Știri
Știri din categoria Bănci
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro. Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse.
Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice.
„Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.”
Conform Profit.ro, băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația.
În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii.
Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România.
Recomandate
UniCredit își extinde oferta pentru clienții cu venituri mari printr-un model care mută relația cu banca în aplicație, dar păstrează accesul prioritar în sucursale , odată cu lansarea „ Prime by UniCredit Bank ” în nouă piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit Ziarul Financiar . Noul model este adresat clienților „affluent” (segmentul cu disponibilități financiare peste medie) și combină servicii digitale cu consultanță umană: un bancher personal dedicat, accesibil direct din aplicație, plus servicii prioritare în agenții și în contact center, conform informațiilor transmise de bancă. Ce primește clientul „Prime” în România În România, pachetul include, potrivit UniCredit, o combinație de servicii și facilități, atât în zona fizică, cât și în cea digitală: bancher personal dedicat și consultanță personalizată, inclusiv în aplicația mobilă UniCredit Bank, în secțiunea „PRIME”; servicii prioritare și oferte exclusive în sucursale și în call center; spațiu dedicat „Prime” în sucursale, pentru intimitate și confort; acces prioritar în agenții și în contact center. Beneficii regionale: ipotecare cu dobânzi preferențiale și acces la cercetare de investiții La nivelul întregii regiuni ECE, clienții Prime ar urma să aibă acces și la produse de investiții, credite ipotecare cu dobânzi preferențiale, protecție pentru călătorii, precum și la cercetări și strategii de investiții furnizate de The Investment Institute by UniCredit. Banca menționează și beneficii de tip „lifestyle”, precum acces în lounge-urile aeroporturilor, evenimente VIP și parteneriate din zona wellness. Privilegiile și beneficiile diferă de la o țară la alta, precizează UniCredit. De ce contează: competiția pe segmentul „affluent” se mută în experiența de servicii Lansarea arată o direcție de piață: băncile încearcă să crească veniturile din segmentele cu potențial mai mare (investiții, credit ipotecar, servicii cu valoare adăugată), printr-o experiență care îmbină interacțiunea digitală cu un „punct unic” de contact uman (bancherul dedicat) și cu timpi de așteptare mai mici în rețea. UniCredit spune că modelul este implementat simultan în România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
Commerzbank pregătește eliminarea a 3.000 de posturi pentru a-și crește profitabilitatea și a-și întări poziția de bancă independentă , pe fondul tentativei UniCredit de a prelua grupul german, potrivit Wall-Street . Miza depășește un simplu program de eficientizare: restructurarea este parte din strategia Commerzbank de a convinge investitorii că poate livra rezultate mai bune fără a intra sub controlul băncii italiene. Restructurare cu obiective financiare mai ambițioase Commerzbank a anunțat că măsura vizează atingerea unor ținte de profit mai ridicate, într-un moment în care UniCredit a lansat oficial, la începutul săptămânii, o ofertă de preluare evaluată la aproximativ 37 miliarde euro. Banca germană estimează costuri de restructurare de aproximativ 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru noul program și, în același timp, și-a îmbunătățit obiectivele financiare pentru 2028: venituri de 15 miliarde euro (față de 14,2 miliarde euro anterior); profit de 4,6 miliarde euro (față de 4,2 miliarde euro anterior). Instituția a raportat și un profit net trimestrial în creștere cu 9,4%, peste așteptările analiștilor, conform informațiilor preluate de Reuters. Al treilea val de concedieri în câțiva ani Cele 3.000 de concedieri reprezintă al treilea val de reduceri de personal din ultimii ani. Commerzbank a eliminat deja aproximativ 10.000 de posturi la începutul deceniului și a anunțat anul trecut alte 3.900 de concedieri. În paralel, CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel , a prezentat în aprilie propriul plan de restructurare pentru Commerzbank, care ar include economii de costuri de 1,3 miliarde euro și eliminarea a 7.000 de locuri de muncă. Opoziție politică în Germania și presiune pe acționariat UniCredit deține în prezent puțin sub 30% din Commerzbank și susține că banca germană nu își valorifică întregul potențial, argumentând că Europa are nevoie de instituții financiare mai mari într-un context geopolitic mai instabil. Tentativa de preluare se lovește însă de o opoziție puternică în Germania. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania respinge preluările „ostile și agresive” din sectorul bancar. „Nu aşa tratezi instituţii precum o bancă în Germania, în speţă Commerzbank. Aşa se distruge încrederea, nu se construieşte.” Statul german deține încă aproximativ 12% din Commerzbank, participație rămasă după salvarea băncii în timpul crizei financiare globale, iar în spațiul public apar solicitări ca Berlinul să își majoreze participația pentru a bloca avansul UniCredit. [...]
UniCredit acceptă un impact negativ de până la 3,3 miliarde de euro (aprox. 17,4 mld. lei) pentru a-și accelera retragerea din Rusia , printr-un acord preliminar de vânzare către un investitor privat din Emiratele Arabe Unite, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru bancă este reducerea expunerii într-o piață devenită sensibilă politic și de reglementare, chiar cu prețul unei pierderi contabile semnificative. Tranzacția este descrisă ca un acord neangajant cu un investitor „bine conectat” la mediul instituțional și de afaceri din Emirate. Structura finală nu este încă stabilită, iar UniCredit estimează că operațiunea ar putea fi închisă în prima jumătate a anului viitor. Ce înseamnă financiar pentru UniCredit Banca nu a publicat condițiile financiare exacte, dar a indicat intervalul impactului asupra profitului: între 3 și 3,3 miliarde de euro (aprox. 15,8–17,4 mld. lei). Din această sumă, 1,6–1,8 miliarde de euro (aprox. 8,4–9,5 mld. lei) ar proveni din ajustări legate de rezerve valutare. UniCredit susține că pierderea contabilă nu va afecta politica de dividende sau programele de răscumpărare de acțiuni. În 2025, grupul a raportat un profit net de 10,6 miliarde de euro, astfel că impactul tranzacției ar echivala cu aproximativ o treime din câștigurile anuale. Cum arată retragerea: ce se vinde și ce rămâne Planul prezentat prevede: separarea diviziei de plăți din Rusia într-o entitate nouă, care ar urma să rămână integral în proprietatea UniCredit; vânzarea restului operațiunilor către investitorul din Emiratele Arabe Unite. De ce contează: presiune de reglementare și cost politic UniCredit este una dintre puținele bănci europene mari care au rămas active în Rusia la mai bine de patru ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, alături de Raiffeisen Bank International. Banca italiană s-a confruntat cu presiuni din partea autorităților europene și occidentale pentru reducerea prezenței pe piața rusă. Subiectul a căpătat și o dimensiune politică în Italia: guvernul a folosit anul trecut regulile de intervenție strategică („ golden power ”) pentru a bloca tentativa UniCredit de preluare a Banco BPM, invocând inclusiv expunerea băncii în Rusia. În plus, procesul de retragere este complicat de cerințele de aprobare pentru anumite tranzacții ale băncilor occidentale, care pot necesita acordul direct al președintelui Vladimir Putin, mai notează publicația. Ce urmează Calendarul indicat de UniCredit depinde de stabilirea structurii finale și de obținerea aprobărilor necesare. Până atunci, banca rămâne expusă riscurilor operaționale și de reglementare asociate unei prezențe încă active în Rusia, în timp ce încearcă să își îmbunătățească poziția de capital prin această tranzacție. [...]
Salt Bank pregătește abonamente lunare, dar le leagă de încasarea veniturilor și investiții recurente , într-o mișcare care urmărește să transforme aplicația în „banca principală” a clienților, nu doar într-un cont secundar, potrivit unei analize Economedia . Banca nu a făcut încă un anunț oficial, însă utilizatori ai aplicației au semnalat în comunități și pe rețele sociale apariția unor opțiuni noi, iar pe site a fost activat și un link dedicat, salt.bank . Din informațiile obținute neoficial din platformă, Salt ar urma să treacă parțial la un model „freemium” (servicii de bază gratuite, cu opțiuni plătite pentru beneficii suplimentare), similar cu cel folosit de jucători internaționali precum Revolut . Planul standard ar rămâne neschimbat, iar peste el ar apărea două niveluri cu beneficii extinse, inclusiv servicii de tip lifestyle și facilități de călătorie. Cât ar costa noile planuri și ce condiții ar putea elimina taxa Structura discutată în comunitățile de clienți indică trei niveluri: Salt (Standard): 0 lei/lună , cu funcționalitățile actuale (card multicurrency, schimb valutar, administrare cont). Salt Everyday: 30 lei/lună , poziționat ca plan intermediar pentru utilizare zilnică. Salt Premium: 80 lei/lună , pachetul de top, cu servicii financiare și facilități de travel. Miza nu este doar încasarea unei taxe lunare, ci condiționarea gratuității de comportamente care cresc utilizarea activă a băncii. Conform datelor analizate, costul lunar ar putea fi redus la 0 lei dacă utilizatorii îndeplinesc, lunar, două condiții: Încasarea veniturilor recurente : minimum 2.500 lei pentru Everyday și minimum 5.000 lei pentru Premium (venituri cumulative de la persoane juridice). Tranzacționare/investiții : cel puțin o investiție lunară realizată direct în aplicația Salt. Diferențierea: asigurări, lounge-uri și plafoane mai mari la ATM Un comparativ tehnic care a circulat în comunitățile de clienți arată că diferențele dintre planuri ar fi date în special de servicii conexe (asigurări și asistență) și de limite mai mari pentru retrageri de numerar fără comision. Printre elementele menționate: Asistență rutieră în Europa : disponibilă la Everyday și Premium (pentru 1 mașină), precum și la Founders. Asigurare de călătorie în Europa și acces lounge (Priority Pass) : incluse la Premium și Founders. Dobândă la Cont & Spaces : 3% la Premium și Founders. Plafon ATM fără comision : 900 lei (Standard), 1.500 lei (Everyday), 3.000 lei (Premium și Founders), toate cu 5 retrageri. Plăți internaționale gratuite : 2 pe lună la Premium și Founders. În plus, apare și o secțiune de „goodies” non-bancare, marcată „coming soon”, fără detalii comerciale. Analiza notează că aceasta ar putea indica o direcție de gamificare sau un program integrat de cashback, însă informațiile sunt, deocamdată, incomplete. Ce se întâmplă cu clienții „Founders” Un punct sensibil al tranziției este comunitatea „Founders”, primii utilizatori ai platformei. Conform documentelor analizate, Salt Bank ar urma să păstreze promisiunea „Odată Fondator, mereu Fondator”: Salt Founders rămâne 0 lei/lună , fără condiționare de încasarea salariului sau de investiții lunare. Ca beneficii, conturile Founders ar fi asimilate aproape integral pachetului Salt Premium, inclusiv acces la lounge-uri, asigurare de călătorie și dobânda de 3% la sold. În prezent, pe site-ul băncii este activ doar un formular de pre-înregistrare pentru notificare la lansarea oficială. Salt Bank a depășit recent pragul de 750.000 de clienți , la doi ani de la lansare, potrivit aceleiași analize. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
