Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Vodafone România va prelua integral drepturile și obligațiile Telekom Mobile de la 30 iunie 2026, într-o fuziune care mută integrarea din zona operațională în cea juridică și administrativă, cu efect direct asupra modului în care vor fi gestionate rețeaua și relația cu clienții, potrivit Mobilissimo.
Fuziunea urmează să fie implementată la finalul zilei de 30 iunie 2026 și vine după ce Vodafone a preluat Telekom România Mobile Communications în toamna anului trecut, în cadrul tranzacției din 1 octombrie 2025. Obiectivul declarat este unificarea operațiunilor, infrastructurii și serviciilor oferite clienților.
După implementare, Vodafone România va prelua drepturile și obligațiile Telekom Mobile. Compania spune că utilizatorii actuali vor continua să beneficieze de serviciile existente, în timp ce rețeaua și canalele de suport vor fi consolidate într-o structură comună.
Integrarea include, conform informațiilor transmise de companie:
Vodafone menționează investiții suplimentare în infrastructură și dezvoltarea rețelei mobile, pe fondul consolidării pieței telecom din România din ultimii ani. Operatorul afirmă că integrarea ar urma să ajute la extinderea acoperirii și la creșterea vitezelor de transfer, însă în material nu sunt prezentate detalii concrete despre posibile modificări comerciale sau schimbări de abonamente pentru clienții Telekom Mobile.
În comunicatul citat, CEO-ul Vodafone România, Nedim Baytorun, indică drept prioritate etapa de dezvoltare a rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii.
„Etapa următoare va fi concentrată pe dezvoltarea rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii.”
În acest moment, integrarea a fost realizată gradual, iar compania pregătește „etapa juridică și administrativă” programată pentru sfârșitul lunii iunie 2026. Rămâne deschisă întrebarea dacă, dincolo de reorganizarea internă, procesul va aduce schimbări vizibile în ofertele comerciale și în structura serviciilor de pe piața locală.
Recomandate
Lion’s Head e aproape să preia P3 Bucharest A1 , o tranzacție de circa 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) care ar redesena ierarhia proprietarilor de spații logistice și ar scoate GIC din România , potrivit Profit . Următorul pas este notificarea tranzacției la Consiliul Concurenței , pentru validare. De ce contează: consolidare accelerată în logistică, sub lupa concurenței Miza operațională și de piață este dublă: pe de o parte, Lion’s Head ar urma să urce pe locul 3 între cei mai mari proprietari de spații industrial-logistice; pe de altă parte, tranzacția readuce în prim-plan rolul Consiliului Concurenței, după ce anul trecut instituția a respins achiziția P3 de către CTP, invocând restricții anti-monopol. În scenariul în care CTP ar fi cumpărat P3 Bucharest A1, portofoliul dezvoltatorului ar fi ajuns la „peste 3,3 milioane” (unitatea nu este precizată în textul sursă) și ar fi fost aproape de pragul de 50% din piața românească de spații industrial/logistice, estimată la aproximativ 7,9 milioane metri pătrați. Ce se vinde: un parc de 380.000 mp, cu potențial de extindere Activul vizat este P3 Bucharest A1, un parc logistic lângă București, cu acces la autostrada A1. Conform informațiilor citate de Profit, pachetul include: 380.000 metri pătrați de spații logistice existente, în 14 depozite; un teren adiacent în Domnești, care permite construirea a încă 100.000 metri pătrați; spații de cazare pentru muncitori (252 de paturi) și un restaurant (200 de persoane); un teren în Popești-Leordeni. În contabilitatea P3, parcul este evaluat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) și generează anual venituri din chirii de circa 23 milioane euro (aprox. 115 milioane lei), de la clienți precum Carrefour, eMAG, Altex, Gebrüder Weiss, Interbrands, Elit și Agricover. Cine sunt actorii și ce urmează În noua rundă a procesului de vânzare, interesul ar fi rămas la doi jucători: WDP și Lion’s Head, iar Lion’s Head ar fi fost selectat pentru etapa finală, care presupune prezentarea tranzacției la Consiliul Concurenței. Ținta P3 este ca până la finalul anului să finalizeze vânzarea și să iasă de pe piața locală, potrivit surselor Profit. Vânzătorul este P3, companie controlată integral de fondul suveran GIC (Singapore), care a cumpărat platforma internațională P3 în 2016 pentru 2,4 miliarde euro – tranzacție descrisă ca fiind cea mai mare din real-estate în Europa la acel moment. Context de piață: cerere în creștere și tranzacții mari în logistică Pe fundal, segmentul industrial-logistic rămâne cel mai activ la nivel de tranzacții mari. Profit citează date Cushman & Wakefield Echinox, potrivit cărora cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025, la 1,275 milioane metri pătrați, cu 60% cerere nouă. Bucureștiul a concentrat 75% din suprafața închiriată, iar pe locul doi s-a situat Timișoara (77.100 mp). [...]
Guvernul Olandei a blocat preluarea Solvinity de către compania americană Kyndryl , invocând un „posibil risc pentru interesul public” într-o tranzacție care ar fi mutat sub control străin un furnizor IT esențial pentru identificarea digitală a cetățenilor, potrivit Politico . Solvinity operează o platformă folosită de aplicația DigiD, prin care cetățenii olandezi se autentifică online pentru servicii uzuale – de la programări medicale la interacțiuni cu autoritățile sau tranzacții precum cumpărarea unei locuințe. Kyndryl anunțase în noiembrie intenția de a achiziționa Solvinity, iar dosarul a intrat pe radarul autorităților olandeze pe fondul îngrijorărilor mai largi din Europa privind dependența de tehnologia americană. Decizia: aviz negativ la screeningul investițiilor Într-o scrisoare către parlament, publicată marți, secretarul de stat pentru economia digitală, Willemijn Aerdts , a spus că autoritatea națională responsabilă cu verificarea investițiilor (screening – mecanism de evaluare a investițiilor cu potențial impact asupra securității și interesului public) a recomandat blocarea tranzacției. Guvernul a decis luni să urmeze acest aviz. În scrisoare, Aerdts a precizat că Olanda apreciază prezența companiilor străine de tehnologie, inclusiv a celor din SUA, și contribuția lor la economie și infrastructura digitală, dar menține un cadru independent de screening „care se aplică în mod egal tuturor investitorilor”, indiferent de țara de origine. Reacția cumpărătorului și contextul european Kyndryl a transmis că este „extrem de dezamăgită” de decizie și a susținut că „politizarea” procesului a eclipsat beneficiile pe care tranzacția le-ar fi adus clienților Solvinity și cetățenilor olandezi. Blocarea vine cu o săptămână înainte ca Executivul UE să prezinte pachetul privind „suveranitatea tehnologică”, un set de propuneri menit să reducă dependența Europei de tehnologie străină în domenii precum cloud (servicii informatice livrate la distanță), microcipuri și inteligență artificială. [...]
Comisia Europeană a aprobat înființarea unei firme mixte PPC–Metlen , o tranzacție de tip concentrare economică ce deschide calea pentru dezvoltarea și operarea unor instalații de stocare a energiei în baterii (BESS) în România, Bulgaria și Italia, potrivit Economica . Decizia contează în special prin efectul de deblocare a investițiilor într-o zonă critică pentru integrarea energiei regenerabile și stabilizarea rețelelor. Executivul comunitar a concluzionat că tranzacția notificată „nu ar ridica probleme de concurență”, invocând poziția combinată limitată a companiilor pe piețele relevante. Evaluarea a fost făcută prin procedura simplificată de examinare a concentrărilor economice. În luna martie, PPC și Metlen au semnat un acord de tip joint-venture (asociere) pentru o societate mixtă în care fiecare parte va deține 50%. Obiectivul este dezvoltarea, construcția și operarea unui portofoliu de proiecte BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii) cu o capacitate de până la 1.500 MW / 3.000 MWh în cele trei țări, dintre care 1.000 MW sunt preconizați să fie implementați în următoarele 12 luni. Din perspectivă operațională, aprobarea Comisiei Europene reduce riscul de blocaj de reglementare pentru compania mixtă și permite trecerea la faze de implementare, într-un segment unde viteza de execuție este esențială pentru conectarea noilor capacități regenerabile și pentru echilibrarea sistemelor energetice. Informațiile au fost relatate și de Economedia , care citează un comunicat al Comisiei, preluat de Agerpres. [...]
MOL a primit undă verde de la autoritățile SUA pentru a continua negocierile de preluare a pachetului majoritar din NIS , o tranzacție care rămâne însă condiționată de aprobări-cheie și de poziția statului sârb, cu implicații directe asupra securității aprovizionării cu carburanți în Serbia, potrivit Economica . În ianuarie, companiile ruse Gazprom Neft și Gazprom au acceptat să-și vândă participația de 56% în NIS către MOL, după ce OFAC (agenția americană care administrează sancțiunile) a cerut vânzarea activelor rusești în contextul sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, relatează Agerpres. „Am intrat în faza finală a acestor negocieri extrem de complexe. Suntem optimişti, deşi anumiţi termeni şi unele condiţii ar urma să fie finalizate în următoarele săptămâni”, a afirmat Zsolt Hernadi, preşedintele şi director general al grupului Mol. De ce contează aprobarea OFAC și ce mai lipsește Tranzacția are nevoie atât de avizul OFAC, cât și de aprobarea statului sârb, care deține 29,9% din NIS. Termenul-limită inițial pentru negocieri a expirat în 22 mai, iar discuțiile continuă. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a transmis că nu este optimist în privința unui acord rapid și a indicat că Belgradul discută „cu toate părțile implicate”, inclusiv cu partea rusă, fără a detalia. Miza operațională: rafinăria NIS acoperă aproape tot consumul intern al Serbiei Contextul este sensibil pentru Serbia: NIS operează singura rafinărie din țară, la Pancevo (lângă Belgrad), iar Serbia depinde de această rafinărie pentru 95% din aprovizionarea internă cu combustibili, conform informațiilor citate. Deși Serbia nu este lovită direct de criza menționată în material, peste 60% din importurile sale de petrol vin din Kazahstan. Țițeiul ajunge prin conducta croată JANAF, care are nevoie de licență OFAC pentru a livra către NIS, ceea ce adaugă un strat suplimentar de condiționare de reglementare. Ce active are NIS în regiune NIS deține: singura rafinărie din Serbia (Pancevo); un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România. Separat, Belgradul poartă discuții cu MOL privind intenția statului sârb de a-și majora cu 5% participația în NIS, negocieri distincte de cele dintre compania ungară și Gazprom/Gazprom Neft. [...]
Oferta Uber pentru Delivery Hero pornește sub prețul pieței și deschide o negociere care poate redesena piața globală de livrări , într-un moment în care grupul german este deja în plin „strategic review” (evaluare a opțiunilor strategice), potrivit The Next Web . Delivery Hero a confirmat sâmbătă că Uber a depus o ofertă formală de preluare pentru grupul de livrări cu sediul la Berlin, la un preț de 33 euro/acțiune. Nivelul este cu 1,76% sub prețul de închidere de vineri, un detaliu incomod pentru cumpărător și un semnal că discuția abia începe. Uber intră în negocieri din postura de acționar semnificativ: cu circa o lună în urmă și-a majorat aproape de trei ori participația la 19,5%, iar încă 5,6% ar fi deținută prin instrumente derivate, ceea ce ridică expunerea totală la aproximativ un sfert din companie. Propunerea este „indicativă” și se adresează tuturor acționarilor, conform comunicatului Delivery Hero . Financial Times a estimat că oferta implică o evaluare de circa 11 miliarde dolari (aprox. 50 miliarde lei) / 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei). Tot FT a relatat că directorul general al Uber, Dara Khosrowshahi, a mers personal la o întâlnire cu președinta consiliului de supraveghere al Delivery Hero, Kristin Skogen Lund, înainte ca oferta să fie depusă. De ce contează: ultimul „activ” mare din livrări în afara SUA Miza este una de consolidare la scară globală. Delivery Hero operează în peste 60 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Africa și America Latină, prin branduri precum Foodpanda, Glovo, Talabat și Baedal Minjok (Coreea de Sud). Pentru Uber, o achiziție integrală ar extinde masiv rețeaua Uber Eats în piețe unde concurează direct cu DoorDash. Contextul de piață favorizează presiunea pe activele rămase independente: DoorDash a absorbit Deliveroo anul trecut, iar Just Eat Takeaway a fost vândut către Prosus pentru 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei). În această logică, Delivery Hero rămâne „ultima” platformă de livrări de anvergură, în afara SUA, care nu a fost încă preluată. Presiune pe preț: DoorDash „se uită”, acționarii cer mai mult Pe lângă faptul că oferta Uber este sub închiderea de vineri, există și un potențial concurent. Surse citate de Financial Times spun că DoorDash ar fi explorat la rândul său o preluare integrală și, separat, și-ar fi exprimat interesul pentru Talabat, afacerea Delivery Hero din Orientul Mijlociu. În paralel, unii acționari ar susține un preț mai aproape de 40 euro/acțiune. Combinația dintre (1) oferta cu discount, (2) poziția de acționar mare a Uber, (3) interesul unui rival și (4) procesul intern de revizuire strategică creează premisele unei renegocieri publice în următoarele săptămâni. Ce se întâmplă în companie: revizuire strategică și schimbare de CEO Delivery Hero spune că rămâne „pe deplin concentrată” pe revizuirea strategică deja în derulare și nu a oferit alți termeni. Calendarul este influențat de această revizuire, cerută de luni de zile de unii dintre cei mai mari acționari. În plus, CEO-ul Niklas Östberg (cofondator, 2011) a anunțat recent că va pleca după numirea unui succesor. Succesiunea este țintită pentru finalul lui 2026, dar nu mai târziu de 31 martie 2027; consiliul a numit consultanți și a deschis procesul, iar oferta Uber intră direct în acest cadru. Reacția pieței și întrebarea cheie Rămâne de văzut dacă 33 euro/acțiune este un nivel acceptabil. Acțiunile Uber au scăzut cu 1,6% vineri, după ce Bloomberg a relatat inițial discuțiile. Discountul față de închiderea Delivery Hero le oferă investitorilor care cer 40 euro o bază de negociere și, în același timp, dă consiliului german argumente să ceară un preț mai mare. Pentru moment, confirmarea oficială fixează doar punctul de plecare: o ofertă formală, sub piață, într-un proces în care presiunea competitivă și schimbările de guvernanță pot împinge tranzacția către un preț mai ridicat sau către o competiție între ofertanți. [...]
AFI România urcă pe locul 2 între proprietarii de centre comerciale după acordul semnat pentru cumpărarea a șase parcuri de retail de la MAS, o tranzacție care așteaptă avizele autorităților și care ar urma să se închidă cel târziu la 30 iunie 2026, potrivit Profit . Achiziția este prezentată ca cea mai mare tranzacție cu „mall-uri” din România și o repoziționează pe AFI imediat după NEPI Rockcastle, depășind grupul controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Pentru piață, miza este consolidarea rapidă a unui jucător major în retailul imobiliar, printr-un portofoliu deja funcțional și cu venituri din chirii. Ce cumpără AFI și cât plătește AFI cumpără acțiunile și creanțele vehiculelor (SPV-uri) care dețin și operează cele șase centre comerciale, pentru un preț de 197,7 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) . Structura de preț pornește de la o valoare a activelor de 281,8 milioane euro , din care se scad credite bancare garantate cu proprietățile, estimate la 84,5 milioane euro , plus ajustări uzuale de capital de lucru. Portofoliul vândut de investitorul sud-african MAS include centre comerciale în: Ploiești Zalău Roman Baia Mare Sfântu Gheorghe Bârlad Acestea au o suprafață închiriabilă totală de 125.500 mp și sunt evaluate în contabilitatea proprietarului la peste 310 milioane euro . Din chirii, centrele generează anual 22,7 milioane euro . Parcurile de retail din Roman și Baia Mare au fost extinse, iar extensia este deținută doar în proporție de 40% de MAS , conform informațiilor publicate. Tranzacția este intermediată de IO Partners și Colliers. Avizele care pot întârzia închiderea tranzacției Acordul este condiționat de aprobări din partea: Consiliului Concurenței din România Comitetului pentru Investiții Străine Directe în România Potrivit sursei, părțile estimează finalizarea cel târziu la 30 iunie 2026 . Strategia AFI: parcurile de retail, divizie „distinctă și strategică” AFI spune că tratează parcurile de retail ca o linie separată de business, pe fondul eficienței operaționale a formatului. Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România, leagă tranzacția de extinderea în orașe cu potențial și de planurile de dezvoltare locală: „Parcurile de retail au devenit o divizie distinctă și strategică în viziunea de creștere pe termen lung a AFI, datorită flexibilității acestui format și eficienței sale operaționale. Această tranzacție reprezintă o confirmare clară a încrederii noastre în piața din România – ne consolidează prezența în orașe cu potențial ridicat și adaugă o dimensiune importantă unui portofoliu construit cu atenție pentru a genera valoare pe termen lung. În paralel cu această achiziție, continuăm planurile de dezvoltare la nivel local, prin noi proiecte office și rezidențiale aflate în construcție.” Ce rămâne la MAS și contextul vânzărilor După vânzarea celor șase parcuri, MAS mai păstrează în portofoliu Militari Shopping din București (menționat ca cel mai mare centru comercial al sud-africanilor) și DN1 Value Centre din Balotești, la care se adaugă centre comerciale de tip mall. Decizia de vânzare vine după ce, la începutul lui 2025, MAS a vândut către grupul britanic M Core toate strip mall-urile pe care le deținea în România, pentru 49 milioane euro , într-un pachet de șapte centre comerciale (Focșani, Slobozia, Râmnicu Sărat, Sebeș, Târgu Secuiesc, Făgăraș și Gheorghieni). MAS și partenerul său de dezvoltare Prime Kapital au un portofoliu evaluat la 1,5 miliarde euro în România, Bulgaria și Polonia. [...]
