Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
NEPI Rockcastle își realocă capitalul către piețele cu creștere din CEE și Spania după ce a decis vânzarea centrului comercial Ozas din Vilnius, tranzacție care marchează ieșirea grupului din regiunea Baltică, potrivit Profit. Încasările nete sunt de 179 milioane euro (aprox. 895 milioane lei) și reprezintă o primă de 13% față de valoarea netă a activului (NAV) calculată conform IFRS la 30 iunie 2026.
Tranzacția este condiționată de aprobările uzuale și de avizele autorităților de reglementare, iar finalizarea este estimată pentru trimestrul al patrulea din 2026.
Grupul își justifică decizia prin nevoia de a aloca capital acolo unde vede „cele mai puternice oportunități” de creștere și creare de valoare, în special în piețele din Europa Centrală și de Est unde are deja poziții dominante, dar și în Spania, unde a realizat recent prima investiție în afara CEE.
„Deși Ozas continuă să înregistreze performanțe solide, am luat decizia de a ieși din regiunea Baltică, ca parte a procesului nostru continuu de optimizare a portofoliului”, a declarat Marek Noetzel, CEO al NEPI Rockcastle.
„Reinvestirea celor 179 de milioane de euro din încasările nete în piețele noastre de bază ne permite să direcționăm acest capital către oportunități cu o contribuție mai mare la creșterea Grupului”, a adăugat Anca Nacu, Chief Investment Officer.
În cei opt ani în care a fost în portofoliul NEPI Rockcastle, Ozas Shopping & Entertainment Centre a fost repoziționat, iar suprafața închiriabilă brută (GLA) a fost extinsă de la 62.400 mp la aproximativ 70.600 mp, ajungând la circa 200 de spații comerciale. Grupul menționează investiții în mixul de chiriași și în zona de divertisment și servicii (inclusiv cinema, divertisment pentru familie și fitness).
În raportarea pentru primul semestru din 2026, NEPI Rockcastle indică un venit operațional net (NOI) de 318 milioane euro (aprox. 1,59 miliarde lei), în creștere cu 3,8% față de perioada similară. Creșterea este pusă pe seama indexării chiriilor, optimizării închirierilor și a unui control mai strict al costurilor, cu o rată de recuperare a costurilor de 96%.
Pe partea operațională, grupul arată:
Valoarea portofoliului a urcat cu 126 milioane euro (aprox. 630 milioane lei), la 8,4 miliarde euro (aprox. 42 miliarde lei). Totodată, S&P Global Ratings a ridicat ratingul companiei la BBB+ în iulie 2026, conform aceleiași surse.
Recomandate
PPC tatonează cumpărarea Flanco pentru a-și construi un canal direct către consumatori , într-o mișcare care ar împinge grupul elen dincolo de producția și furnizarea de energie, spre retail și distribuția de echipamente electrice și soluții energetice, potrivit Profit . Discuțiile sunt în desfășurare, fără acord până acum, iar varianta ca tranzacția să nu se finalizeze rămâne deschisă. Miza pentru PPC este accesul la o rețea mare de magazine care să o aducă „în contact direct cu consumatorii”, într-un moment în care grupul își extinde deja semnificativ prezența în România, inclusiv în regenerabile. Iulian Stanciu nu a răspuns solicitării Profit până la momentul publicării. De ce ar conta pentru PPC: retail ca extensie a modelului energetic Publicația descrie o strategie în care PPC ar urmări un model integrat: producție de energie verde și furnizare de electricitate, combinate cu distribuția directă către gospodării a unor produse și servicii care reduc sau gestionează consumul. În acest cadru, o rețea precum Flanco ar putea funcționa simultan ca: canal tradițional de vânzare cu amănuntul; punct de distribuție pentru „soluții energetice integrate”. Exemplele menționate includ sisteme fotovoltaice pentru locuințe, baterii de stocare, pompe de căldură și aparate de uz casnic cu eficiență energetică ridicată. În logica acestui model, consumatorul ar putea trece treptat de la rolul de cumpărător de energie la unul mai activ, inclusiv ca producător și „manager” al consumului. Flanco: rețea extinsă, dar cu pierderi în creștere Flanco Retail operează o rețea de peste 160 de magazine, în peste 110 orașe din România. Profit notează că retailerul a fost capitalizat în vară cu 60 milioane de lei, operațiune susținută integral de antreprenorul Iulian Stanciu, acționarul principal. Datele financiare prezentate de publicație pentru 2025 indică: cifră de afaceri: 1,37 miliarde de lei, în scădere cu 2,5% față de 2024; pierdere: 66,38 milioane de lei, de peste 5 ori mai mare; datorii: 499,54 milioane de lei, cu 2,5% peste nivelul din 2024; număr mediu de salariați: 1.443, în scădere ușoară (0,6%). Context: expansiunea PPC în regenerabile, cu România în prim-plan Pe zona de producție, PPC își dezvoltă portofoliul de surse regenerabile (RES – „renewable energy sources”, adică surse regenerabile) în Europa de Sud-Est. În România, prin PPC Renewables România , grupul și-a dublat capacitatea instalată la aproximativ 1,5 GW și vizează 2 GW până la finalul anului, pe baza investițiilor în proiecte eoliene și fotovoltaice, dar și în stocare și rețea, conform informațiilor citate. La nivel de grup, capacitatea instalată în proiecte RES este de aproximativ 5,5 GW, dintre care 1,3 GW în România, iar planul strategic pe trei ani prevede dezvoltarea a încă 6,3 GW în Grecia și în regiune, cu ținta de 11,8 GW până în 2027. Ce urmează În acest moment, singura certitudine este că negocierile există, dar nu au produs un acord. Dacă discuțiile avansează, o eventuală tranzacție ar putea redesena granița dintre utilități și retail în România, prin folosirea unei rețele de magazine ca infrastructură de distribuție pentru tehnologii și servicii legate de consumul de energie. [...]
Silver Lake pregătește fuziunea Cegid–Silae într-un grup de peste 10 mld. euro , o mișcare de consolidare care urmărește să creeze masă critică pentru investiții mai mari în inteligență artificială și, în același timp, să facă mai gestionabilă presiunea datoriilor într-un sector software aflat sub stres, potrivit Ziarul Financiar . Fondul american de investiții vizează unirea companiilor franceze de software Cegid și Silae într-o entitate evaluată la peste 10 mld. euro (aprox. 52,5 mld. lei) și cu venituri anuale de circa 1,6 mld. euro (aprox. 8,4 mld. lei). Informațiile sunt atribuite de Ziarul Financiar publicației Financial Times. Silver Lake ar urma să controleze între 66% și 75% din compania rezultată, care va reuni servicii și produse software pentru companii – inclusiv soluții de contabilitate și resurse umane. Christian Lucas, managing partner al Silver Lake în Europa, va deveni președintele noului grup. De ce contează: consolidare ca răspuns la șocul AI și la evaluările greu de susținut Tranzacția este plasată într-un moment dificil pentru industria software și pentru fondurile de private equity (fonduri de investiții care cumpără companii nelistate, de regulă folosind și finanțare prin datorie), după ce o nouă generație de „agenți AI” apărută la începutul lui 2026 a declanșat vânzări pe bursă și a blocat o parte importantă din tranzacțiile din sector. În acest context, investitorilor le este tot mai greu să estimeze valoarea pe termen lung a companiilor software, în condițiile în care AI poate automatiza o parte din serviciile pe care acestea le vând. Miza economică: dimensiune pentru investiții în AI și opțiune de listare Publicația arată că una dintre mizele fuziunii este dimensiunea: un grup mai mare ar putea investi mai mult în soluții bazate pe AI, ar putea integra datele și produsele celor două companii și, pe termen lung, ar putea fi mai ușor de listat pe o bursă europeană. Ca reper al tensiunilor din piață, Ziarul Financiar notează că Visma, un grup de software contabil evaluat la 19 mld. euro, a renunțat temporar la planurile de listare la Londra, pe fondul incertitudinilor legate de impactul AI asupra modelelor de business. Presiunea datoriilor: cazul Cegid și rolul fuziunii Cegid a crescut prin achiziții și este prezentă în 15 țări, însă expansiunea finanțată prin datorii a venit cu un cost: S&P Global a retrogradat în acest an ratingul de credit al companiei, invocând nivelul ridicat și persistent al îndatorării după o serie rapidă de achiziții. În această logică, fuziunea ar putea ajuta noul grup să își îmbunătățească eficiența și să gestioneze mai ușor povara datoriilor, în timp ce Silver Lake își concentrează strategia pe un număr mai mic de investiții, dar de dimensiuni mai mari. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
