Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a ajuns în Iordania pentru întâlniri de securitate. Președintele ucrainean a spus că se află la Amman pentru „întâlniri importante” și că tema securității este prioritară în această deplasare.
Vizita în Iordania este prezentată ca parte a unui turneu în regiunea Golfului, unde Zelenski are programate discuții cu lideri regionali și semnarea unor acorduri de apărare cu Qatar și Arabia Saudită, relatează CNN.
„Securitatea este prioritatea principală și este important ca toți partenerii să depună eforturile necesare în acest sens”, a transmis Zelenski pe platforma X, conform aceleiași surse.
Președintele Ucrainei a mai afirmat că experiența acumulată de Kiev în combaterea atacurilor cu drone, în cei patru ani de conflict cu Rusia, reprezintă un punct de interes pentru statele din Golf. În context, Zelenski a indicat că aceste țări caută soluții de protecție împotriva unor atacuri similare celor atribuite Iranului, iar expertiza ucraineană ar putea fi relevantă.
Recomandate
Kievul cere integrare deplină în NATO , argumentând că Ucraina îndeplinește deja o parte din misiunea Alianței, potrivit Digi24 , care relatează despre un comentariu semnat de Alyona Getmanchuk , șefa Misiunii Ucrainei la NATO, publicat de The Telegraph și preluat de Kyiv Post. Getmanchuk susține că Ucraina a devenit un „pilon central” al securității europene prin rezistența în fața Rusiei, însă rămâne în afara structurilor decizionale ale NATO. În opinia sa, relația cu Alianța este „paradoxală” – apropiată ca geografie și cooperare, dar blocată la nivel instituțional, deși dialogul și coordonarea s-au intensificat. „Imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO într-un viitor previzibil este doar un construct politic. Nimic mai mult, nimic mai puțin.” Oficialul ucrainean afirmă că acest blocaj nu ar avea la bază limitări obiective, ci decizii politice influențate, cel puțin parțial, de Rusia și de ceea ce ea numește „fantasmele imperiale” ale Kremlinului. În acest context, respinge narativele potrivit cărora extinderea NATO ar fi „provocat” Rusia, amintind că Moscova a atacat Ucraina într-un moment în care Kievul nu ar fi urmărit aderarea la Alianță. Getmanchuk mai argumentează că teza conform căreia aderarea Ucrainei ar declanșa un război nu se susține, deoarece Rusia și-a intensificat deja agresiunea indiferent de statutul Ucrainei. Totodată, ea afirmă că, dacă Rusia ar fi preocupată în principal de securitate, ar avea interesul ca Ucraina să fie în NATO, unde acțiunile ar fi „mai previzibile și coordonate” în cadrul Alianței. În comentariu, șefa Misiunii Ucrainei la NATO susține că Ucraina acționează deja ca apărător în prima linie al Europei și că, prin menținerea Rusiei pe front, ar implementa efectiv Conceptul Strategic al NATO, fără să aibă o perspectivă de aderare. Ea invocă drept atuuri dimensiunea armatei, experiența de luptă și inovația tehnologică, inclusiv în domeniul dronelor, susținând că acestea ar putea consolida capacitatea operațională a Alianței. Mesajul se încheie cu un apel la schimbarea modului în care este perceput rolul Ucrainei: de la beneficiar de asistență de securitate la potențial furnizor de securitate, sintetizat în formula că Ucraina „a fost scutul Europei” și ar trebui să devină „sabia” acesteia, respectiv a NATO. [...]
Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă hipersonică și 442 de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . În paralel, autoritățile ruse au raportat moartea unui civil în regiunea Belgorod, după o ripostă ucraineană cu drone. Atacul rusesc a inclus o rachetă hipersonică Kinjal, lansată din spațiul aerian deasupra regiunii Riazan, și drone de atac de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte modele, venite din șapte direcții, inclusiv din Crimeea ocupată. Aproximativ 300 dintre dronele folosite ar fi fost Shahed, conform informațiilor citate în articol. Apărarea antiaeriană ucraineană a intervenit cu aviația, unități de rachete antiaeriene, mijloace de război electronic și sisteme anti-dronă. Potrivit datelor preliminare comunicate de Forțele Aeriene Ucrainene, până la ora 09:00 au fost doborâte sau neutralizate 380 de drone; lovituri ale 16 drone au fost consemnate în șapte locații, iar resturi ale dronelor distruse au căzut în 14 locații. Forța Aeriană a avertizat că atacul era încă în desfășurare, cu drone rămase în spațiul aerian. În alte zone, explozii au fost raportate în regiunea Hmelnițki, după ce Rusia a ridicat în aer aeronave MiG-31K și a lansat rachete Kinjal. În regiunea Mîkolaiv, atacurile cu drone au provocat răniți, inclusiv adolescenți, iar la Odesa, în noaptea de 28 martie, un atac cu peste 60 de drone a dus la decese, răniți și pagube importante, conform relatării preluate de Digi24. În Rusia, guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că un civil a murit după ce o dronă ucraineană a lovit o mașină în comuna Graivoron, iar o a doua dronă ar fi lovit în timp ce localnicii încercau să stingă incendiul. Articolul mai notează că Ucraina lansează zeci de drone în fiecare noapte către Rusia, ca represalii la bombardamentele zilnice asupra teritoriului ucrainean. [...]
Kuweit, EAU, Bahrain și Arabia Saudită au interceptat atacuri cu drone și rachete din Iran , potrivit Știrile ProTV , care citează agenția EFE. Episoadele au fost raportate duminică de guvernele din cele patru state din Golf, pe fondul unei escaladări regionale. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a transmis, într-un comunicat scurt, că în ultimele ore a „interceptat și distrus o duzină de drone” lansate împotriva teritoriului său. În același timp, armata kuweitiană a anunțat că a răspuns „amenințărilor din partea rachetelor și dronelor ostile”. „Forțele armate kuweitiene confirmă că orice explozii care ar putea fi auzite sunt rezultatul interceptării unor ținte ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a declarat armata kuweitiană într-un comunicat. Această rundă de atacuri a venit după ce, sâmbătă, sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului doborâseră un val de atacuri care a implicat 15 drone. În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că apărarea aeriană a acționat împotriva „rachetelor și dronelor provenite din Iran”, fără alte detalii. În Bahrain, autoritățile au activat sirenele pentru a îndemna populația să se deplaseze către cel mai apropiat loc sigur, în așteptarea unor noi atacuri aeriene, după ce utilizarea dronelor fusese interzisă sâmbătă „până la o nouă notificare”, potrivit Ministerului de Interne. Tot sâmbătă, un atac lansat de Iran a lovit instalații ale Bahrain Aluminum (Alba), provocând răni minore la două persoane, relatează agenția de știri de stat Bahrain, citată în articol. Compania a precizat că evaluează pagubele, iar mesajul public a pus accent pe protecția personalului: „Siguranța angajaților Alba rămâne prioritatea noastră principală”. În ansamblu, atacurile sunt plasate de sursă în contextul tensiunilor crescute din regiune, legate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la lovituri asupra unor ținte militare și strategice în mai multe țări aliate ale SUA din Orientul Mijlociu. [...]
Un analist spune că Donald Trump caută un acord cu Iranul pentru a evita o umilire , pe fondul escaladării militare din Golf, potrivit Știrile ProTV . Statele Unite au adus în regiune mii de militari și o navă amfibie modernă, USS Tripoli, care a ajuns în Marea Arabiei cu 2.500 de pușcași marini la bord. În plus, alți 1.000 de militari americani au sosit în Orientul Mijlociu, iar jurnaliști americani susțin că Pentagonul pregătește planuri pentru raiduri terestre în Iran. „Trump vrea un acord cu Iranul, dar nu știe cum să-l obțină. Tot spune că iranienii sunt disperați. Eu cred că el este disperat după un acord care să nu-l arate umilit. Cred că presiunea este pe umerii președintelui Trump pentru a găsi o cale de a ieși din război. E o presiune tot mai mare din partea piețelor și a susținătorilor săi americani. Și cred că dacă va trimite trupe în Iran va adânci criza în care se află.” Teheranul a transmis avertismente publice în cazul unei operațiuni la sol. Președintele parlamentului iranian a spus că „soldații americani vor fi întâmpinați cu foc” dacă vor intra pe teritoriul Iranului, iar un purtător de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat cu „capturarea umilitoare” și „dispariția agresorilor” în cazul unei acțiuni militare. În paralel, tensiunile regionale rămân ridicate: Israelul a anunțat interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Yemen și a transmis că este pregătit pentru un război pe mai multe fronturi. Pe ruta Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb persistă riscuri pentru transportul maritim, iar organismul de securitate maritimă al Uniunii Europene a avertizat navele să evite apele teritoriale yemenite din cauza posibilității unor atacuri. [...]
Un nou val de lovituri iraniene a vizat duminică Israelul , potrivit HotNews.ro , care relatează că autoritățile israeliene au confirmat lovirea unei platforme industriale de „resturi de rachetă”. Gărzile Revoluționare din Iran au anunțat atacurile și au susținut că au fost lansate în memoria a trei jurnaliști uciși sâmbătă în Liban de armata israeliană, transmite BBC. Între timp, presa israeliană a difuzat imagini dintr-un complex industrial din deșertul Neghev, la sud de orașul Beersheba, unde se vede un incendiu de proporții. Armata israeliană a precizat că incendiul a fost provocat de impactul unor resturi de rachetă, iar serviciile de urgență au declarat în zonă un „incident cu materiale periculoase”, cerând muncitorilor să evacueze aria expusă și să se adăpostească în „structuri protejate”. Conform Reuters, zona afectată aparține companiei ADAMA, specializată în producția de pesticide. În același timp, Iranul ar fi atacat și o bază militară din Kuweit, unde au fost răniți 10 militari; autoritățile kuweitiene au anunțat că, în ultimele 24 de ore, țara a fost vizată de 14 rachete balistice și 12 drone. În paralel, au continuat atacurile și asupra Iranului, fiind lovit sediul din Teheran al postului de știri qatarez Al Araby. Postul a condamnat atacul, afirmând că a vizat jurnaliști și că acest lucru contravine dreptului internațional; potrivit Semilunii Roșii iraniene, zece persoane au fost rănite, iar deocamdată nu este cunoscut dacă atacul a fost american sau israelian. [...]
Bloggerul pro-Kremlin Maxim Kalașnikov avertizează asupra unei crize iminente în Rusia , potrivit Adevărul , care citează Dialog. Într-o postare publicată pe 29 martie, Kalașnikov susține că presiunile economice, dificultățile de pe front și evoluțiile geopolitice se cumulează într-o „furtună perfectă”, cu riscul unor evenimente comparabile cu cele din februarie 1917. În evaluarea sa, bloggerul afirmă că mediul de afaceri din zona materiilor prime ar fi tot mai tensionat, pe fondul solicitărilor de „contribuții voluntare” pentru „SVO” (abreviere folosită în Rusia pentru „operațiunea militară specială”, adică războiul din Ucraina). El mai spune că, în paralel, nemulțumirea socială crește, inclusiv din cauza restricțiilor legate de Telegram și internet. „Suntem în pragul unor evenimente dramatice”, scrie Kalașnikov, anticipând greve masive în industriile metalurgice și miniere, afectate grav de criză. Pe plan extern și politic, Kalașnikov invocă ceea ce numește un eșec geopolitic al Kremlinului, menționând posibilitatea ca aliatul Viktor Orbán să piardă în Ungaria și o scădere accelerată a ratingurilor electorale ale liderilor ruși. În același timp, el apreciază că situația de pe front rămâne nefavorabilă, iar negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate; în această logică, chiar și un nou val de mobilizare nu ar schimba semnificativ datele problemei. Textul reia și un context istoric despre Revoluția din Februarie 1917 , care a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și la prăbușirea autocrației țariste, pe fondul nemulțumirii populației, penuriei alimentare și costurilor războiului. Conform relatării, Kalașnikov vede paralele între 1917 și prezent, argumentând că erodarea sprijinului pentru conducere, presiunea economică și oboseala socială pot alimenta o instabilitate politică majoră, cu efecte asupra structurii puterii în Federația Rusă în forma actuală. [...]
