Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina anunță că va intensifica răspunsul la atacurile asupra civililor, vizând slăbirea capacității Rusiei de a continua războiul, potrivit news.ro, care citează un mesaj al președintelui Volodimir Zelenski publicat pe Telegram.
Zelenski a spus că Rusia a lansat „lovituri foarte cinice” asupra Zaporojie și Dnipro, acuzând că sunt vizate obiective civile și „însăși viața” prin atacuri cu drone FPV (drone de tip „first-person view”, ghidate în timp real de operator) și alte tipuri de drone. El a menționat lovituri asupra unui microbuz și în apropierea unui autobuz urban în Zaporojie, soldate cu victime și numeroși răniți.
În Dnipro, președintele ucrainean a descris un atac „brutal și complet lipsit de sens” asupra unei întreprinderi cu producție civilă, afirmând că au existat morți și că „peste douăzeci și patru de persoane” au fost rănite. Zelenski a mai spus că au fost lovite și regiunile Herson, Harkov, Donețk și Sumî și a transmis condoleanțe familiilor victimelor.
În mesajul său, liderul de la Kiev a indicat direcția răspunsului ucrainean:
„Desigur, vom răspunde destul de corect Rusiei la toate aceste lovituri. Și facem acest lucru astfel încât sistemul statului rus să sufere, în primul rând, și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.”
Separat, Ukrinform a relatat că armata rusă a atacat Dnipro, iar în urma unui atac cu rachete „șase persoane au murit”, în timp ce „29 au fost rănite”, conform aceleiași surse citate de news.ro.
Recomandate
Seria de termene ratate pentru cucerirea Donețk ului și penuria de benzină din Rusia indică un cost intern tot mai vizibil al războiului , în condițiile în care Moscova ar fi amânat de mai multe ori obiectivul, iar presiunea se vede inclusiv în cozi la benzinării, potrivit HotNews , care citează un mesaj video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski susține că, de la începutul războiului pe scară largă, conducerii ruse i-ar fi fost stabilite „nu mai puțin de 15 termene limită” pentru cucerirea regiunii ucrainene Donețk, parte a Donbasului. În mesajul său, liderul de la Kiev spune că „conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas” și că s-ar fi „lăsat pradă acestei iluzii” de 15 ori. „Conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas. Aceștia s-au lăsat pradă acestei iluzii – că vor cuceri integral Donbasul – deja de 15 ori.” Termenele invocate de Zelenski: 2022–2025 și „amânarea” din acest an În detaliu, Zelenski enumeră mai multe date-limită care ar fi fost fixate și apoi ratate: 2022 : 31 martie, 9 mai, 1 iunie, 15 septembrie, 31 decembrie; 2023 : 1 martie, apoi 31 decembrie; 2024 : încă două termene (fără a le nominaliza în material); 2025 : 1 septembrie, 1 decembrie și 25 decembrie, despre care afirmă că ar fi fost folosite inclusiv în încercarea de a-l convinge pe președintele SUA, Donald Trump, că Ucraina „ar urma să cadă”. Pentru acest an , Zelenski afirmă că Rusia ar fi mutat din nou termenul pentru cucerirea Donețkului: inițial 31 martie, apoi 1 septembrie, iar acum 31 decembrie. În această logică, el susține că, dacă Rusia nu oprește războiul, va fi nevoită să amâne din nou. Legătura cu economia internă: cozi la benzinării și „țara-benzinărie” fără carburanți Un element central al mesajului este mutarea discuției de la front la efectele interne din Rusia. Zelenski leagă atacurile ucrainene de lungă distanță de „presiunea crescândă” din interiorul Rusiei, inclusiv de penuria de benzină semnalată în mai multe regiuni , potrivit Kyiv Post . El insistă asupra contrastului dintre statutul Rusiei de exportator major de energie și dificultățile de aprovizionare pe plan intern, descriind situația drept o consecință directă a războiului. „Aceasta este o consecință directă a războiului. Una dintre consecințele sale. Și un exemplu al modului în care Ucraina răspunde. Cu precizie. Nu ca niște teroriști.” [...]
Polonia ridică un potențial veto politic în calea aderării Ucrainei la UE , condiționând sprijinul de renunțarea la simboluri naționale asociate cu OUN și UPA, inclusiv Stepan Bandera, potrivit Antena 3 . Vicepremierul Poloniei și ministru al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat că Ucraina va întâmpina „obstacole serioase” în procesul de integrare europeană dacă păstrează aceste repere ca simboluri naționale. El a făcut afirmațiile într-o emisiune difuzată de Polsat News, într-un context în care tema memoriei istorice a reaprins tensiunile dintre Varșovia și Kiev. „În UE nu putem pune pe piedestal persoane care subminează cooperarea europeană. Cu Bandera, Ucraina nu va intra în Uniunea Europeană.” De ce contează: extinderea UE poate fi blocată de un stat membru Mesajul Varșoviei are o miză de reglementare și decizie politică la nivel european: extinderea Uniunii Europene depinde de acordul statelor membre, iar Polonia transmite că își va folosi dreptul de vot în funcție de modul în care Ucraina gestionează subiecte sensibile legate de „memoria istorică”. Kosiniak-Kamysz a insistat că Polonia „va lua propria decizie” privind extinderea și că „nimeni nu îi va dicta” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. În același timp, el a fost de acord cu sugestia moderatorului că la Kiev ar exista forțe politice care, în realitate, nu își doresc aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Contextul escaladării: decorații retrase și reacții în lanț Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile s-au amplificat în ultimele săptămâni. În seara de 19 iunie, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să îl retragă pe Volodimir Zelenski de pe lista celor decorați cu Ordinul Vulturului Alb , după ce o unitate militară ucraineană a fost numită după „Eroii Armatei Insurgente Ucrainene”. Nawrocki a afirmat că Polonia nu va permite aderarea la UE a celor care nu înțeleg necesitatea renunțării la „cultul totalitarismului și al violenței”. Ulterior, mai mulți actuali și foști oficiali ucraineni au anunțat că își vor returna distincțiile primite din partea Poloniei. În paralel, Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție, a spus că Polonia ar trebui să înceapă să blocheze noile runde de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE. Reacția de la Kiev: mesaj de suveranitate asupra „eroilor” Pe 28 iunie, de Ziua Constituției, Zelenski a anunțat că a transmis Radei Supreme un proiect de lege privind înființarea unui Panteon Național dedicat ucrainenilor remarcabili. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui să fim recunoscători sau ce eroi să onorăm.” În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori în negocierile UE-Ucraina, rămâne de văzut dacă disputa privind simbolurile istorice se va traduce într-o poziție formală a Poloniei la nivel european sau va rămâne, deocamdată, un instrument de presiune politică în relația bilaterală. [...]
Loviturile ucrainene cu drone și rachete în adâncimea Rusiei încep să producă efecte economice și logistice vizibile , de la rafinării lovite în zona Moscovei până la penurii de benzină care alimentează tensiuni interne, potrivit unei analize din Le Figaro . Miza, dincolo de front, este capacitatea Kievului de a susține un „război de uzură” prin degradarea infrastructurii și a funcționării economiei ruse. În descrierea publicației, atacurile ucrainene destabilizează Rusia printr-o combinație de presiuni: rafinării în flăcări, conflicte la stațiile de alimentare pe fondul lipsei de combustibil, apărare antiaeriană considerată insuficientă pentru protejarea marilor orașe și o economie care încetinește. Toate acestea sunt prezentate ca semne că timpul nu mai lucrează automat în favoarea Moscovei, așa cum se presupunea în etapele anterioare ale războiului. Ce se schimbă în ecuația de „uzură” Analiza notează că, de la începutul anului, „timpul pare” să fie de partea Ucrainei, chiar și în condițiile unor constrângeri: limitarea ajutorului după revenirea lui Donald Trump la putere, lipsa de interceptoare și deficitul de personal. În acest context, loviturile în profunzime capătă rol operațional și economic: nu doar perturbă lanțuri de aprovizionare (în special combustibili), ci obligă Rusia să redistribuie resurse pentru apărarea teritoriului și a infrastructurii. Publicația mai menționează, citând „surse militare la Kiev”, că armata ucraineană ar fi recucerit 600 km (în textul disponibil, unitatea este redată astfel; nu sunt oferite detalii suplimentare despre localizare sau perioadă). De ce contează Pentru mediul economic, semnalul principal este că atacurile asupra infrastructurii energetice și episoadele de penurie pot amplifica costurile interne ale războiului pentru Rusia, inclusiv prin disfuncționalități în distribuția de carburanți și presiune suplimentară asupra administrației și serviciilor de securitate. În logica unui conflict de uzură, astfel de efecte pot deveni la fel de relevante ca evoluțiile de pe linia frontului, pentru că afectează capacitatea de susținere pe termen lung a efortului militar. Informațiile provin dintr-un articol parțial accesibil (material „rezervat abonaților”), astfel că detaliile despre „factorii” care explică „rebound-ul” Ucrainei nu sunt integral disponibile în textul extras. [...]
Vladimir Putin spune că Rusia va continua ofensiva și își menține obiectivul de a controla integral cele patru regiuni ucrainene din sud și est anexate în 2022, potrivit Antena 3 . Mesajul reduce, pe termen scurt, șansele unei dezescaladări și prelungește incertitudinea regională, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și costurilor de securitate în Europa. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la televiziunea de stat rusă, în care liderul de la Kremlin a respins și o nouă propunere a Ucrainei privind reducerea ostilităților, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani. În material este citată agenția Reuters. De ce respinge Moscova propunerea Kievului Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță, ca pas către pace, însă Moscova interpretează inițiativa ca pe o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor ucrainene de pe linia frontului, menționată la 1.250 km. În acest context, Putin a afirmat că loviturile ruse „adânc în teritoriul ucrainean” ar fi „mai puternice” și „mai distructive” și a legat propunerea de situația de personal a armatei ucrainene. Declarația-cheie din interviu: „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre.” Ținte militare și apărare aeriană: presiune pe infrastructură și pe energie Putin a reiterat obiectivele pe care le numește „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donețk și Luhansk, plus regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Rusia a anexat aceste patru regiuni în 2022, dar le controlează doar parțial, conform textului. În același timp, liderul rus a cerut creșterea rapidă a producției de sisteme de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, despre care spune că vizează în principal industria petrolieră rusă. Putin a susținut că Rusia gestionează problemele de aprovizionare cu combustibil apărute în unele regiuni, după ce, separat, recunoscuse la o întâlnire la Kremlin că atacurile au creat dificultăți. Ce semnale dă Kremlinul despre reluarea diplomației cu SUA Putin a spus că se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. Totodată, el a părut să fie de acord cu comentariile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. Putin a sugerat și că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace, menționând discuții purtate timp de două zile în acea săptămână. În articol se precizează că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
Europenii se tem că Rusia ar putea „testa” NATO înainte ca reînarmarea să producă efecte , pe fondul evaluărilor că dificultățile Moscovei în războiul din Ucraina ar putea împinge Kremlinul spre o „fugă înainte”, potrivit Le Figaro . Analiza publicației pornește de la ideea că, la peste patru ani de la invazia Ucrainei, armata rusă „nu și-a atins obiectivele”, iar Ucraina „preia chiar inițiativa”. Cu toate acestea, Moscova „nu și-a pierdut agresivitatea”, iar o parte dintre analiștii care considerau improbabilă invazia din 2022 ar fi devenit mai prudenți în privința scenariilor de securitate pentru Europa. În acest context, un diplomat citat de Le Figaro spune că în capitalele europene există temerea că Vladimir Putin ar putea încerca să justifice logica de război în care s-a „închis” printr-o escaladare. Publicația notează că dificultățile liderului de la Kremlin l-ar putea face „mai înclinat să testeze NATO”, iar Rusia „nu va avea bunul-simț să aștepte până vom fi pregătiți”. De ce contează pentru Europa: risc de presiune operațională pe flancul estic Miza, în lectura Le Figaro, este că o eventuală „testare” a Alianței ar putea apărea într-un moment în care europenii încă își ajustează capacitățile de apărare și încearcă să își reducă vulnerabilitățile. Publicația subliniază că, „de la început”, Europa și NATO ar fi o obsesie pentru președintele rus, iar slăbirea lor ar reprezenta „obiectivul său ultim”. Articolul nu oferă detalii concrete despre un scenariu specific sau un calendar al unei posibile escaladări; avertismentul este formulat ca evaluare de risc, pe baza discuțiilor și percepțiilor din mediile diplomatice și militare occidentale citate de publicație. [...]
Vladimir Putin își ajustează mesajul public pentru a masca presiunea economică internă a războiului , în timp ce încearcă să proiecteze ideea unei victorii „inevitabile” în Ucraina, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicată de Kyiv Post . Analiza notează că liderul de la Kremlin construiește „o realitate controlată” în care minimizează costurile economice tot mai vizibile ale conflictului și amplifică, în schimb, narațiunea succesului militar. În acest cadru, Putin ar fi acceptat că summitul SUA–Rusia din Alaska (august 2025) nu a produs acorduri diplomatice „tangibile sau aplicabile”, dar continuă să își mențină public obiectivele inițiale ale războiului. Mesajul Kremlinului: „victorie inevitabilă”, negocieri respinse Potrivit evaluării, Putin a respins implicit două propuneri recente de încetare a focului venite din partea Ucrainei, ceea ce, în lectura ISW, indică lipsa disponibilității pentru negocieri „cu bună-credință”. În paralel, oficialii ruși ar continua să semnalizeze consecvent că nu renunță la țintele inițiale ale invaziei. Un element central al acestei strategii de comunicare este supraevaluarea progreselor de pe front. ISW susține că Putin face „afirmații mult exagerate” despre avansuri rusești care nu corespund realităților din teren, inclusiv pentru a sugera că poziția Rusiei ar fi cel puțin la fel de bună ca la momentul summitului din Alaska. De ce contează: presiunea internă și războiul la distanță lungă În evaluarea citată, această narațiune ar urmări să acopere „tensiunea internă în creștere” pe care Rusia o resimte ca urmare a campaniei ucrainene de lovituri la distanță lungă. Totodată, Kremlinul ar promova bloggeri militari („milbloggeri”) cooptați și loiali, care pot susține public această versiune „controlată” a realității. Situația operațională din ultimele 24 de ore ISW mai consemnează că forțele ruse au lansat peste noapte 108 drone asupra Ucrainei. În același timp, analiza precizează că pe 29 iunie nu au existat avansuri confirmate nici din partea Rusiei, nici din partea Ucrainei. [...]
