Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Negocierile Seven & i pentru preluarea unui pachet din Zabka pot schimba ritmul extinderii Froo în România, unde rețeaua poloneză a ajuns deja la peste 230 de magazine, potrivit Ziarul Financiar. Miza pentru piața locală este că o eventuală intrare a grupului japonez Seven & i Holdings (proprietarul 7-Eleven) ar aduce, indirect, un jucător global în proximitate prin acționariatul Zabka.
Seven & i Holdings negociază să preia acțiuni din Zabka, discuțiile fiind „în fază avansată”, conform presei internaționale citate de publicație. Zabka este listată la bursă, iar informația despre negocieri a împins acțiunile la un maxim istoric; compania are o capitalizare de 7,3 mld. euro, după ce în 2026 titlurile au urcat cu 36%.
Potrivit ziarului japonez Nikkei, citat de investing.com, Seven & i ia în calcul achiziționarea acțiunilor Zabka deținute de fonduri de investiții, iar valoarea investiției „se va ridica probabil la câteva sute de miliarde de yeni (câteva miliarde de dolari)”. În lipsa unei valori exacte în articol, dimensiunea tranzacției rămâne orientativă.
Zabka operează peste 13.000 de magazine în Polonia și România, iar România este prima piață străină a grupului, unde folosește brandul Froo. Primele unități au fost deschise în mai anul trecut, iar în prezent rețeaua numără peste 230 de magazine în șase orașe: București, Constanța, Pitești, Brașov, Craiova și Ploiești.
Atât 7-Eleven, cât și Zabka funcționează în format de proximitate, cu magazine de „câteva zeci de metri pătrați”, în medie, ceea ce face ca o eventuală schimbare în acționariat să fie relevantă operațional pentru strategia de expansiune în acest segment.
Pe site-ul Zabka, cel mai mare acționar este Heket Topco S.a.r.l (37,6%), urmat de PG Investment Company 1113B S.a.r.l (10,01%) și alții. Heket Topco S.a.r.l este vehiculul prin care fondul CVC deține acțiuni la Zabka.
Retailerul a fost fondat în 1998 și a crescut rapid, ajungând la 1.700 de magazine până în 2005. În 2007, businessul a fost preluat de Penta Investment, iar în 2011 a fost vândut către Mid Europa Partners. În 2017, controlul a ajuns la CVC Capital Partners; piața scria atunci că fondul ar fi plătit până la 1,5 mld. euro pentru 4.500 de magazine, însă valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, notează Ziarul Financiar.
Sub brandul 7-Eleven funcționează circa 85.000 de unități în aproximativ 20 de țări, potrivit celor mai recente date publicate de BBC în 2024, menționate în articol. Brandul este prezent și în Europa, în țările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia).
În acest context, dacă negocierile se concretizează, România ar putea ajunge să fie expusă indirect la un acționar strategic cu experiență globală în proximitate, prin rețeaua Froo a Zabka, deja în expansiune locală.
Recomandate
Couche-Tard împinge spre delistare proprietarul Froo, într-o tranzacție de 8,6 mld. dolari (aprox. 39,5 mld. lei), după ce a lansat oferta voluntară de preluare pentru grupul polonez Zabka, potrivit Profit . Miza economică este dublă: cea mai mare achiziție de până acum a canadienilor și o extindere accelerată în Europa Centrală și de Est, inclusiv pe piața din România, unde Zabka operează lanțul Froo. Parametrii ofertei: preț, calendar, primă Oferta se derulează de joi până pe 25 septembrie, la un preț de 32 zloți pe acțiune, care evaluează Zabka la aproximativ 32,62 miliarde zloți (8,6 miliarde dolari). Prețul include o primă de 2,3% față de cotația de închidere din 25 august (31,28 zloți). În prima parte a tranzacțiilor de miercuri, acțiunile Zabka erau la 31,49 zloți, în creștere cu circa 0,7%. Couche-Tard spune că intenționează să delisteze Zabka de la bursă dacă obține cel puțin 95% din acțiuni. Sprijinul acționarilor și sinergii estimate Retailerul canadian afirmă că și-a asigurat sprijinul principalilor acționari ai Zabka, fondurile CVC și Partners Group (PG), precum și al conducerii executive, aceștia angajându-se irevocabil să își vândă participațiile în cadrul ofertei, cumulând circa 57% din capitalul social. Pe partea de eficiență operațională, Couche-Tard estimează economii anuale de aproximativ 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 mld. lei) într-un orizont de trei ani. Ce înseamnă pentru România: Froo accelerează, dar cu costuri Zabka a deschis 72 de magazine Froo în România în prima jumătate a anului, ajungând la o rețea de aproximativ 240 de magazine. Pe termen lung, grupul vede potențial pentru creșterea rețelei din România la aproximativ 7.500 de magazine. Expansiunea a venit însă cu presiune pe profitabilitate în divizia care include România: vânzările diviziei New Growth Engines (NGE) au crescut cu 27,7%, până la 943 milioane zloți (218,87 milioane euro), dar pierderile operaționale ale diviziei s-au dublat, la 91 milioane zloți (21,1 milioane euro), pe fondul investițiilor în extinderea rețelei Froo. Context: cea mai mare tranzacție a Couche-Tard și strategia de M&A Preluarea Zabka ar fi cea mai mare tranzacție din istoria Couche-Tard și ar consolida prezența sa în regiune. Grupul este deja prezent în Polonia cu Circle-K, având o rețea locală de aproximativ 400 de magazine. Couche-Tard a căutat achiziții internaționale majore după eșecul ofertei de 20 miliarde de dolari pentru Carrefour în 2021, pe fondul opoziției guvernului francez. În 2023, a plătit 3,1 miliarde de euro pentru preluarea a 2.200 de benzinării din Europa de la TotalEnergies , iar ulterior a încercat, fără succes, să cumpere proprietarul japonez al 7-Eleven, cu o ofertă de aproximativ 46 miliarde de dolari, respinsă inclusiv pe argumente de reglementare. La nivel de grup, Couche-Tard a raportat venituri de 76,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2026 (încheiat în aprilie), în creștere cu 5% față de anul anterior. Zabka este listată la bursa din Varșovia din 2024, iar principalul acționar este CVC (37,62%), urmat de PG Investment Company (10%). [...]
Strabag își extinde operațiunile de servicii pentru clădiri în România prin preluarea Brenneka , o tranzacție care ar urma să consolideze divizia STRABAG PFS (Property and Facility Services) pe o piață locală cu cerere în creștere pentru instalații și mentenanță tehnică, potrivit Profit . Finalizarea este estimată până la finalul lui 2026 și depinde de aprobările autorităților competente. Achiziția marchează intrarea STRABAG PFS pe piața românească. Divizia operează deja în Germania, Austria, Polonia, Republica Cehă și Luxemburg și furnizează servicii integrate pentru clădiri și instalații tehnice, de la gestionarea instalațiilor și infrastructurii până la ingineria instalațiilor clădirilor și administrare imobiliară. Ce aduce Brenneka în grup Brenneka, fondată în 2007, este prezentată ca unul dintre furnizorii importanți de instalații pentru construcții civile și industriale din România și are peste 230 de angajați. Portofoliul include, între altele: sisteme de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC); instalații sanitare; sisteme electrice și de automatizare; sisteme de protecție împotriva incendiilor; rețele municipale; servicii de proiectare și inginerie; lucrări de construcție și amenajare. În comunicarea citată de Profit, managementul STRABAG PFS plasează tranzacția în strategia „Build-and-Buy” (dezvoltare internă plus achiziții), cu obiectivul de a lărgi portofoliul și de a crea o bază pentru creșterea diviziei Building Solutions în România și Europa de Sud-Est. Miza: consolidare și aprobări de concurență Materialul indică faptul că tranzacția este condiționată de aprobări, iar în context este menționat și rolul Consiliului Concurenței în evaluarea unor operațiuni de preluare, în baza Legii concurenței nr. 21/1996, pentru a verifica compatibilitatea cu un mediu concurențial normal. Separat, Profit amintește că Strabag a semnat în iulie 2026 un acord pentru achiziționarea a 100% din acțiunile Daroconstruct SRL din Iași, tranzacție care, la rândul ei, rămâne sub rezerva aprobărilor de reglementare și este așteptată în a doua jumătate a lui 2026. (Detalii aici: Profit .) Strabag este prezent în România din 1991, iar grupul este listat la Bursa din Viena din 2007, având proiecte în peste 50 de țări, conform informațiilor din articol. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
