Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra preluării propuse a Ceconomy (proprietarul MediaMarkt și Saturn) de către JD.com, pe baza Regulamentului UE privind subvențiile străine, un semnal că tranzacțiile cu potențial sprijin de stat din afara Uniunii pot intra sub un control mai dur, chiar și după avize naționale de concurență, potrivit Profit.
Executivul comunitar spune că are „îngrijorări preliminare” că JD.com ar fi putut beneficia de subvenții străine care pot denatura piața internă a UE. În evaluarea preliminară, Comisia indică drept exemple finanțare preferențială, stimulente fiscale și granturi acordate de entități posibil atribuibile Republicii Populare Chineze.
Miza investigației este dacă astfel de sprijin ar fi permis JD.com să ofere condiții care să distorsioneze procesul de negociere pentru achiziția Ceconomy și dacă, ulterior tranzacției, entitatea rezultată ar putea adopta strategii de investiții și afaceri cu efect asupra concurenței în UE.
Prin mărcile MediaMarkt și Saturn, JD.com ar obține acces la unul dintre cele mai mari magazine online de electronice din Europa și la o rețea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe țări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează la cele două lanțuri.
Ceconomy a raportat vânzări anuale de 22,4 miliarde de euro (aprox. 112 miliarde lei) în anul financiar 2023/24, din care 5,1 miliarde de euro (aprox. 25,5 miliarde lei) au provenit din magazinele online.
În investigația aprofundată, Comisia va evalua în special:
Comisia are la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 octombrie 2026, pentru a lua o decizie. Deschiderea investigației aprofundate nu anticipează rezultatul final.
Tranzacția, anunțată vara trecută, a fost aprobată de Oficiul Federal german al Cartelurilor în septembrie. Investigația Comisiei este însă derulată în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine, un cadru distinct de controlul clasic al concurenței.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat înființarea unei firme mixte PPC–Metlen , o tranzacție de tip concentrare economică ce deschide calea pentru dezvoltarea și operarea unor instalații de stocare a energiei în baterii (BESS) în România, Bulgaria și Italia, potrivit Economica . Decizia contează în special prin efectul de deblocare a investițiilor într-o zonă critică pentru integrarea energiei regenerabile și stabilizarea rețelelor. Executivul comunitar a concluzionat că tranzacția notificată „nu ar ridica probleme de concurență”, invocând poziția combinată limitată a companiilor pe piețele relevante. Evaluarea a fost făcută prin procedura simplificată de examinare a concentrărilor economice. În luna martie, PPC și Metlen au semnat un acord de tip joint-venture (asociere) pentru o societate mixtă în care fiecare parte va deține 50%. Obiectivul este dezvoltarea, construcția și operarea unui portofoliu de proiecte BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii) cu o capacitate de până la 1.500 MW / 3.000 MWh în cele trei țări, dintre care 1.000 MW sunt preconizați să fie implementați în următoarele 12 luni. Din perspectivă operațională, aprobarea Comisiei Europene reduce riscul de blocaj de reglementare pentru compania mixtă și permite trecerea la faze de implementare, într-un segment unde viteza de execuție este esențială pentru conectarea noilor capacități regenerabile și pentru echilibrarea sistemelor energetice. Informațiile au fost relatate și de Economedia , care citează un comunicat al Comisiei, preluat de Agerpres. [...]
LG ar putea ieși din producția de televizoare, iar o vânzare către Hisense ar redesena piața globală a TV-urilor , într-un context în care mărcile chineze câștigă rapid cotă de piață și comprimă marjele producătorilor tradiționali, potrivit Android Authority . Publicația scrie, citând outletul sud-coreean EBN, că LG ar fi discutat recent cu gigantul chinez Hisense un plan de restructurare a diviziei de televizoare, inclusiv posibilitatea unei vânzări integrale. Conform relatării, executivi LG ar fi mers la Beijing pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt ai Hisense. Nici LG, nici Hisense nu au confirmat existența unui acord, astfel că informația rămâne, deocamdată, dificil de verificat. De ce contează: presiunea competitivă și profitabilitatea slabă Motivul invocat pentru o astfel de mișcare ar fi profiturile slabe și concurența tot mai puternică din partea brandurilor chineze de televizoare. Dacă LG ar renunța la fabricarea TV-urilor, ar închide practic un capitol început în 1966, când predecesorul GoldStar a lansat primul televizor alb-negru din Coreea de Sud, ceea ce ar însemna aproape 60 de ani de istorie în producția de televizoare. În același timp, piața „smart TV” se schimbă accelerat. Android Authority notează că, potrivit firmei de cercetare Omdia, TCL și Hisense au ajuns la cote globale de livrări de 14% , respectiv 12,5% , ceea ce pune presiune pe jucători precum LG și Samsung. Context: un precedent în electronicele de consum O eventuală ieșire din TV ar fi încă o retragere majoră a LG din electronicele de consum, după ce compania și-a închis afacerea de smartphone-uri în 2021, pe fondul unor pierderi acumulate. Atunci, LG a spus că își va concentra resursele către domenii mai profitabile, precum componente pentru vehicule electrice, case inteligente și robotică; noul raport sugerează că o logică similară ar putea fi aplicată acum și diviziei de televizoare. Ce ar putea urma: LG, mai mult software decât hardware Chiar dacă LG ar face un pas înapoi din producția efectivă de televizoare, EBN susține că grupul ar putea rămâne prezent în zona de divertisment printr-un accent mai mare pe platforma webOS și pe servicii software pentru monitoare, sisteme auto și afișaje inteligente, în locul fabricării de TV-uri. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor concretiza într-o tranzacție și în ce formă. [...]
Achiziția Globalstar de către Amazon obligă ieșirea Apple din acționariatul companiei , iar mutarea are implicații directe pentru controlul și drepturile de vot asupra infrastructurii satelitare folosite de funcțiile „via satelit” de pe iPhone și Apple Watch, potrivit AppleInsider . Amazon a convenit pe 14 aprilie să cumpere furnizorul de servicii satelitare Globalstar într-o tranzacție de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei). Achiziția ar adăuga Globalstar la portofoliul satelitar existent al Amazon, care include afacerea sa Leo (sateliți pe orbită joasă). Apple deține 20% din acțiunile Globalstar în baza unui angajament de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) din 2024, care a inclus o achiziție de acțiuni de 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Odată cu închiderea tranzacției, Apple nu va mai păstra acțiunile și nici drepturile de vot aferente. Ce cere Amazon de la autoritatea de reglementare și cum se face transferul Într-un document depus la FCC (autoritatea americană de reglementare în comunicații) la 26 mai 2026, Amazon și Globalstar solicită aprobarea transferului de licențe și autorizații între cele două companii, un pas esențial pentru finalizarea achiziției în SUA. Conform documentului, Amazon creează o subsidiară pentru a realiza fuziunea, denumită „Grapefruit Acquisition Sub II, LLC”. Această entitate („Grapefruit”) ar urma să preia participația de 20% a Apple, inclusiv drepturile de vot. La final, Globalstar, Inc. „va înceta să existe”, iar „Grapefruit” va gestiona entitățile Globalstar USA LLC, Globalstar Licensee LLC și GUSA Licensee LLC. Ce se întâmplă cu serviciile prin satelit pentru iPhone și Apple Watch Documentul depus la FCC nu precizează ce primește Apple în schimbul transferului de acțiuni și al modificărilor de structură, „dacă primește ceva”, notează publicația. Totuși, Amazon a susținut la anunțul din aprilie că Apple nu va fi afectată și că există un acord pentru menținerea conectivității prin satelit pentru funcțiile actuale și viitoare de pe iPhone și Apple Watch. Sunt menționate explicit: „Emergency SOS via Satellite” (SOS de urgență prin satelit); „Roadside Assistance via Satellite” (asistență rutieră prin satelit). Amazon reiterează în documentul către FCC angajamentul de a furniza serviciul și de a-l îmbunătăți în viitor, dar indică și intenția de a folosi achiziția Globalstar pentru a lucra și cu alți producători de smartphone-uri și dispozitive mobile, precum și cu operatori telecom. [...]
Vodafone România va prelua integral drepturile și obligațiile Telekom Mobile de la 30 iunie 2026 , într-o fuziune care mută integrarea din zona operațională în cea juridică și administrativă, cu efect direct asupra modului în care vor fi gestionate rețeaua și relația cu clienții, potrivit Mobilissimo . Fuziunea urmează să fie implementată la finalul zilei de 30 iunie 2026 și vine după ce Vodafone a preluat Telekom România Mobile Communications în toamna anului trecut, în cadrul tranzacției din 1 octombrie 2025. Obiectivul declarat este unificarea operațiunilor, infrastructurii și serviciilor oferite clienților. Ce se schimbă operațional pentru clienți După implementare, Vodafone România va prelua drepturile și obligațiile Telekom Mobile. Compania spune că utilizatorii actuali vor continua să beneficieze de serviciile existente, în timp ce rețeaua și canalele de suport vor fi consolidate într-o structură comună. Integrarea include, conform informațiilor transmise de companie: magazinele fizice; call center-ul; platformele digitale folosite de clienți. Investiții și efecte comerciale: promisiuni, dar fără detalii Vodafone menționează investiții suplimentare în infrastructură și dezvoltarea rețelei mobile, pe fondul consolidării pieței telecom din România din ultimii ani. Operatorul afirmă că integrarea ar urma să ajute la extinderea acoperirii și la creșterea vitezelor de transfer, însă în material nu sunt prezentate detalii concrete despre posibile modificări comerciale sau schimbări de abonamente pentru clienții Telekom Mobile. Ce urmează după 30 iunie 2026 În comunicatul citat, CEO-ul Vodafone România, Nedim Baytorun , indică drept prioritate etapa de dezvoltare a rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii. „Etapa următoare va fi concentrată pe dezvoltarea rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii.” În acest moment, integrarea a fost realizată gradual, iar compania pregătește „etapa juridică și administrativă” programată pentru sfârșitul lunii iunie 2026. Rămâne deschisă întrebarea dacă, dincolo de reorganizarea internă, procesul va aduce schimbări vizibile în ofertele comerciale și în structura serviciilor de pe piața locală. [...]
Lion’s Head e aproape să preia P3 Bucharest A1 , o tranzacție de circa 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) care ar redesena ierarhia proprietarilor de spații logistice și ar scoate GIC din România , potrivit Profit . Următorul pas este notificarea tranzacției la Consiliul Concurenței , pentru validare. De ce contează: consolidare accelerată în logistică, sub lupa concurenței Miza operațională și de piață este dublă: pe de o parte, Lion’s Head ar urma să urce pe locul 3 între cei mai mari proprietari de spații industrial-logistice; pe de altă parte, tranzacția readuce în prim-plan rolul Consiliului Concurenței, după ce anul trecut instituția a respins achiziția P3 de către CTP, invocând restricții anti-monopol. În scenariul în care CTP ar fi cumpărat P3 Bucharest A1, portofoliul dezvoltatorului ar fi ajuns la „peste 3,3 milioane” (unitatea nu este precizată în textul sursă) și ar fi fost aproape de pragul de 50% din piața românească de spații industrial/logistice, estimată la aproximativ 7,9 milioane metri pătrați. Ce se vinde: un parc de 380.000 mp, cu potențial de extindere Activul vizat este P3 Bucharest A1, un parc logistic lângă București, cu acces la autostrada A1. Conform informațiilor citate de Profit, pachetul include: 380.000 metri pătrați de spații logistice existente, în 14 depozite; un teren adiacent în Domnești, care permite construirea a încă 100.000 metri pătrați; spații de cazare pentru muncitori (252 de paturi) și un restaurant (200 de persoane); un teren în Popești-Leordeni. În contabilitatea P3, parcul este evaluat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) și generează anual venituri din chirii de circa 23 milioane euro (aprox. 115 milioane lei), de la clienți precum Carrefour, eMAG, Altex, Gebrüder Weiss, Interbrands, Elit și Agricover. Cine sunt actorii și ce urmează În noua rundă a procesului de vânzare, interesul ar fi rămas la doi jucători: WDP și Lion’s Head, iar Lion’s Head ar fi fost selectat pentru etapa finală, care presupune prezentarea tranzacției la Consiliul Concurenței. Ținta P3 este ca până la finalul anului să finalizeze vânzarea și să iasă de pe piața locală, potrivit surselor Profit. Vânzătorul este P3, companie controlată integral de fondul suveran GIC (Singapore), care a cumpărat platforma internațională P3 în 2016 pentru 2,4 miliarde euro – tranzacție descrisă ca fiind cea mai mare din real-estate în Europa la acel moment. Context de piață: cerere în creștere și tranzacții mari în logistică Pe fundal, segmentul industrial-logistic rămâne cel mai activ la nivel de tranzacții mari. Profit citează date Cushman & Wakefield Echinox, potrivit cărora cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025, la 1,275 milioane metri pătrați, cu 60% cerere nouă. Bucureștiul a concentrat 75% din suprafața închiriată, iar pe locul doi s-a situat Timișoara (77.100 mp). [...]
Guvernul Olandei a blocat preluarea Solvinity de către compania americană Kyndryl , invocând un „posibil risc pentru interesul public” într-o tranzacție care ar fi mutat sub control străin un furnizor IT esențial pentru identificarea digitală a cetățenilor, potrivit Politico . Solvinity operează o platformă folosită de aplicația DigiD, prin care cetățenii olandezi se autentifică online pentru servicii uzuale – de la programări medicale la interacțiuni cu autoritățile sau tranzacții precum cumpărarea unei locuințe. Kyndryl anunțase în noiembrie intenția de a achiziționa Solvinity, iar dosarul a intrat pe radarul autorităților olandeze pe fondul îngrijorărilor mai largi din Europa privind dependența de tehnologia americană. Decizia: aviz negativ la screeningul investițiilor Într-o scrisoare către parlament, publicată marți, secretarul de stat pentru economia digitală, Willemijn Aerdts , a spus că autoritatea națională responsabilă cu verificarea investițiilor (screening – mecanism de evaluare a investițiilor cu potențial impact asupra securității și interesului public) a recomandat blocarea tranzacției. Guvernul a decis luni să urmeze acest aviz. În scrisoare, Aerdts a precizat că Olanda apreciază prezența companiilor străine de tehnologie, inclusiv a celor din SUA, și contribuția lor la economie și infrastructura digitală, dar menține un cadru independent de screening „care se aplică în mod egal tuturor investitorilor”, indiferent de țara de origine. Reacția cumpărătorului și contextul european Kyndryl a transmis că este „extrem de dezamăgită” de decizie și a susținut că „politizarea” procesului a eclipsat beneficiile pe care tranzacția le-ar fi adus clienților Solvinity și cetățenilor olandezi. Blocarea vine cu o săptămână înainte ca Executivul UE să prezinte pachetul privind „suveranitatea tehnologică”, un set de propuneri menit să reducă dependența Europei de tehnologie străină în domenii precum cloud (servicii informatice livrate la distanță), microcipuri și inteligență artificială. [...]
