Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Reducerea accizei la motorină la 25% ar putea împinge din nou prețul sub 10 lei/l în unele stații, dacă operatorii transferă integral scăderea fiscală în prețul la pompă, potrivit Profit.
Mecanismul prevăzut de Legea nr. 162/2026 majorează, în a doua etapă, reducerea accizei de la 20% la 25%. Concret, acciza ar urma să scadă cu 0,701 lei/l, respectiv 0,85 lei/l cu TVA aferentă, după ce în prima etapă (care se încheie luni) reducerea a fost de 0,56 lei/l, respectiv 0,68 lei/l cu TVA.
În prezent, motorina costă 10,14 lei/l în stațiile Petrom și în unele stații Socar. Dacă nu apar alte scumpiri până marți, prețul ar urma să coboare la 9,97 lei/l, adică sub pragul de 10 lei/l, conform calculelor din analiză.
În restul rețelelor, prețurile ar rămâne peste 10 lei/l, în scenariul prezentat:
Publicația notează că unele companii ar putea transfera integral efectul reducerii accizei (cum s-a întâmplat în prima etapă la OMV Petrom sau MOL), altele ar putea ieftini mai agresiv (exemplul Rompetrol) sau, dimpotrivă, ar putea să nu transfere integral reducerea (cazul Lukoil).
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explică faptul că mecanismul funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională, iar în ultimele două săptămâni „nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%”.
„Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie.”
Actualizarea pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă, potrivit datelor citate, o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65% și o variație a prețului mediu standard (VM) de +25,45%, ceea ce „impune, conform formulei legale”, extinderea reducerii la 25% din nivelul de bază din Codul fiscal.
Legea prevede că, în următoarele trei luni, acciza la motorină va fi scăzută de două ori pe lună, cu procente între 5% (14 bani/l) și 25% (70 bani/l), în funcție de cea mai mică creștere procentuală dintre cotațiile internaționale Platts și prețul mediu la pompă.
Reducerea de acciză vizează doar motorina, iar prețul benzinei „nu a fost influențat”, menționează sursa. În București, cea mai ieftină benzină este în rețeaua Petrom și într-o stație Socar (Vasile Lascăr) la 9,51 lei/l, în timp ce în stațiile OMV și Lukoil ajunge la 9,57 lei/l.
În paralel, analiza amintește că, pe termen mai lung, analiștii internaționali anticipează o iarnă dificilă pentru Europa pe fondul unei posibile „crize a motorinei”, pe fondul scăderii ofertei globale și al tensiunilor geopolitice, într-un context în care Europa rămâne vulnerabilă din cauza capacității insuficiente de rafinare și a dependenței de importuri.
Recomandate

Transportatorii cer schimbarea rapidă a Legii 162/2026, pentru ca reducerea accizei la motorină să nu fie „înghițită” în lanțul de preț și să se vadă efectiv la pompă, potrivit Agerpres . IMM România și Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită Parlamentului și Guvernului o intervenție legislativă „imediată” pentru eliminarea breșelor care ar permite diminuarea sau absorbirea efectului reducerii accizei pe verigile din amonte ale lanțului de formare a prețului. În perioada 16–31 august, statul a redus cu 20% acciza la motorină, măsură care implică, potrivit organizațiilor, un efort bugetar semnificativ, cu obiectivul de a reduce costurile din economie, pentru mediul de afaceri și consumatorii finali. „Breșa” invocată: excepții de la limitarea adaosului comercial Transportatorii susțin că, în forma actuală, Legea nr. 162/2026 permite o asimetrie în mecanismul de limitare a adaosului comercial. Concret, art. 2 alin. (11) ar excepta de la acest mecanism: activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului; importul și prima vânzare a produselor petroliere importate. În opinia lor, excepția creează o vulnerabilitate structurală: dacă anumite verigi rămân în afara limitării, marja comercială poate fi redistribuită între verigi, iar efectul economic al reducerii accizei se poate diminua înainte să ajungă în prețul final. Ce modificări cer și ce ar trebui să urmeze IMM România și FORT cer modificarea de urgență a art. 2 alin. (11), astfel încât limitarea adaosului/marjei comerciale să se aplice pe întreg lanțul relevant de formare a prețului, inclusiv în zona importului, rafinării și primei vânzări. Totodată, organizațiile solicită monitorizarea efectului reducerii accizei asupra prețului la pompă, pentru a putea identifica și evalua diferența dintre avantajul fiscal acordat și reducerea efectivă resimțită de consumator. „O reducere de acciză reprezintă un efort asumat de bugetul public cu un obiectiv economic precis: reducerea costului carburantului și, implicit, diminuarea presiunii asupra companiilor și consumatorilor. Acest obiectiv nu poate fi considerat atins în momentul adoptării măsurii fiscale, ci numai atunci când efectul ei se regăsește efectiv în prețul final”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România. „Reducerea accizei trebuie să producă un efect măsurabil asupra prețului motorinei. Transportatorii nu pot beneficia de o reducere fiscală doar la nivel teoretic. Dacă avantajul fiscal este absorbit pe lanț înainte ca produsul să ajungă la consumatorul final, atunci obiectivul intervenției statului este compromis”, a spus Beniamin Lucescu, președintele FORT. [...]

ANAF a schimbat regulile de operare pentru Registrul RO e-Factura, prin modificarea formularului 082 , iar efectul imediat este că fermierii persoane fizice au acum opțiunea de a solicita ieșirea din registru, potrivit HotNews . Ordinul președintelui ANAF nr. 1020/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial marți seara și vizează formularul 082 – „Cerere privind înregistrarea sau scoaterea din Registrul RO e-Factura”. Informația a fost relatată inițial de StartupCafe.ro, citată de publicație, pe baza ordinului publicat în Monitorul Oficial. [...]

ANAF pune la dispoziție două aplicații gratuite care ajută contribuabilii să-și verifice datele din declarația D406 (SAF-T), cu scopul de a reduce riscul de notificări de neconformitate , potrivit Agerpres . Miza este una operațională: verificarea mai ușoară a informațiilor raportate prin D406 poate limita erorile care, ulterior, se pot transforma în atenționări din partea Fiscului și în timp consumat pentru corecții și clarificări. Ce anunță ANAF Conform informațiilor disponibile din material, instituția a lansat: două aplicații gratuite destinate contribuabililor; instrumente orientate spre verificarea datelor raportate în declarația D406 SAF-T; un demers care urmărește reducerea riscului de notificări de neconformitate după depunere. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii precum modul de accesare, cerințele tehnice sau tipurile de verificări efectuate de aplicații nu sunt precizate în fragmentul public. [...]

ANAF pune pe masă o procedură care poate duce la stabilirea „din oficiu” a contribuțiilor sociale pentru persoane fizice cu venituri nedeclarate , odată cu introducerea unor pași de notificare și audiere înainte de emiterea deciziilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: proiectul lansat luni în dezbatere publică vizează situațiile în care persoane fizice nu și-au declarat anumite venituri, iar Fiscul urmărește să stabilească contribuțiile sociale datorate fără să „scape” sume din această zonă. Cine intră în vizor și ce tipuri de venituri sunt vizate Conform informațiilor publicate, procedura se aplică persoanelor fizice care obțin venituri, inclusiv din: activități independente; activități și pensii din străinătate. Ce se schimbă, pe scurt Proiectul de procedură pus în dezbatere publică introduce cadrul pentru: stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale; notificarea persoanelor vizate; audierea acestora, în legătură cu veniturile nedeclarate. În material este indicat că detaliile complete ale proiectului sunt disponibile în continuarea publicată de StartupCafe, prin trimiterea: „Citește mai departe pe StartupCafe ”. [...]

Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]

Apple a concentrat în Irlanda aproape 40% din impozitul pe profit plătit global în ultimul său an fiscal, un semnal al dependenței bugetare pe care Dublinul a ajuns să o aibă de marile multinaționale, potrivit Economica . În anul fiscal încheiat în septembrie 2025, Apple a plătit impozite pe profit de 43,2 miliarde de dolari la nivel mondial (aprox. 198,7 miliarde lei). Din această sumă, 17,1 miliarde de dolari (aprox. 78,7 miliarde lei) au fost plătite în Irlanda, adică 39,54% din total. De ce a fost atât de mare suma plătită în Irlanda Compania spune că impozitele achitate Irlandei au fost „semnificativ mai mari” decât impozitele pe profit datorate, pentru că includ și 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) reprezentând impozite restante, pe care Apple a fost obligată să le plătească în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , în 2024. Instanța europeană a decis că Irlanda a acordat Apple reduceri de impozite ilegale timp de peste două decenii, ceea ce ar fi dus la o cotă efectivă de impozitare sub 1%. Irlanda și Apple au contestat timp de opt ani decizia privind aceste restanțe, în contextul în care statul irlandez își apără statutul de destinație preferată pentru multinaționalele americane în Europa și veniturile fiscale asociate. Context: regimul fiscal irlandez și miza bugetară Economica notează că Irlanda a atras în ultimii ani numeroase companii multinaționale printr-o cotă redusă de impozitare a companiilor; în cazul Apple, cota menționată este de 13,8%, sub nivelurile din alte țări europene. Potrivit Irish Independent, nivelul impozitelor plătite de Apple în Irlanda în 2025 ar fi „aproape suficiente” pentru a acoperi întregul buget pentru educație al țării sau costurile preconizate ale proiectului liniei de metrou Metrolink din Dublin. [...]