Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își leagă agenda de la summitul NATO de contracte și producție de apărare, pe fondul unui pachet de acorduri de peste 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) obținut la conferința de reconstrucție de la Gdańsk, potrivit Kyiv Post. Președintele Volodîmîr Zelenski a indicat apărarea antiaeriană, reziliența energetică, integrarea europeană și menținerea presiunii asupra Rusiei drept priorități diplomatice înaintea reuniunii NATO de la Ankara.
În discursul său de seară, Zelenski a spus că premierul Iulia Svîrîdenko s-a întors la Kiev după Ukraine Recovery Conference din Gdańsk, unde delegația ucraineană a obținut 160 de acorduri, evaluate la peste 10 miliarde euro. Potrivit președintelui, aceste înțelegeri vizează în principal infrastructura energetică, reconstrucția și creșterea rezilienței regiunilor și comunităților.
„Acest lucru este fundamental.”
Zelenski a subliniat că lunile de vară trebuie folosite pentru a implementa cât mai multe proiecte, iar acordurile din Gdańsk ar urma să sprijine eforturile de refacere a infrastructurii critice înainte de iarnă.
În perspectiva summitului NATO de la Ankara, Ucraina se pregătește pentru „multiple formate bilaterale” menite să întărească apărarea aeriană, pe care Zelenski a numit-o „prima prioritate”. El a enumerat nevoi imediate de pe câmpul de luptă: apărare avansată anti-rachetă balistică, interceptoare și sisteme de apărare antiaeriană.
Pe termen lung, Zelenski a cerut un proiect european comun pentru producția de sisteme anti-balistice, insistând asupra unor rezultate concrete din partea partenerilor.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că aliații vor prezenta la summit „zeci de miliarde de dolari” în noi contracte legate de apărare (echivalentul în lei nu poate fi estimat realist fără o valoare exactă). Într-o intervenție la Atlantic Council, Rutte a descris summitul din 7-8 iulie din Turcia ca un test al capacității aliaților de a transforma creșterea cheltuielilor de apărare în producție militară, menținând în același timp sprijinul pe termen lung pentru Kiev.
Zelenski a indicat și dimensiunea europeană a agendei diplomatice, menționând președinția Ciprului la Consiliul UE și mandatul care urmează pentru Irlanda ca „ferestre” relevante pentru parcursul de aderare. Kievul urmărește progrese „tangibile” în deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la UE.
În același mesaj, Zelenski a afirmat că Ucraina a prezentat propuneri partenerilor-cheie și că „prietenii lui Putin” au auzit de la Kiev că o întâlnire este posibilă și că încheierea războiului este posibilă, dar că Moscova trebuie să facă un pas către pace. El a mulțumit celor care ajută la împingerea Rusiei spre diplomație și celor care sprijină apărarea Ucrainei, adăugând că sancțiunile ucrainene „pe rază lungă” și „pe rază medie” sunt implementate.
Pentru mediul economic și industrial european, mesajul central este că summitul NATO de la Ankara este tratat de Kiev nu doar ca un exercițiu politic, ci ca o platformă pentru livrări și capacități de producție, în paralel cu accelerarea proiectelor de energie și reconstrucție finanțate prin acordurile recente de la Gdańsk.
Recomandate
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Atacurile rusești asupra rețelei electrice riscă să blocheze servicii vitale în Kiev , inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea canalizării, ceea ce ar putea împinge capitala Ucrainei spre o criză sanitară în plină iarnă, potrivit Digi24 . Pe fondul întreruperilor tot mai frecvente, locuitorii își fac provizii de alimente, apă și baterii, iar autoritățile se acuză reciproc că nu au pregătit orașul pentru sezonul rece. Întreruperile de curent au devenit parte din rutina zilnică: activitățile sunt planificate în funcție de un program al penelor, anunțat de regulă cu o zi înainte. Nici acesta nu oferă însă predictibilitate, pentru că noi lovituri pot schimba oricând intervalele fără electricitate. Atacurile din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă. Pentru persoanele vulnerabile, efectele sunt imediate. Un locuitor a relatat că a așteptat peste patru ore revenirea curentului ca să poată folosi liftul și să-și ducă mama, imobilizată, în apartamentul de la etajul 13. În paralel, atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temeri privind aprovizionarea, iar unele familii cumpără produse neperisabile și apă. Efectul în lanț: de la electricitate la canalizare Miza operațională depășește disconfortul lipsei de lumină sau imposibilitatea folosirii aparatelor electrice: mai multe servicii esențiale depind de alimentarea cu energie. În acest context, experții avertizează că sistemul de canalizare poate deveni un punct critic, deoarece stațiile de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate. În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu riscul refulării apelor uzate și al apariției unor probleme sanitare într-un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina atrage atenția că o parte din infrastructură este învechită, iar loviturile asupra rețelei electrice pot opri pompele; alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar atacurile din 3 noiembrie au produs întreruperi deosebit de severe. Schimbarea tacticilor rusești complică și mai mult protecția infrastructurii: potrivit președintei organizației de analiză energetică DiXi Group, sunt folosite tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed utilizate anterior. În plus, atacurile vizează nu doar producția de electricitate, ci și liniile de transport, ceea ce poate prelungi penele până la finalizarea reparațiilor. Dispută politică pe pregătirile de iarnă și presiune publică Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, pregătirile pentru iarnă au devenit subiect de conflict între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko . La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, afirmând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că nu au fost luate toate măsurile necesare. Kliciko a respins acuzațiile și a susținut că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului, acuzând totodată lipsa fondurilor promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate. Nemulțumirea se vede și în stradă: la 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei, cerând demisia primarului și reclamând întârzieri la reparațiile clădirilor avariate, probleme legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare. În lipsa unor garanții privind încălzirea, unii locuitori spun că au strâns bani pentru a cumpăra un generator, iar alții au ales să părăsească temporar orașul. În acest tablou, riscul major pentru iarnă nu mai este doar durata întreruperilor, ci posibilitatea ca serviciile esențiale ale capitalei să nu mai poată funcționa dacă vor urma bombardamente masive asupra infrastructurii energetice. [...]
