Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski spune că a avut o videoconferință „pozitivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, senatorul republican Lindsey Graham și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema eforturilor de oprire a războiului declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022, relatează News.ro, citând AFP.
Discuția a vizat pași posibili pentru întărirea demersurilor diplomatice și consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, în contextul în care Kievul insistă asupra unor angajamente ferme din partea partenerilor occidentali înaintea oricărei formule de încetare a ostilităților.
În alocuțiunea sa zilnică de miercuri, Zelenski a spus că participanții au convenit să întărească aceste garanții și că echipa ucraineană a primit deja sarcina de a actualiza rapid documentele relevante, astfel încât angajamentele să fie „solide”, iar perspectiva reconstrucției postbelice să fie „realistă” și „operațională”.
„Am convenit să consolidăm garanţiile de securitate şi am însărcinat deja echipa noastră să actualizeze rapid documentele, pentru ca garanţiile de securitate destinate Ucrainei să fie solide, pentru ca perspectiva reconstrucţiei după război să fie realistă şi pentru ca totul să fie operaţional.”
Potrivit informațiilor transmise, Zelenski a caracterizat schimbul de idei drept unul „pozitiv”, fără a oferi detalii suplimentare despre un calendar sau despre conținutul concret al documentelor care urmează să fie revizuite.
Recomandate
Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]
Israelul avertizează Hezbollah că va plăti „un preț greu” , după intensificarea atacurilor cu rachete în timpul Paștelui evreiesc, relatează AGERPRES , care citează AFP. Amenințarea a fost formulată joi de ministrul apărării, Israel Katz, pe fondul unei serii de atacuri revendicate de organizația șiită libaneză. Potrivit textului, Hezbollah a lansat rachete către nordul Israelului miercuri seară și joi dimineață, în timp ce comunitățile evreiești începeau celebrarea Pessah-ului. „Am un mesaj clar pentru Naim Qassem (liderul Hezbollah): voi și asociații voștri veți plăti un preț extraordinar de mare pentru intensificarea tirurilor de rachete contra civililor israelieni, în contextul în care acești se adunau să celebreze seder Pessah”, a declarat Katz. În aceeași declarație, Katz a continuat cu o formulare dură, făcând referire la mai multe figuri menționate ca fiind „lichidate de Israel începând din 2024”: fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, fostul ghid suprem iranian, Ali Khamenei, și fostul lider al Hamas din Fâșia Gaza, Yahya Sinwar. Ministrul apărării a reiterat și obiectivele militare ale Israelului în sudul Libanului, afirmând că forțele israeliene „vor curăța zona de Hezbollah și de susținătorii săi”, vor menține o prezență până la râul Litani și vor distruge capacitățile militare ale Hezbollah din Liban, conform relatării AGERPRES. [...]
Marea Britanie va găzdui discuții cu circa 35 de țări pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Reuters . Reuniunea are loc joi, în format virtual, și urmărește formarea unei coaliții care să analizeze opțiuni pentru reluarea navigației pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că securizarea strâmtorii este o problemă pe care alte state trebuie să o rezolve. Întâlnirea va fi prezidată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, și va reuni în jur de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Canada și Emiratele Arabe Unite, în jurul prânzului la Londra. Statele Unite nu sunt așteptate să participe, notează Reuters. Contextul este escaladarea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Reuters relatează că Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ca represalii la loviturile SUA-Israel începute la finalul lunii februarie. Pe fondul blocajului, guvernele au ridicat redeschiderea rutei la rang de prioritate, pe măsură ce prețurile energiei cresc. Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că reuniunea va evalua „toate măsurile diplomatice și politice viabile” pentru restabilirea libertății de navigație după ce va fi convenit un armistițiu. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters, discuțiile de joi sunt primul contact formal al grupului, urmând ca în săptămânile viitoare să existe consultări mai detaliate, inclusiv cu planificatori militari. „Luați-o, protejați-o, folosiți-o pentru voi”, a spus Donald Trump, referindu-se la Strâmtoarea Hormuz, într-un discurs de miercuri seară, potrivit Reuters. Un oficial european a indicat că un posibil plan ar putea avea două etape: mai întâi, asigurarea că ruta este liberă de mine, apoi protejarea tancurilor petroliere care traversează zona. Starmer a avertizat că redeschiderea strâmtorii „nu va fi ușoară” și va necesita un „front unit de forță militară și activitate diplomatică”, împreună cu cooperarea industriei de transport maritim. Pentru economiile europene și pentru piața globală, miza este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și limitarea riscurilor asupra lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unei implicări americane la masa discuțiilor, inițiativa britanică încearcă să coaguleze o abordare comună a statelor dependente de această rută, în condițiile în care orice redeschidere pare condiționată de un armistițiu și de măsuri de securitate pe mare. [...]
Unități militare cecene loiale lui Ramzan Kadîrov ar fi pregătite să intervină în Iran , în eventualitatea unei invazii terestre americane, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații preluate de la kyivpost.com din presa iraniană. Postul de televiziune de stat iranian Press TV a relatat că aceste unități ar putea intra în luptă dacă Washingtonul ar decide să extindă campania militară dincolo de atacurile aeriene. În relatarea Press TV, conflictul este prezentat în termeni religioși, iar o eventuală implicare a cecenilor este descrisă drept „jihad”. Press TV a declarat că forțele și-au declarat disponibilitatea de a interveni în sprijinul Iranului, descriind conflictul drept un „război religios” și o potențială implicare drept „jihad”. Antena 3 CNN notează că aceste afirmații nu au fost verificate independent și că nu există o confirmare oficială din partea autorităților ruse sau cecene. Contextul este cel al creșterii tensiunilor, după săptămâni de atacuri conduse de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, în timp ce oficialii americani nu au confirmat planuri pentru o operațiune terestră. Iranul a răspuns cu atacuri repetate cu rachete și drone care au vizat Israelul și poziții americane din regiune și a acuzat, totodată, Ucraina de implicare. Într-o scrisoare către Națiunile Unite, ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani, a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel, acuzații respinse de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhiy Tykhy, care le-a catalogat drept minciuni. Forțele aliniate cu Kadîrov, cunoscute frecvent ca „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare în Iran ar însemna, potrivit articolului, o extindere suplimentară a războiului dincolo de Orientul Mijlociu, însă deocamdată informațiile rămân la nivel de relatări din presa iraniană, fără confirmări oficiale. [...]
România a încasat 5,85 milioane de euro pentru tezaurul recuperat , sumă care va fi restituită după confirmarea, prin expertiză, a stării de conservare a artefactelor, potrivit news.ro . Anunțul a fost făcut joi de ministra de Externe, Oana Țoiu , după găsirea Coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice. Țoiu a spus că a discutat cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, Tom Berendsen , despre recuperarea pieselor, după „un an de căutări și eforturi comune”. Potrivit ministrului, comunicarea constantă dintre autorități, inclusiv prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne, a avut un rol important în anchetă. „Ca urmare a activării mecanismelor internaţionale de asigurare şi despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.” Ministra a precizat că, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român, autoritățile olandeze au înțeles necesitatea recuperării tezaurului. Artefactele au făcut parte din expoziția „Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, iar după finalizarea procedurilor ar urma să fie expuse din nou în România, în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. În perioada următoare, autoritățile trebuie să finalizeze evaluarea stării de conservare și să stabilească un calendar de restituire către statul român. Țoiu a mai afirmat că informațiile primite privind integritatea pieselor sunt „încurajatoare”. Pe componenta judiciară, procesul continuă în Assen, pentru ca responsabilii să răspundă pentru faptele lor. Cooperarea în acest caz s-a desfășurat sub egida EUROJUST, printr-o Echipa Comună de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state, conform declarațiilor ministrului. [...]
Podul B1, considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu, a fost avariat într-un atac aerian , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Fars via Reuters. Podul rutier leagă Teheran de orașul Karaj, în vestul Iranului, și a fost lovit joi, 2 aprilie. Conform relatării Fars, în urma atacului ar exista mai mulți răniți, iar și alte zone din Karaj ar fi fost lovite. Agenția iraniană nu indică cine s-ar afla în spatele atacului. Fars mai spune că podul B1 a fost inaugurat la începutul acestui an și este prezentat drept cel mai înalt pod din Orientul Mijlociu. În lipsa unor detalii suplimentare, amploarea exactă a pagubelor și impactul asupra traficului rămân deocamdată neprecizate în comunicările oficiale citate. Imagini publicate pe rețeaua X și preluate de The Times of Israel indică avarii importante, care ar face podul impracticabil. Înregistrarea distribuită online susține că ar fi vorba despre lovituri aeriene americane și israeliene, însă această informație nu este confirmată în materialul Fars citat de Reuters. [...]
