Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Motorola Solutions pariază pe o piață americană nou dereglementată a securității aeriene, prin achiziția companiei israeliene D-Fend Solutions pentru 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), într-o tranzacție care ar urma să se închidă în trimestrul IV din 2026, potrivit The Jerusalem Post.
Acordul vizează un jucător specializat în sisteme anti-dronă, cu operațiuni în peste 30 de țări și venituri așteptate în 2026 de 185 milioane de dolari (aprox. 851 milioane lei). Miza principală, dincolo de extinderea portofoliului, este schimbarea de reglementare din SUA care deschide piața pentru astfel de tehnologii la nivel local.
Motorola își leagă explicit intrarea în această zonă de „Safer Skies Act”, adoptată ca parte a National Defense Authorization Act pentru 2026. Legea autorizează forțele locale de ordine să detecteze și să urmărească drone neautorizate și să dezactiveze sau să distrugă „amenințări credibile” în spațiul aerian al SUA, o zonă care anterior era controlată exclusiv la nivel federal.
În acest context, tranzacția poziționează Motorola pentru a vinde soluții către un segment mai larg de clienți interni – poliție locală și alte structuri – într-o piață descrisă de publicație ca fiind „nou dereglementată” și cu potențial de creștere.
D-Fend dezvoltă tehnologii „non-kinetice” (adică fără distrugere fizică) pentru contracararea dronelor și a altor amenințări aeriene. Compania, fondată în 2017, folosește un sistem „cyber-centric” numit EnforceAir, care detectează și „deturnează” dronele prin exploatarea frecvențelor radio, în loc să le doboare.
Potrivit articolului, această abordare este considerată utilă în locuri unde metodele tradiționale sunt riscante sau inacceptabile, precum:
Greg Brown, președinte și CEO al Motorola, a indicat că tehnologiile de „mitigare” a dronelor sunt o provocare majoră pe termen scurt care necesită investiții.
„Dronele neautorizate ne-au transformat cerul într-un peisaj de risc imprevizibil, unde simpla detectare nu mai este suficientă.”
La rândul său, CEO-ul și cofondatorul D-Fend, Zohar Halachmi, a spus că integrarea în Motorola ar accelera misiunea companiei, prin acces la expertiza și relațiile comerciale ale grupului în zona de siguranță publică, sector federal și companii.
Materialul notează că evoluția conflictelor moderne este tot mai mult influențată de utilizarea dronelor, iar soluțiile de contracarare au fost „puține” în teatre precum Ucraina și Liban. În acest cadru, achiziția poate fi citită și ca o mișcare de consolidare într-un segment în care cererea operațională se extinde rapid, inclusiv în afara mediului militar.
Tranzacția este anunțată ca fiind în curs de finalizare, cu termen estimat trimestrul IV 2026; articolul nu oferă detalii suplimentare despre condiții sau aprobări necesare.
Recomandate
ebm-papst își repoziționează operațiunile din România după tranzacția cu Siemens, mizând pe o fabrică nouă la Oradea de 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) , cu o traiectorie de creștere a personalului până la 700 de angajați în 2030, potrivit Profit . Investiția vine în contextul retragerii grupului din sectorul auto și al vânzării diviziei de motoare industriale către Siemens, finalizată în 2025. O nouă bază de producție, cu țintă de două milioane de unități pe an Noua unitate de producție de la Oradea a fost construită într-un an, pe o suprafață de 18.500 mp, și este proiectată să funcționeze fără combustibili fosili, fiind descrisă ca independentă energetic. Capacitatea estimată este de aproximativ două milioane de ventilatoare pe an, destinate industriei refrigerării și sistemelor de ventilație. În prezent, fabrica are 250 de angajați, iar compania estimează că va ajunge la 700 până în 2030. Recalificare și schimbare de portofoliu după ieșirea din automotive Directorul general al ebm-papst România, Delia Ungur , a spus că operațiunile locale au început în 2017 și că până în 2022 compania a crescut la aproximativ 500 de angajați. După schimbarea de direcție a grupului, aproximativ 200 de angajați au fost recalificați pentru producția de ventilatoare industriale. „Astăzi producem ventilatoare industriale business-to-business”, a precizat Delia Ungur. Pe lângă producție, la Oradea funcționează și un centru de servicii pentru achiziții, marketing și IT, precum și un departament de cercetare-dezvoltare. Context: tranzacția cu Siemens și efectele în Oradea În 2024, compania a decis să vândă o parte din facilitățile de producție către grupul german Siemens, într-o tranzacție care, conform informațiilor din articol, urma să se finalizeze în 2025. Profit notează că aproximativ 300 din cei 450 de angajați din Oradea ai grupului ebm-papst ar urma să fie preluați de Siemens în vara lui 2025. De ce contează pentru economia locală Primarul Oradei, Florin Birta, a încadrat investiția în dinamica parcurilor industriale ale orașului și a indicat ponderea capitalului german în locurile de muncă și investițiile atrase, conform Agerpres : din circa 10.000 de locuri de muncă nou create în parcurile industriale, 2.285 ar fi înființate de firme cu capital german (aproximativ 20%), iar din investițiile totale de 620 milioane euro, 210 milioane euro ar proveni din investiții germane (34%). [...]
Holcim își oferă la vânzare fabrica de BCA din Adjud ca remediu antitrust pentru a obține aprobarea Comisiei Europene în achiziția Xella de 1,85 miliarde de euro (aprox. 9,25 miliarde lei), potrivit Economedia , care citează surse Reuters. Decizia autorității europene este așteptată până la 12 iunie, iar aprobarea ar fi „iminentă”, conform acelorași surse. Holcim a transmis că a înaintat Comisiei Europene un pachet de angajamente care include cedarea activității sale independente de producție a betonului celular autoclavizat (BCA) din Adjud, sub rezerva unui „test de piață” realizat de autoritatea de concurență. Miza este reducerea îngrijorărilor privind concurența, în contextul suprapunerii dintre operațiunile Holcim și cele ale Xella, unul dintre cei mai mari producători europeni de BCA și materiale pentru zidărie. De ce contează: semnal despre zona de risc concurențial în România Faptul că Holcim propune vânzarea fabricii de la Adjud ca singur activ cedat pentru „undă verde” de la Bruxelles sugerează că segmentul BCA este punctul sensibil identificat de autorități în evaluarea tranzacției, inclusiv pe piața românească. În practică, un astfel de remediu poate redesena echilibrul concurențial local în BCA, prin intrarea unui nou proprietar pe un activ industrial existent. Tranzacția Holcim–Xella: parametri și rațiune economică Achiziția Xella a fost anunțată în octombrie 2025 și este evaluată la 1,85 miliarde de euro (aprox. 9,25 miliarde lei). Holcim a indicat că prețul echivalează cu aproximativ 8,9 ori EBITDA estimată a Xella pentru 2026 și că tranzacția ar urma să aibă o contribuție pozitivă la profit încă din primul an după finalizare. La momentul anunțului, directorul general al Holcim, Miljan Gutovic, a susținut că Xella completează portofoliul grupului pe piața europeană a zidăriei, estimată la peste 12 miliarde de euro. Cine este Xella și ce aduce în grup Xella, cu sediul în Duisburg (Germania), are peste 4.000 de angajați și operează pe 21 de piețe europene. Compania este cunoscută pentru mărcile Ytong, Silka, Hebel și Multipor și estimează pentru 2025 vânzări de aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). Context local: ce active are Holcim în România În România, Holcim operează: două fabrici de ciment (Câmpulung și Aleșd); fabrica de BCA de la Adjud (activul propus spre vânzare); cinci fabrici de prefabricate prin Somaco Grup Prefabricate; o unitate de măcinare și producție de nisip de calcar la Turda; o rețea națională de stații de betoane, agregate, terminale de ciment și facilități pentru gestionarea și pretratarea deșeurilor. Dacă tranzacția va fi aprobată în forma actuală, Holcim ar urma să își consolideze poziția în materialele pentru zidărie și în soluțiile de construcții sustenabile, pe fondul orientării către segmente considerate mai profitabile decât producția tradițională de ciment. [...]
Un posibilirea fuziune Tesla– SpaceX ar putea redesena controlul și finanțarea în imperiul Musk , într-un scenariu în care listarea SpaceX ar aduce capital proaspăt, iar structura rezultată ar concentra puterea de vot la vârf, potrivit WinFuture . Analiza indică faptul că planurile pentru unirea celor două companii „prind contur”, iar analiștii se așteaptă ca o fuziune să poată fi finalizată până în primul semestru din 2027. Un catalizator important ar fi IPO-ul (listarea la bursă) SpaceX, planificat pentru iunie 2026, care ar urma să aducă finanțare nouă. De ce contează: controlul și guvernanța corporativă Miza centrală nu este doar tehnologică, ci și de guvernanță. WinFuture notează că Elon Musk ar avea un motiv major să urmărească o astfel de structură: la Tesla ar deține „doar” circa 20% din drepturile de vot și se confruntă frecvent cu critici privind conducerea, în timp ce la SpaceX ar beneficia de acțiuni speciale care îi asigură o majoritate de vot de 85%. Un grup comun ar putea să-i ofere „pe termen lung” o putere mult mai mare asupra întregului conglomerat. În paralel, dimensiunea financiară ar fi uriașă: Tesla este evaluată la peste 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), iar SpaceX ar urmări la listare o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,1 trilioane lei), conform estimărilor citate. Riscuri invocate: tranzacții interne și opacitate mai mare Materialul semnalează și temeri legate de modul în care o fuziune ar putea fi folosită pentru a acoperi „goluri financiare” între entități. Sunt amintite precedente controversate, inclusiv achiziția SolarCity de către Tesla în 2016, care a generat procese din partea acționarilor. În zona de inteligență artificială, WinFuture descrie fluxuri financiare semnificative între companii, care ar putea deveni mai greu de urmărit într-o structură unificată. Sunt menționate, între altele: SpaceX ar fi cumpărat startup-ul de inteligență artificială xAI pentru 250 miliarde dolari (aprox. 1.150 trilioane lei), iar Tesla ar fi investit anterior 2 miliarde dolari (aprox. 9,2 trilioane lei) în companie; SpaceX ar fi achiziționat sisteme de stocare a energiei de la Tesla în valoare de circa 700 milioane dolari (aprox. 3,2 trilioane lei). Ce ar susține fuziunea operațional: integrare pe cipuri și infrastructură Pe partea operațională, WinFuture indică o apropiere deja existentă între companii, citând un articol din NZZ (fără a detalia documente primare). Printre exemplele menționate: Charles Kuehmann ar conduce cercetarea de materiale pentru ambele companii; în Austin (Texas) ar fi planificată o fabrică comună de semiconductori, unde ar urma să fie produse cipuri pentru vehicule și roboți, dar și procesoare rezistente la radiații pentru sateliți și centre de date „în spațiu”. Direcția comună ar fi tot mai mult orientată spre inteligență artificială, iar o fuziune ar crea un ecosistem care să lege hardware-ul (cipuri, roboți, vehicule, sateliți) de software și infrastructură. Ce urmează Calendarul rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu: IPO-ul SpaceX din iunie 2026 este prezentat ca posibil „start”, iar finalizarea fuziunii este plasată de analiști în prima jumătate a lui 2027. În același timp, WinFuture notează avertismente privind riscurile pentru investitori, pe fondul cheltuielilor mari pentru dezvoltarea de inteligență artificială și al unor centre de date descrise ca fiind parțial neutilizate. [...]
Romgaz a semnat contractul pentru preluarea activelor de producție ale Azomureș, într-o tranzacție de până la 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), cu o miză economică directă: transformarea gazului românesc în îngrășăminte cu valoare adăugată mai mare , potrivit Wall Street . Documentul a fost semnat vineri, 29 mai 2026, după avizul Consiliului de Administrație al Romgaz, conform raportului transmis Bursei de Valori București. Tranzacția, prezentată public de premierul interimar Ilie Bolojan, este structurată astfel: puțin peste 46 milioane euro pentru valoarea combinatului, până la 10 milioane euro pentru materie primă și stocuri de consumabile și maximum 13 milioane euro pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariilor în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Ce cumpără Romgaz și de ce contează operațional Conform raportului de la BVB, Romgaz urmărește achiziția tuturor activelor care contribuie la activitatea de producție a Azomureș și preluarea contractelor și angajaților necesari continuării activității. Pachetul vizează: active corporale și necorporale; drepturi și autorizații; contracte comerciale relevante; salariați; stocuri aferente producției. Contractul are ca obiect transferul către Romgaz al activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe, ca „ansamblu economic funcțional”, astfel încât producția să poată fi reluată și continuată. Tranzacția nu e încă închisă: aprobări și avize Deși contractul a fost semnat, transferul efectiv nu este finalizat. Romgaz precizează că tranzacția trebuie aprobată de Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor și depinde de îndeplinirea unor condiții suspensive, inclusiv: decizia necondiționată a Consiliului Concurenței ; aprobarea necondiționată a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Romgaz a convocat AGOA pentru 6 iulie 2026, ora 13:00, iar dacă prima convocare nu îndeplinește condițiile legale, a doua este programată pentru 7 iulie 2026. Contractul include și mecanisme de protecție, precum declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și un mecanism escrow (cont de garanție folosit pentru a securiza plata până la îndeplinirea condițiilor). Integrarea gazului în îngrășăminte: efectul economic urmărit Pentru Romgaz, achiziția marchează o diversificare din zona producției și furnizării de gaze naturale către o activitate industrială în care gazul este materie primă. Compania este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listată la BVB, iar statul român este acționar majoritar, cu 70%. Azomureș este principalul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România și face parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Compania indică o producție anuală de 1,6 milioane de tone, din care 70% ar fi destinată fermelor locale. În acest context, Ilie Bolojan a susținut că preluarea ar „salva producția de îngrășăminte” și ar contribui la prețuri mai stabile pentru agricultori, iar tranzacția ar valorifica gazul prin procesare în industria locală. Totodată, premierul interimar a invocat impactul combinatului în județul Mureș și faptul că are „peste 900” de angajați. [...]
Romgaz a semnat preluarea platformei industriale Azomureș pentru 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), o tranzacție care ar urma să repornească producția internă de îngrășăminte azotate și să reducă dependența fermierilor de importuri , potrivit AGRO TV . Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că înțelegerea a fost semnată în aceeași zi și a legat direct tranzacția de stabilizarea costurilor din agricultură. „Preluarea salvează producția de îngrășăminte pentru agricultură din România și va asigura prețuri stabile pentru agricultorii noștri în anii următori.” Cum este compus prețul de 69 milioane euro Conform informațiilor din articol, suma totală include: puțin peste 46 milioane euro (aprox. 230 milioane lei) – valoarea combinatului; până la 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) – materie primă și stocuri de consumabile; maximum 13 milioane euro (aprox. 65 milioane lei) – costuri pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Tranzacția nu este încă finalizată: avizele care mai lipsesc Deși contractul este semnat, preluarea este condiționată de obținerea unor aprobări, între care: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz; avizul Consiliului Concurenței; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). De ce contează operațional pentru agricultură Azomureș este prezentat ca singurul producător de îngrășăminte azotate la scară industrială din România. În contextul riscului de oprire a activității, pe fondul scumpirii gazelor și al tensiunilor din Golful Persic, preluarea de către Romgaz este descrisă ca o măsură de „securizare” a aprovizionării. Bolojan a argumentat și prin dezechilibrul comercial: România exportă materie primă, dar importă produse procesate, iar integrarea procesării ar păstra valoarea adăugată în economie. În aceeași logică, articolul leagă relansarea Azomureș de utilizarea gazului din Marea Neagră ca materie primă pentru producția de îngrășăminte. Efecte sociale și calendarul estimat al impactului Premierul a indicat că la Azomureș lucrează peste 900 de angajați și a numit tranzacția una dintre cele mai importante derulate în ultimii ani, menționând „un preț corect în piață”. În privința efectelor pentru fermieri, articolul notează că primele rezultate ar putea apărea în campania agricolă din 2027, prin stabilizarea prețurilor la uree și azot, după finalizarea procedurilor de avizare și preluarea operațională efectivă de către Romgaz. [...]
Romgaz a finalizat cumpărarea Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) , o tranzacție care mută un activ-cheie din industria îngrășămintelor sub controlul celui mai mare producător local de gaze și deschide discuția despre integrarea gazului românesc în producția internă cu valoare adăugată, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a spus vineri, 29 mai, că operațiunea este „un pas uriaș pentru securitatea economică a României”, cu impact direct asupra industriei, agriculturii și pieței muncii. „Astăzi, Romgaz face un pas uriaș pentru securitatea economică a României: cumpără Azomureș de la compania elvețiană Ameropa, pentru 69 de milioane de euro. Este o decizie cu miză națională fantastică, cu impact fundamental pentru industrie, agricultură și fermierii români.” De ce contează tranzacția: legarea gazului de producția de îngrășăminte Miza economică invocată de ministru este integrarea producției de îngrășăminte în „lanțul energetic național”, în ideea folosirii gazului natural românesc pentru producție internă, nu doar ca materie primă vândută sau consumată fără valoare adăugată. „Gazul românesc trebuie folosit pentru industrie în România, pentru producție națională și pentru sprijinirea fermierilor români.” În această logică, preluarea Azomureș de către Romgaz ar urma să consolideze o verigă industrială considerată strategică: Azomureș este prezentat drept cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, iar Romgaz este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din țară. Cine vinde și cum a decurs procesul Vânzătorul este grupul elvețian Ameropa, care deținea combinatul Azomureș. Potrivit ministrului, procesul de achiziție a fost inițiat în vara anului 2025 și a intrat ulterior în etapa de analiză și due diligence (verificare detaliată a companiei înainte de cumpărare), cu sprijinul unui consultant specializat. „În mai puțin de un an, am reușit să ducem la capăt o investiție fundamentală pentru România. Azomureș nu este o simplă companie, ci o piesă esențială a industriei românești de îngrășăminte.” În același mesaj, Ivan a afirmat că a parcurs „aproape 90% din acest proces” împreună cu conducerea Romgaz și a legat tranzacția de obiectivul de a obține „îngrășăminte mai ieftine pentru fermieri” și „industrie națională care produce la prețuri competitive”, în context geopolitic volatil. Publicația nu oferă, însă, detalii despre mecanismele prin care aceste efecte s-ar materializa sau un calendar operațional post-achiziție. [...]
