Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski urmează să discute la Berlin sprijinul financiar pentru Ucraina în cadrul unor consultări guvernamentale germano-ucrainene, primele de acest tip din ultimii ani, potrivit G4Media. Întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz este programată pentru marți, iar vizita a fost ținută secretă din motive de securitate.
Zelenski ar urma să sosească la Berlin însoțit de membri ai guvernului său, inclusiv mai mulți miniștri. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că la cancelarie au loc consultări guvernamentale, în cadrul cărora Merz îl va primi „în special” pe președintele Ucrainei.
Pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme cu impact direct asupra efortului de război și a economiei ucrainene:
Informațiile sunt relatate de agențiile dpa și AFP, citate de Agerpres, conform articolului.
Ambele părți urmează să semneze „mai multe acorduri”, iar Friedrich Merz și Volodimir Zelenski vor susține o conferință de presă comună. În materialul citat nu sunt precizate domeniile exacte ale acordurilor sau valoarea sprijinului discutat.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski este așteptat la conferința de reconstrucție a Ucrainei din Polonia, pe 25–26 iunie, într-un moment în care tensiunile istorice cu Varșovia riscă să complice mobilizarea investițiilor pentru refacerea țării , potrivit Kyiv Post . Informația a fost transmisă de deputatul ucrainean Mîkîta Poturaiev (partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului”), care a vorbit despre planuri de participare, fără a confirma în numele președintelui. Summitul – Ukraine Recovery Conference 2026 – este programat la Gdańsk și reunește guverne, instituții internaționale, companii și organizații de ajutor pentru a discuta nevoile de reconstrucție și pentru a mobiliza finanțare, în timp ce Ucraina continuă să se apere în războiul declanșat de Rusia. De ce contează: reconstrucția are nevoie de sprijin politic stabil Participarea lui Zelenski ar avea loc pe fondul unei deteriorări vizibile a relației cu Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă din 2022. În logica unei conferințe care urmărește să atragă capital și angajamente de finanțare, tensiunile diplomatice pot influența atât tonul politic, cât și disponibilitatea de a avansa rapid proiecte și mecanisme de sprijin. Poturaiev a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP că există planuri de participare, adăugând că delegația ucraineană intenționează să vină, dar că nu poate vorbi în numele președintelui. Miza disputei: simboluri istorice și reacția Varșoviei Potrivit materialului, nemulțumirea din Polonia a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a onora o unitate militară ucraineană cu un nume asociat Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Ucraina, UPA este privită de mulți ca o mișcare de independență anti-sovietică, însă în Polonia este asociată cu uciderea a zeci de mii de civili polonezi în Volînia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii citați estimează circa 100.000 de victime poloneze între 1943 și 1945. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Zelenski ar trebui să fie lipsit de Ordinul Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție de stat poloneză, primită în 2023. Guvernul de coaliție de centru condus de premierul Donald Tusk a adoptat o linie mai prudentă, dar Tusk a avertizat recent că Varșovia ar putea trece la o abordare „dură”, „de afaceri”, dacă disputa nu este rezolvată. „Am sugerat ucrainenilor să trateze serios această criză evidentă de încredere”, a declarat Tusk, potrivit sursei, adăugând că sensibilitățile reciproce trebuie respectate. Ce urmează Dacă vizita se confirmă, prezența lui Zelenski la Gdańsk ar testa capacitatea Kievului și a Varșoviei de a separa agenda de reconstrucție de conflictul de memorie istorică. În același timp, rămâne neclar – din informațiile disponibile – în ce format ar participa președintele ucrainean și dacă întâlnirile bilaterale cu partea poloneză vor aborda explicit disputa. [...]
Escaladarea atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei pune presiune pe stocurile limitate de interceptoare Patriot ale Ucrainei , iar diferența dintre ritmul lansărilor și capacitatea de apărare riscă să se traducă în mai multe lovituri reușite asupra orașelor, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. În ultimele săptămâni, atacurile rusești cu rachete balistice asupra Ucrainei au crescut ca intensitate și amploare, iar una dintre vulnerabilitățile majore ale armatei ucrainene este lipsa suficientă a interceptoarelor Patriot pentru a ține pasul cu barajele lansate de Moscova. Unitățile de apărare antiaeriană ar fi ajuns să facă „calcule imposibile”, în condițiile în care salvele pot include peste 1.000 de drone și zeci de rachete, iar echipajele sunt descrise ca epuizate și copleșite de viteza rachetelor balistice. Colonelul Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, compară situația cu un portar pus să apere simultan zece mingi, sugerând că nici cele mai bune sisteme nu pot compensa lipsa de muniție și volumul atacurilor. Costul operațional: lansatoare goale și ferestre de vulnerabilitate Materialul indică faptul că fiecare eroare de calcul sau lipsă de interceptoare poate avea consecințe directe asupra populației. Este menționat un atac de luna trecută în care 24 de persoane au murit după ce o rachetă balistică a lovit un bloc din Kiev, episod care ar fi erodat sentimentul de siguranță în capitală, unde sistemele Patriot „obișnuiau să atenueze teama de victime în masă”. Interceptoarele Patriot fac parte dintr-un sistem american mobil de apărare antiaeriană, cu radar, unitate de comandă și lansatoare. Varianta PAC-3 este descrisă drept cea mai sofisticată, capabilă să distrugă rachete balistice la altitudini mari. Un expert citat, Gustav Gressel (Academia Națională de Apărare din Viena), arată că vitezele combinate ale țintei și interceptorului pot depăși 9.600 km/h, ceea ce ridică miza tehnologică și reduce marja de eroare. Valerii Romanenko, expert în aviație și fost ofițer de apărare antiaeriană, susține că, în timpul atacurilor masive repetate, unele unități rămân fără interceptoare disponibile imediat, iar uneori lansatoarele „sunt pur și simplu goale”. „Matematica nu iese”: ritmul rachetelor vs. ritmul producției Datele compilate de The New York Times din rapoartele zilnice ale Forțelor Aeriene ucrainene arată o creștere puternică a utilizării rachetelor balistice de către Rusia: de la 74 în 2023 la aproape 600 în 2025. În acest an, Rusia ar fi tras 410 rachete balistice, un ritm care ar însemna aproximativ 900 până la finalul anului, dacă Moscova menține cadența. În paralel, Lockheed Martin , producătorul interceptoarelor PAC-3, ar fi livrat anul trecut 620 de interceptoare la nivel mondial și s-a angajat să crească producția. Oleh Katkov, redactor-șef al Defense Express (grup ucrainean de media și consultanță militară), rezumă dezechilibrul astfel: „Dacă compari numărul de rachete balistice produse în fiecare lună cu numărul de interceptoare produse anual, matematica pur și simplu nu iese.” Colonelul Ihnat afirmă că Ucraina a primit de la începutul războiului peste 1.600 de interceptoare (PAC-3 și PAC-2), însă, în contextul intensificării atacurilor, acestea nu ar fi suficiente. Cerere globală mai mare și căutarea de alternative Penuria globală de interceptoare ar fi fost agravată de conflictul cu Iranul, care a crescut cererea urgentă în statele din Golf. În acest context, Ucraina ar fi privit cu frustrare imagini în care, în unele cazuri, ar fi fost folosite mai multe rachete Patriot pentru a doborî o singură dronă. Pe fondul presiunii, Departamentul american al Apărării a lansat luna trecută un apel pentru idei privind interceptoare mai ieftine capabile să doboare rachete balistice cu rază scurtă. Totodată, compania ucraineană Fire Point a anunțat testarea unui nou sistem de apărare antirachetă, însă performanțele comparabile cu PAC-3 „rămâne de văzut”, potrivit materialului. În SUA și Europa, industria caută să accelereze producția: RTX a anunțat în aprilie deschiderea unei noi facilități de producție în Germania, iar L3Harris Technologies a anunțat în mai achiziționarea unui furnizor de motoare de ghidare pentru interceptoarele PAC-3, dintr-o fabrică din Polonia. În plan politic, Volodimir Zelenski ar fi avertizat într-o scrisoare către președintele Donald Trump că ritmul livrărilor „nu mai ține pasul cu realitatea amenințării”, pe măsură ce atacurile se intensifică. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Rusia își extinde infrastructura de atac cu drone prin instalarea unor noi baze de lansare în apropierea graniței cu Belarus, o mutare care scurtează rutele către ținte din Kiev și vestul Ucrainei și poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene, potrivit Digi24 . În total, „cel puțin cinci” astfel de baze ar fi apărut în ultimii doi-trei ani în regiunile rusești Briansk, Oriol și Smolensk, unele la doar câteva zeci de kilometri de Belarus. Informația a fost relatată de secția în limba belarusă a Radio Free Europe/Radio Liberty și preluată de TVPWorld (conform articolului). De ce contează: distanțe mai scurte, fereastră mai mare de lovire Amplasarea bazelor ar oferi forțelor ruse „un acces mai ușor” către ținte din Kiev și vestul Ucrainei, prin reducerea semnificativă a distanței pe care trebuie să o parcurgă dronele. În același timp, articolul notează că aceste arme traversează adesea spațiul aerian belarus, ceea ce adaugă o dimensiune regională riscului operațional. Una dintre bazele menționate este descrisă de Radio Free Europe/Radio Liberty drept „una dintre cele mai mari” baze de drone din lume, fără ca în material să fie oferite estimări cantitative privind capacitatea. Rolul Belarusului și semnalele politice Belarus nu și-a trimis trupe în Ucraina, dar a susținut războiul Kremlinului, inclusiv prin rolul avut la declanșarea invaziei din 2022 și prin sprijin diplomatic pentru Moscova, potrivit aceleiași relatări. Pe fondul intensificării utilizării spațiului aerian belarus, forțele de securitate din Belarus au afirmat că dronele survolează teritoriul țării „aproape în fiecare zi” și au raportat „peste 1.400” de încălcări ale spațiului aerian în 2025, conform Radio Free Europe/Radio Liberty. Totuși, Minskul nu ar recunoaște public că încălcările sunt cauzate de drone rusești, punând vina pe Ucraina sau fără a indica originea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat luna trecută că Moscova încearcă să atragă Belarusul „mai adânc în război”, în timp ce liderul belarus Aleksandr Lukașenko a exclus trimiterea de trupe, spunând că soldații săi nu vor deveni „carne de tun” în conflict. Context: Shahed și varianta „Geran” Rusia folosește frecvent drone Shahed de fabricație iraniană și versiuni adaptate produse intern, numite „Geran”, în atacurile aeriene asupra Ucrainei. Iranul a negat în mod repetat că furnizează astfel de drone Moscovei pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, mai notează articolul. [...]
Semnarea unui acord SUA–Iran care ar debloca Strâmtoarea Ormuz poate reduce presiunea pe piețele energetice , într-un moment în care blocada iraniană a afectat un coridor prin care trecea înainte de conflict circa 20% din petrolul mondial, potrivit Agerpres , care citează Axios . Reprezentanți ai Statelor Unite și ai Iranului ar urma să aibă duminică o întâlnire virtuală, alături de mediatori pakistanezi și qatarezi, pentru a semna electronic un acord menit să pună capăt războiului și să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz. Surse americane și din țările mediatoare, citate de Axios, au confirmat că semnarea se va face online din motive logistice. Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru energie Documentul este descris ca un memorandum de înțelegere care ar extinde încetarea focului în vigoare din aprilie cu încă 60 de zile și ar facilita deschiderea negocierilor privind programul nuclear iranian. Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: acordul ar putea contribui la stabilizarea piețelor energetice, afectate de blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru exporturile de țiței. Contextul negocierilor și actorii implicați Semnarea ar fi rezultatul a aproape trei luni de negocieri între administrația Trump și regimul de la Teheran, cu medierea Pakistanului, Qatarului, Egiptului și Turciei. Acordul ar pune capăt războiului început de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Președintele Donald Trump urmează să călătorească luni în Franța pentru summitul G7, unde speră să se întâlnească și cu liderii din Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite, pentru discuții despre situația din Iran. Potrivit surselor americane citate, prințul moștenitor saudit Mohamed bin Salman a fost invitat, dar nu poate participa din motive de agendă, iar prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu „nu este de așteptat”, conform aceleiași relatări. [...]
Refacerea rapidă a arsenalului iranian ridică riscul reluării tensiunilor în Golful Persic și pune presiune pe securitatea rutelor petroliere , potrivit Digi24 . Evaluări ale serviciilor de informații citate de Bloomberg indică faptul că Teheranul ar fi revenit la aproximativ 75% din stocurile de rachete și drone de dinainte de război, în timpul armistițiului intrat în vigoare la 8 aprilie. Iranul ar fi folosit pauza de lupte pentru a redeschide accesul la buncăre subterane adânci, unde ar fi păstrat echipamente esențiale, după ce atacurile aeriene americane și israeliene ar fi blocat ieșirile acestor complexe. În același interval, forțele iraniene și-ar fi regrupat capacitățile și ar fi început revizia rețelelor de lansatoare, conform aceleiași relatări. Ce se schimbă operațional: capacitate de lovire refăcută și producție internă activă Bloomberg estimează că stocurile Iranului și-au revenit de la circa 60% din capacitate în luna martie la „trei sferturi” în prezent, în pofida consumului de muniții și a blocajului aliat menționat în material. În paralel, evaluările indică faptul că Iranul își păstrează o bază industrială internă capabilă să accelereze producția dacă ostilitățile se reiau la scară largă. În acest context, sunt puse sub semnul întrebării declarațiile publice anterioare ale unor oficiali americani privind degradarea severă a capabilităților iraniene. În articol este menționată afirmația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit căreia capacitățile de lovire la distanță ale Iranului ar fi fost reduse cu 90% la jumătatea lunii martie. Legătura cu Rusia: muniție „probabil” nouă, produsă recent Un element cheie al refacerii arsenalului ar fi aportul de echipamente militare din exterior. Surse din serviciile de informații citate în material susțin că stocul reînnoit ar include „probabil” rachete de fabricație rusă, produse în ultimele 12 luni, ceea ce ar indica o legătură industrial-militară activă între Moscova și Teheran. Formularea sugerează o evaluare, nu o confirmare publică a transferurilor. Totodată, expertul Kelly Grieco (Stimson Center) este citat cu ideea că infrastructura industrială de bază a Iranului poate trece la asamblarea unor variante de drone de nouă generație chiar și sub presiunea războiului. Materialul mai notează că, deși embargourile ar îngreuna accesul la explozivi militari de înaltă calitate și componente de urmărire, Iranul ar continua să producă muniții de tip Shahed folosind materiale și componente comerciale mai ușor de procurat. De ce contează pentru securitatea energetică: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic Refacerea capabilităților militare complică, în relatare, calculele Washingtonului privind o eventuală reluare a operațiunilor milititare la scară largă și reduce pârghiile de negociere. În același timp, materialul indică faptul că Marina SUA continuă să desfășoare grupuri de atac de pe portavioane pentru a escorta aproximativ 7 milioane de barili de petrol pe zi prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru exporturile de petrol. Pe fondul deteriorării relațiilor după doborârea recentă a unui elicopter militar american în Golful Persic (menționată în articol), secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că Washingtonul ar putea lichida 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fondurile iraniene înghețate pentru a compensa aliații regionali. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a respins amenințarea privind activele, conform materialului. [...]
