Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate, iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea, potrivit Agerpres. Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc.
Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters.
Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean.
Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei.
Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație.
Recomandate

Atacurile Ucrainei asupra logisticii ruse au declanșat restricții la carburanți în Crimeea , cu efecte care se văd deja în aprovizionarea civilă și în transportul de mărfuri, potrivit Euronews . Peninsula Crimeea și regiunile ocupate de Rusia din sud-estul Ucrainei se confruntă cu o criză de carburant după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice folosite de armata rusă. Săptămâna trecută, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat lansarea operațiunii „Lockdown-ul Logistic”, descrisă ca o campanie menită să blocheze aprovizionarea trupelor ruse cu armament, combustibil și produse alimentare. Ținta: ruta terestră către Crimeea și sudul Ucrainei Forțele ucrainene și-au concentrat loviturile asupra traseului terestru care leagă Rusia de teritoriile ocupate din sudul Ucrainei și de Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Ruta este prezentată ca esențială pentru alimentarea armatei ruse din regiunile ocupate. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a descris obiectivul operațiunii ca fiind creșterea presiunii „în spatele liniei frontului” pentru a limita capacitatea Rusiei de a susține acțiuni ofensive. „Sarcina noastră este să intensificăm și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului, să-i privăm de posibilitatea de a desfășura acțiuni ofensive active.” Oficialul a publicat și imagini cu echipamente militare rusești distruse în urma atacurilor, notează publicația. Restricții la pompă: tichete și plafon de 20 de litri Autoritățile ruse au refuzat să ofere detalii despre efectele operațiunii ucrainene asupra teritoriilor ocupate. Întrebat despre atacurile repetate asupra traseului „Novorosia” și despre informațiile privind restricțiile la vânzarea de combustibil, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a evitat un răspuns direct. „Cunoașteți că acest lucru este de responsabilitatea regiunii și a Ministerului nostru al Apărării. De aceea, în acest caz, trebuie să vă adresați anume lor.” Potrivit autorităților locale instalate de Rusia în regiunile ocupate, atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice au afectat aprovizionarea cu combustibil. În Crimeea au fost introduse restricții la vânzarea benzinei și motorinei, inclusiv vânzare pe bază de tichete în unele zone și limită de cel mult 20 de litri la o alimentare. Presa ucraineană a publicat imagini cu cozi lungi la stațiile de alimentare din peninsulă. Efecte colaterale: transport comercial redus Bombardamentele asupra infrastructurii de transport utilizate de armata rusă au afectat și traficul civil de mărfuri. Conform informațiilor apărute în presa ucraineană, transporturile comerciale din regiunile ocupate au fost reduse semnificativ, pe fondul avariilor provocate de atacurile cu drone și rachete. În ansamblu, operațiunea lansată de Kiev urmărește să reducă capacitatea logistică a armatei ruse și să îngreuneze aprovizionarea forțelor aflate pe front, într-un moment în care luptele continuă pe mai multe direcții din estul și sudul Ucrainei. [...]

Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii , un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro . Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro. Efecte imediate în Kiev: fum, explozii, pene de curent În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice: „Inamicul loveşte cu rachete balistice.” Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară. Lovituri și în Zaporojie , pe fondul avertismentelor privind un atac „masiv” O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări. În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN: „Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.” Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. [...]

Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați , pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE. Disputa pe anchetă și cererea Moscovei de „dovezi” În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului. Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești. Concluzia autorităților române și măsura de politică externă Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea. Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală. [...]

Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]

România a dus incidentul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU , iar peste 56 de țări – în special din UE și NATO – au condamnat „comportamentul inacceptabil” al Rusiei, potrivit Agerpres . Declarația a fost citită la ONU de ministrul român de externe, Oana Țoiu , după ce o dronă s-a prăbușit săptămâna trecută pe o clădire din Galați. Unghiul principal al acestui episod este unul de reglementare și securitate: România invocă încălcarea dreptului internațional și cere tratarea incidentului în forul care gestionează crizele de securitate globală. Ce susține România despre incident Oana Țoiu a afirmat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, „o dronă rusească ce transporta explozibili” a intrat în spațiul aerian românesc, încălcând dreptul internațional, înainte de a se prăbuși pe o clădire. Potrivit ministrului, drona făcea parte dintr-un atac împotriva Ucrainei. Ministrul a mai spus că este „pentru prima dată” când au existat cetățeni români răniți în astfel de incidente, menționând că reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată de România. De ce contează: repetarea încălcărilor și reacția internațională În declarația prezentată, Țoiu a legat incidentul de un tipar mai larg, afirmând că încălcările spațiilor aeriene ale României și ale altor parteneri din Europa Centrală și de Est „s-au repetat” de la începutul războiului Rusiei în Ucraina și ar fi o consecință a „tacticii de escaladare” a Rusiei. „Acest cel mai recent incident a avut un impact direct asupra securității civililor nevinovați din România. Un astfel de comportament este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să înceteze.” Poziții și reacții menționate Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că drona care a lovit clădirea din Galați, în apropiere de granița cu Ucraina, rănind două persoane, era de tip Geran-2 și de proveniență rusească. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei și a afirmat că țara sa nu „amenință țările europene”, mai notează materialul. [...]

Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]