Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski susține că izolarea politică a lui Putin se adâncește, pe fondul pierderilor din Ucraina, al sancțiunilor și al atacurilor, ceea ce ar putea complica capacitatea Kremlinului de a menține cursul actual al războiului, potrivit Antena 3.
Președintele Ucrainei afirmă că Vladimir Putin este „din ce în ce mai învinuit” de consilierii săi pentru pierderile tot mai mari suferite de Rusia în Ucraina și că anturajul liderului de la Kremlin „își pierde răbdarea”. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski susține că aliații lui Putin își pierd încrederea în capacitatea acestuia de a continua conflictul, care durează de patru ani.
În același mesaj, Zelenski leagă această „nouă atmosferă” de situația de pe front, de „sancțiunile noastre de lungă durată” și de „atacurile de rază medie”, care ar fi contribuit la o presiune crescută în jurul lui Putin.
„Situația de pe front, împreună cu sancțiunile noastre de lungă durată și atacurile de rază medie, creează o nouă atmosferă în jurul lui Putin. O atmosferă extrem de toxică.”
Zelenski mai afirmă că mesajul privind responsabilitatea lui Putin pentru pierderile Rusiei ar ajunge atât la Ucraina, cât și la partenerii săi, și că „societatea rusă începe să simtă acest lucru din ce în ce mai mult”. În final, liderul ucrainean cere „decizii care să aducă pacea”, fără a detalia ce măsuri concrete are în vedere.
În videoclipul la care face referire postarea, Zelenski spune că ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a fost la Kiev, împreună cu comandantul misiunii speciale NATO de asistență în domeniul securității și pregătirii pentru Ucraina, generalul-locotenent Bazart. Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat în principal rachetele Patriot, necesare pentru apărarea populației, în contextul în care ar exista un „deficit de rachete antibalistice” în ultimele luni.
Tot în același context, Zelenski afirmă că a discutat și cu reprezentanții VITA despre „licențe” și „rachete” și a cerut accelerarea sprijinului. De asemenea, el menționează un acord privind dronele cu SUA, aflat în analiză la nivelul echipelor, pe care îl descrie drept o posibilă „nouă etapă” a cooperării cu America.
Recomandate
Kremlinul își menține obiectivele maximale în Ucraina, deși armata rusă nu obține câștiguri operaționale semnificative , iar în paralel pare să pregătească terenul pentru o posibilă mobilizare și pentru gestionarea unor eventuale tensiuni interne, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 22 iulie 2026. Analiza notează că Moscova continuă să insiste pe „capitularea completă” a Ucrainei, în timp ce pe front nu se conturează progrese care să schimbe substanțial situația operațională. În același timp, ISW apreciază că autoritățile ruse „setează condițiile” pentru o eventuală mobilizare și se pregătesc pentru posibilitatea unor tulburări civile generate de un astfel de pas. Un alt element urmărit de ISW este dimensiunea economică: Vladimir Putin ar încerca să minimizeze problemele economice ale Rusiei, în contextul unei crize de penurie de combustibil și al unui declin economic mai larg, conform evaluării. Evoluții militare și logistice menționate de ISW Pe teren, raportul consemnează o serie de evenimente punctuale: Ucraina a lovit, în noaptea de 21 spre 22 iulie, încă două facilități logistice ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia (comparat în material cu o versiune locală a Amazon). Rusia a lansat asupra Ucrainei, în aceeași noapte, o rachetă balistică Iskander-M , trei rachete de croazieră Kh-59/69 și 216 drone . Forțele ruse ar fi avansat recent în direcția Kostyantynivka, potrivit aceleiași evaluări. Schimbare la vârful Statului Major ucrainean Separat de evaluarea privind Rusia, ISW notează și o decizie de la Kiev: președintele Volodîmîr Zelenski l-a numit pe generalul-maior Ihor Skybiuk, adjunct al șefului Statului Major General, în funcția de șef al Statului Major General, pe 22 iulie, înlocuindu-l pe generalul-maior Andrii Hnatov. Raportul citat nu oferă detalii suplimentare despre motivele schimbării sau despre implicațiile operaționale imediate. [...]
Rusia ridică miza diplomatică împotriva sprijinului militar american pentru Ucraina , după ce Serghei Lavrov i-a transmis lui Marco Rubio că o continuare a livrărilor de arme către Kiev este „inacceptabilă”, potrivit Mediafax . Mesajul, formulat public de Moscova, indică faptul că dosarul armamentului rămâne o linie roșie în relația SUA–Rusia, în timp ce discuțiile despre „încheierea războiului” sunt menținute pe agenda oficială. Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe a avut loc joi, la Manila, în marja unui summit ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), și a durat aproximativ 30 de minute. Conform Departamentului de Stat al SUA, Rubio și Lavrov au discutat despre relația bilaterală și „necesitatea de a pune capăt războiului” dintre Rusia și Ucraina, dar și despre conflictul din Orientul Mijlociu. Pe acest fond, Moscova a condamnat recentele atacuri ale Washingtonului asupra Iranului, aliat al Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a susținut că Lavrov a avertizat împotriva unei continuări „inacceptabile” a livrărilor de arme către Ucraina. În aceeași declarație, Lavrov a denunțat și ceea ce Rusia numește „o politică destabilizatoare” a țărilor europene, acuzate că urmăresc o „înfrângere strategică” a Rusiei. Context: Kievul vorbește despre „pace cu demnitate”, luptele continuă Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc la câteva ore după o discuție între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisari americani, organizată pentru a „revitaliza diplomația”, potrivit lui Zelenski. Acesta a afirmat, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina este pregătită pentru „pace cu demnitate”. În paralel, violențele de pe teren nu dau semne de reducere: o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac ucrainean asupra Crimeei, peninsulă controlată de Rusia, potrivit guvernatorului numit de Moscova. Printre răniți s-ar afla și doi copii. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Washingtonul își reîntărește mesajul de încheiere a războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Moscova își înăsprește poziția privind teritoriile ocupate, potrivit Euronews . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , urmează să se întâlnească joi, în Filipine, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un contact care ar putea lămuri dacă s-a schimbat abordarea Washingtonului față de conflict. Întâlnirea este „bătută în cuie”, spune Lavrov, iar miza declarată este să se clarifice ce anume crede Moscova că s-a modificat în poziția americană. În context, Euronews notează că Rusia a interpretat o perioadă îndelungată — inclusiv pe fondul acțiunilor și declarațiilor președintelui Donald Trump — că poate acționa în Ucraina fără constrângeri, pe măsură ce interesul și sprijinul SUA pentru Kiev ar fi scăzut. Rubio a indicat însă explicit că Washingtonul își dorește încheierea războiului, inclusiv din perspectiva relației bilaterale SUA–Rusia, afectată de conflict. „Ne-am dori să vedem acel război luând sfârșit. Credem că ar fi bine pentru Rusia dacă acel război s-ar încheia.” (Marco Rubio, secretar de stat al SUA) Poziția Moscovei: „zone tampon” permanente în Sumî și Harkov În paralel, Bloomberg relatează că Rusia nu ar mai vrea să cedeze teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Sumî și Harkov în cadrul unui eventual acord de pace, potrivit unei analize citate de Euronews și publicate de Bloomberg . În viziunea lui Vladimir Putin, aceste teritorii ar urma să fie păstrate ca „zone tampon” permanente între Rusia și Ucraina. Această schimbare ar veni după ce Putin ar fi ajuns la concluzia că înțelegerile discutate cu Donald Trump la summitul de la Anchorage din august anul trecut „nu mai sunt valabile”, în contextul întâlnirii menționate de Euronews și detaliate într-un material separat despre summitul de la Anchorage . Ce urmează: testul „întrebărilor directe” la întâlnirea Rubio–Lavrov Lavrov a sugerat că discuția cu Rubio va fi folosită pentru a obține răspunsuri directe, inclusiv pe tema predicțiilor lui Trump despre apropierea unei soluții pentru conflict. „Este mai bine să pui întrebări direct și să obții răspunsuri.” (Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei) [...]
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]
Casa Albă condiționează acordul nuclear civil cu Arabia Saudită de normalizarea relațiilor cu Israelul , o legătură care poate schimba atât calendarul, cât și conținutul final al înțelegerii, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a susținut că noul acord semnat de SUA cu Arabia Saudită „nu va include îmbogățirea uraniului” și că aprobarea lui este „total condiționată” de aderarea regatului la Acordurile Abraham (cadrul de normalizare a relațiilor dintre Israel și unele state arabe). Mesajul a fost publicat de Trump pe Truth Social . Ce se negociază, concret Acordul a fost semnat miercuri, la Washington, de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, după peste un an de negocieri. Documentul prevede că firme americane vor ajuta Arabia Saudită să-și dezvolte programul nuclear civil. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump le-a transmis liderilor din Golf că vrea ca aceștia să semneze Acordurile Abraham și că, „din perspectiva președintelui”, acordul cu Arabia Saudită este condiționat de această cerință. Totodată, Leavitt a indicat că înțelegerea este încă în curs de finalizare și a sugerat că această condiție ar putea fi adăugată. Miza de reglementare: îmbogățirea uraniului și regimul de inspecții Trump răspunde astfel la două critici majore: riscul ca acordul să deschidă calea către îmbogățirea uraniului și faptul că Washingtonul ar fi renunțat la pârghii pentru a obține un acord de pace saudo-israelian. În paralel, The Wall Street Journal a relatat că înțelegerea include și un studiu comun SUA–Arabia Saudită privind o posibilă îmbogățire a uraniului în viitor. De asemenea, acordul nu ar impune semnarea de către Arabia Saudită a unui protocol separat al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) care ar permite inspecții inopinate ale inspectorilor ONU. Departamentul Energiei a precizat că acordul include un aranjament bilateral de „garanții” (safeguards) menit să împiedice folosirea programului nuclear în alte scopuri decât cele pașnice. Chris Wright a declarat: „Fiți siguri, aceste acorduri respectă cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și neproliferare.” AIEA a transmis că a fost notificată despre un plan de a i se cere să deruleze „măsuri de verificare” legate de acordul bilateral și a adăugat că Arabia Saudită ar trebui să semneze un acord de garanții cu AIEA. De ce condiționarea de Israel poate bloca acordul Negocierile nucleare au început în administrația Biden ca parte a unui pachet mai amplu, care includea și un tratat de apărare SUA–Arabia Saudită și cerea regatului să semneze un acord de pace cu Israelul. Acordul actual a fost semnat separat de orice înțelegere saudo-israeliană, iar Axios notează că nu există indicii că textul ar lega formal cele două dosare. Criticii susțin că Trump ar fi pierdut din influența necesară pentru a împinge Arabia Saudită spre normalizare. În plus, saudiții afirmă că nu vor normaliza relațiile cu Israelul fără ca guvernul israelian să accepte o „cale ireversibilă și cu termen” către un stat palestinian. Pe fondul acestor tensiuni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat ideea extinderii păcii în regiune și a spus că aderarea Arabiei Saudite la Acordurile Abraham ar fi „un pas istoric”. În acest moment, rămâne neclar dacă legătura dintre acordul nuclear și normalizarea cu Israelul va fi introdusă efectiv în textul final și ce formă ar lua, având în vedere că administrația americană spune că documentul este încă în lucru. [...]
