Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își leagă agenda de la summitul NATO de contracte și producție de apărare, pe fondul unui pachet de acorduri de peste 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) obținut la conferința de reconstrucție de la Gdańsk, potrivit Kyiv Post. Președintele Volodîmîr Zelenski a indicat apărarea antiaeriană, reziliența energetică, integrarea europeană și menținerea presiunii asupra Rusiei drept priorități diplomatice înaintea reuniunii NATO de la Ankara.
În discursul său de seară, Zelenski a spus că premierul Iulia Svîrîdenko s-a întors la Kiev după Ukraine Recovery Conference din Gdańsk, unde delegația ucraineană a obținut 160 de acorduri, evaluate la peste 10 miliarde euro. Potrivit președintelui, aceste înțelegeri vizează în principal infrastructura energetică, reconstrucția și creșterea rezilienței regiunilor și comunităților.
„Acest lucru este fundamental.”
Zelenski a subliniat că lunile de vară trebuie folosite pentru a implementa cât mai multe proiecte, iar acordurile din Gdańsk ar urma să sprijine eforturile de refacere a infrastructurii critice înainte de iarnă.
În perspectiva summitului NATO de la Ankara, Ucraina se pregătește pentru „multiple formate bilaterale” menite să întărească apărarea aeriană, pe care Zelenski a numit-o „prima prioritate”. El a enumerat nevoi imediate de pe câmpul de luptă: apărare avansată anti-rachetă balistică, interceptoare și sisteme de apărare antiaeriană.
Pe termen lung, Zelenski a cerut un proiect european comun pentru producția de sisteme anti-balistice, insistând asupra unor rezultate concrete din partea partenerilor.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că aliații vor prezenta la summit „zeci de miliarde de dolari” în noi contracte legate de apărare (echivalentul în lei nu poate fi estimat realist fără o valoare exactă). Într-o intervenție la Atlantic Council, Rutte a descris summitul din 7-8 iulie din Turcia ca un test al capacității aliaților de a transforma creșterea cheltuielilor de apărare în producție militară, menținând în același timp sprijinul pe termen lung pentru Kiev.
Zelenski a indicat și dimensiunea europeană a agendei diplomatice, menționând președinția Ciprului la Consiliul UE și mandatul care urmează pentru Irlanda ca „ferestre” relevante pentru parcursul de aderare. Kievul urmărește progrese „tangibile” în deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la UE.
În același mesaj, Zelenski a afirmat că Ucraina a prezentat propuneri partenerilor-cheie și că „prietenii lui Putin” au auzit de la Kiev că o întâlnire este posibilă și că încheierea războiului este posibilă, dar că Moscova trebuie să facă un pas către pace. El a mulțumit celor care ajută la împingerea Rusiei spre diplomație și celor care sprijină apărarea Ucrainei, adăugând că sancțiunile ucrainene „pe rază lungă” și „pe rază medie” sunt implementate.
Pentru mediul economic și industrial european, mesajul central este că summitul NATO de la Ankara este tratat de Kiev nu doar ca un exercițiu politic, ci ca o platformă pentru livrări și capacități de producție, în paralel cu accelerarea proiectelor de energie și reconstrucție finanțate prin acordurile recente de la Gdańsk.
Recomandate
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tatarstan ridică presiunea pe infrastructura petrolieră a Rusiei , după ce Ucraina a lovit orașul Nijnekamsk, la circa o mie de kilometri de graniță, într-o operațiune soldată cu 12 morți și 39 de răniți, potrivit Biziday . Ținta principală a fost o rafinărie din Nijnekamsk (regiunea Tatarstan), pe care Ucraina a mai atacat-o și în iunie. Agențiile de știri descriu lovitura drept unul dintre cele mai mortale atacuri ale Kievului de la începutul războiului. În discursul său de seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit atacurile repetate asupra rafinăriilor de strategia de „presiune sporită” asupra Moscovei: „Singurul motiv pentru care acest lucru continuă este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt acestui război.” Rusia a transmis că a doborât 456 de drone ucrainene, fără să precizeze câte au reușit să își atingă țintele. Context: avertismentul lui Zelenski privind trupe nord-coreene în Rusia Separat de atacul asupra rafinăriei, Zelenski a declarat că până la 50 de mii de soldați nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia și a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Estimarea de 50 de mii ar reprezenta o creștere față de nivelul de 30 de mii avansat în iulie. „Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-și consolideze experiența în războiul modern, va primi licențe de la Rusia și va primi tot felul de instrumente militare de la ei.” Informațiile sunt atribuite de Biziday publicației The Guardian . [...]
Atacul rusesc asupra regiunii Odesa a avariat infrastructura energetică și a provocat întreruperi de curent și apă , după ce Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone, potrivit Kyiv Post . Pentru mediul economic local, miza imediată este impactul operațional: penele de electricitate, problemele de alimentare cu apă și întreruperile de comunicații mobile afectează funcționarea orașului și a companiilor. Forțele Aeriene ale Ucrainei au prezentat o „defalcare” a atacului din dimineața de duminică, 9 august, care a combinat rachete balistice și un roi de drone. Conform aceleiași surse, au fost lansate 11 rachete de mai multe tipuri (majoritatea pe traiectorii balistice) și până la 100 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), inclusiv modele cu propulsie cu reacție și muniții rătăcitoare „Banderol” (drone care pot „pluti” în zonă până identifică o țintă). Până la ora 8:00 (ora locală), apărarea antiaeriană ucraineană ar fi interceptat 72% dintre UAV-uri, cinci din șase muniții „Banderol” și o rachetă. Alte trei rachete nu și-ar fi atins țintele din cauza contramăsurilor de război electronic, însă au fost înregistrate lovituri ale rachetelor și dronelor în nouă locații din Odesa și din regiune. Administrația Militară Regională Odesa a raportat 12 persoane rănite, dintre care 11 au fost spitalizate în stare moderată. Atacul a avariat clădiri rezidențiale și a „afectat sever” infrastructura energetică locală, iar părți din oraș și din districtul din jur se confruntă cu întreruperi de electricitate, precum și cu probleme la alimentarea cu apă și la comunicațiile mobile. Autoritățile au precizat că a fost organizată livrarea de apă tehnică în toate districtele, iar camerele de pompare funcționează. Context: intensificarea bombardamentelor și presiunea pe apărarea antiaeriană Atacul asupra Odessei vine pe fondul unei săptămâni de bombardamente la scară largă, despre care președintele Volodîmîr Zelenski a spus că au inclus 61 de rachete (56 pe traiectorii balistice), peste 1.560 de drone de atac și 1.540 de bombe aeriene ghidate îndreptate spre orașe ucrainene. „Fiecare astfel de lovitură împotriva vieții ne amintește din nou și din nou: avem nevoie de mai multă presiune, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina.” În același interval, Kyiv Post notează și un atac în Harkiv, în districtul Saltivka, unde primarul Ihor Terekhov a raportat lovirea directă a unei clădiri rezidențiale. Autoritățile regionale au indicat trei morți și cel puțin 37 de răniți, inclusiv un copil de cinci ani, după un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive, a doua vizând zona în care intervin echipele de salvare). Ce urmează Pe termen scurt, prioritatea pentru Odesa rămâne stabilizarea serviciilor esențiale (energie, apă, comunicații) și evaluarea pagubelor la infrastructura energetică. În paralel, amploarea atacurilor din ultima săptămână menține presiunea asupra capacității Ucrainei de apărare antiaeriană și asupra continuității operaționale a marilor orașe, cu efecte directe asupra activității economice locale. [...]
Rusia ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii energetice a Kievului înainte de 24 august , într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit sever de interceptori antirachetă, potrivit unei evaluări citate de Mediafax . Miza imediată este una operațională: reducerea capacității Ucrainei de a-și repara și fortifica sistemul energetic înainte de iarna 2026-2027, ceea ce ar putea amplifica efectele atacurilor din lunile următoare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că Moscova ar pregăti o campanie de atacuri „de amploare” asupra infrastructurii energetice a capitalei ucrainene în următoarele săptămâni, cu obiectivul de a produce pagube maxime înainte de Ziua Independenței Ucrainei (24 august). În acest context, Rusia ar putea apela inclusiv la rachete balistice din rezerva strategică. De ce contează: fereastra de reparații înainte de iarnă se poate închide ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care ar fi relatat — pe baza unor informații ale serviciilor americane — că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice din Kiev. Un atac în august ar urmări, pe lângă efectul imediat, să blocheze lucrările ucrainene de reparație și protecție a instalațiilor energetice înainte de sezonul rece. Ucraina încearcă să repare avariile produse în campania rusă din iarna 2025-2026 și să își consolideze infrastructura înaintea unor noi atacuri anticipate. ISW avertizează că loviturile lansate încă din august ar putea diminua capacitatea de pregătire pentru iarna 2026-2027, ceea ce ar face atacurile ulterioare „și mai distructive”. Vulnerabilitatea apărării aeriene: deficit de interceptori Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean: în toamna lui 2025, atacurile intensive au început în septembrie, însă pentru sezonul 2026-2027 ar putea începe încă din august. Motivul invocat este vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. În aceste condiții, chiar și atacuri cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice ar fi produs deja pagube importante, iar loviturile asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”, potrivit evaluării. Context: pagube mari și un nou atac masiv la început de august Dimensiunea distrugerilor este deja ridicată. Conform datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64–70 de miliarde de dolari (aprox. 288–315 miliarde lei). Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv: în noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya). Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri în mai multe regiuni, iar Zelenski a spus că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev. [...]
Refuzul lui Elon Musk de a ridica restricțiile Starlink limitează opțiunile operaționale ale Ucrainei pentru lovituri la distanță mare , într-un moment în care Kievul încearcă să extindă folosirea tehnologiei occidentale în război, potrivit news.ro , care citează The Atlantic, preluat de Kyiv Post. Într-o întâlnire recentă, președintele Volodimir Zelenski i-ar fi cerut președintelui american Donald Trump să intervină și să facă presiuni asupra lui Musk pentru ridicarea restricțiilor geografice impuse rețelei operate de SpaceX. Zelenski ar urmări ca armata ucraineană să folosească sistemul de sateliți pentru a ghida lovituri de lungă distanță împotriva bateriilor de rachete rusești care atacă regulat Kievul și alte orașe. Publicația notează însă că Trump nu i-ar fi oferit lui Zelenski un răspuns clar privind o eventuală intervenție pe lângă Musk. Ce încearcă Kievul și de ce contează Miza este una strict operațională: accesul la Starlink pentru ghidarea loviturilor „în adâncime” ar putea crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte militare rusești aflate la distanță mare, în special sisteme de rachete care bombardează orașe ucrainene. În paralel, refuzul lui Musk este prezentat ca parte a unei dificultăți mai largi a Ucrainei de a obține nu doar tehnologie militară americană avansată, ci și autorizații pentru utilizarea ei fără restricții, inclusiv în proiecte de producție comună care „s-au lovit de obstacole”, potrivit relatării. Argumentul invocat de Musk: riscul de escaladare Fostul ministru ucrainean al apărării, Mîhailo Fedorov, ar fi încercat la rândul său să-l convingă pe Musk, inclusiv prin canale neoficiale, conform unor colaboratori apropiați ai lui Fedorov citați de The Atlantic. În ciuda demersurilor, Musk ar fi rămas reticent. „În acest moment, nu există nicio decizie pozitivă”, a declarat miercuri unul dintre colaboratorii lui Fedorov. Potrivit aceleiași surse, Musk ar invoca riscurile unei posibile escaladări din partea Rusiei dacă Starlink ar fi folosit pentru a facilita lovituri în profunzime și le-ar spune repetat oficialilor ucraineni că „este timpul să se ajungă la o înțelegere” pentru a pune capăt războiului. Context: alte limitări americane privind tehnologia militară În același tablou al restricțiilor, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă intern rachete interceptoare Patriot , invocând controale stricte la export. El a făcut declarația la Fox Business, potrivit news.ro. Trump lansase anterior ideea acordării unei licențe de producție la summitul NATO din iulie de la Ankara, dar ulterior și-a nuanțat poziția, afirmând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil, deoarece țările beneficiare „se pot întoarce împotriva ta într-o bună zi”. Separat, sâmbătă dimineață, atacuri cu drone rusești au vizat locomotiva unui tren de călători din regiunea Sumî și au rănit cel puțin patru civili în orașul Herson, în sudul țării, mai notează publicația. [...]
Ucraina își poate accelera dotarea cu ATACMS printr-un reexport aprobat automat în SUA potrivit news.ro , care citează portalul ucrainean Militarnî și un document al Departamentului de Stat al SUA publicat în procesul-verbal oficial al lucrărilor Congresului din 6 august 2026. Documentul indică achiziția din Turcia a 70 de rachete balistice M39 ATACMS și a 12 lansatoare M270, într-un transfer care ar urma să înceapă după expirarea termenului legal de 15 zile de examinare în Congres. Miza este una de reglementare și calendar: în acest caz, Congresul SUA nu trebuie să voteze separat pentru aprobarea reexportului. Dacă, în 15 zile calendaristice, ambele camere nu adoptă o rezoluție comună de interzicere, acordul guvernului SUA intră automat în vigoare. Departamentul de Stat a transmis documentele către legislatori pe 3 august, iar Camera Reprezentanților este în vacanță până pe 31 august, respectiv Senatul până pe 14 septembrie, potrivit Ukrainska Pravda. Ce include transferul notificat Congresului În total, Congresul a fost informat cu privire la transferul către Ucraina al următoarelor echipamente și muniții: 12 lansatoare M270 MLRS ; 70 de rachete balistice M39 ATACMS; 2.524 de proiectile neghidate M26 de 227 mm cu încărcături de luptă cu submuniție DPICM; 47.000 de proiectile de artilerie cu submuniție M509A1 de calibru 203 mm pentru tunurile autopropulsate 2S7 „Pion” și M110. Transferul ar urma să fie realizat prin intermediul unor companii turce, bulgare și americane de apărare și logistică, specializate în exporturi. De ce poate trece fără vot: pragurile din legea americană Materialul arată că legea americană impune notificarea Congresului atunci când valoarea inițială a echipamentelor de apărare principale este de cel puțin 14 milioane de dolari (aprox. 64 milioane lei) sau valoarea totală a altor bunuri și servicii de apărare este de cel puțin 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei). În astfel de situații, mecanismul este unul de „aprobare tacită”, în lipsa unei rezoluții comune de blocare în termenul prevăzut. Departamentul de Stat a informat Congresul că este dispus să autorizeze transferul, motivând că acesta corespunde obiectivelor SUA în domeniul asistenței de securitate. Context: interesul Turciei și al Ucrainei, plus detalii tehnice Documentele citate indică faptul că Turcia urmărește să își reducă stocurile de echipamente militare învechite, pentru a-și concentra resursele financiare pe modernizarea și întreținerea sistemelor existente. Ucraina, la rândul său, vizează consolidarea capacităților ofensive și defensive de sprijin de foc în contextul războiului. M39 este prima variantă de serie a rachetei balistice ATACMS, cu o rază maximă de acțiune de aproximativ 165 km. Potrivit informațiilor din articol, racheta folosește ghidare inerțială (autonomă), fără corecție pe semnal GPS, iar efectul este susținut de un focos cu submuniție de 560 kg, care transportă 950 de submuniții M74. Ukrainska Pravda mai amintește că, pe 28 iulie, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit în SUA cu reprezentanții Lockheed Martin , compania care produce ATACMS, HIMARS, F-16 și rachete pentru sistemele Patriot. [...]
