până la finalul anului să finalizeze vânzarea și să iasă de pe piața locală, potrivit surselor Profit. Vânzătorul este P3, companie controlată integral de fondul suveran GIC (Singapore), care a cumpărat platforma internațională P3 în 2016 pentru 2,4 miliarde euro – tranzacție descrisă ca fiind cea mai mare din real-estate în Europa la acel moment. Context de piață: cerere în creștere și tranzacții mari în logistică Pe fundal, segmentul industrial-logistic rămâne cel mai activ la nivel de tranzacții mari. Profit citează date Cushman & Wakefield Echinox, potrivit cărora cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025, la 1,275 milioane metri pătrați, cu 60% cerere nouă. Bucureștiul a concentrat 75% din suprafața închiriată, iar pe locul doi s-a situat Timișoara (77.100 mp). [...]
