Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian de amploare în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, lansat de Rusia, în contextul în care vremea nefavorabilă din Ucraina ar putea favoriza acțiuni militare masive. Informația este confirmată și de Digi24, care citează un avertisment emis de Ambasada SUA la Kiev privind „un atac aerian potențial semnificativ” în următoarele zile. Deși nu se menționează explicit cine ar putea întreprinde atacul, autoritățile ucrainene indică Rusia drept principalul responsabil.
Zelenski a subliniat în discursul său de luni seară că „rușii încearcă să profite de vreme”, referindu-se la deteriorarea severă a condițiilor meteorologice în toată Ucraina, care afectează drumurile, infrastructura și rețelele de utilități. În acest context, liderul ucrainean a ordonat guvernului să ia măsuri de sprijin pentru autoritățile locale și populație, inclusiv posibilitatea ca instituțiile neesențiale să permită angajaților să lucreze de acasă în perioada următoare.
Zelenski a descris situația din aceste regiuni drept „extrem de dificilă”, menționând că în Zaporojie s-a reușit restabilirea alimentării cu energie electrică programată, în timp ce în Dnipropetrovsk reparațiile continuă. El a mai adăugat că, în cursul zilei de luni, noi atacuri rusești au vizat infrastructura energetică și clădiri rezidențiale.
Aceste tensiuni vin în contextul escaladării conflictului și al tentativelor Rusiei de a crea haos în mijlocul iernii, folosind bombardamentele asupra infrastructurii vitale pentru a slăbi capacitatea de rezistență a Ucrainei și a populației civile.
Recomandate
Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]
Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări. Schimbarea de tactică: atacuri masive în timpul zilei Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește. „Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.” Impact operațional și economic: „perturbă grav activitatea” Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa , a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire. În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților. „Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.” Apărarea antiaeriană și răspunsul cu drone Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare. Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context diplomatic Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat. [...]
Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]
Ucraina susține că a lovit două aeronave rusești de vârf la 1.700 km de frontieră , un tip de atac care, dacă se confirmă, împinge și mai mult în spate „zona sigură” a aviației ruse și obligă la redislocări costisitoare și la măsuri suplimentare de protecție a bazelor, potrivit Digi24 . Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, pe 1 mai, forțele ucrainene au lovit un avion de vânătoare Suhoi Su-57 și un bombardier de vânătoare Su-34 la aerodromul Shagol din regiunea Celiabinsk, în Rusia. Amploarea pagubelor este „încă în curs de evaluare”, conform aceleiași surse. Atacul ar fi avut loc la aproximativ 1.700 de kilometri de granița cu Ucraina, distanță care sugerează o capacitate de lovire în adâncime cu drone. În material se menționează că dronele ucrainene sunt deja capabile să zboare pe distanțe de peste 2.000 de kilometri, ceea ce extinde riscul inclusiv pentru aeronavele staționate departe de linia frontului. De ce contează: presiune operațională pe aviația rusă Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra Rusiei și a infrastructurii sale militare, Kremlinul ar fi redislocat o mare parte a forțelor aeriene mai departe de granița cu Ucraina. Informația despre lovirea unor aeronave la o asemenea distanță indică faptul că simpla mutare a avioanelor mai în interiorul teritoriului rus nu elimină amenințarea, ci poate doar să o amâne sau să o reducă parțial. În plus, țintele raportate sunt platforme cu rol important în război: Su-57 : avion de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) de generația a cincea, proiectat pentru superioritate aeriană și lovituri de precizie; Su-34 : avion de vânătoare-bombardier cu două locuri, folosit pentru misiuni tactice și bombardament pe distanțe lungi. Ce știm și ce nu e confirmat Informațiile provin din comunicarea Statului Major General al Ucrainei. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile, iar Rusia nu a comentat atacurile raportate. Context: seria de atacuri cu drone asupra bazelor aeriene Materialul amintește că nu ar fi prima operațiune reușită a Ucrainei cu drone împotriva aviației ruse. La 1 iunie, Ucraina ar fi lansat un atac masiv „fără precedent” cu drone, în cadrul operațiunii „Spiderweb ”, vizând patru baze aeriene ruse din interiorul țării, iar în timpul acelui atac ar fi fost avariate 41 de aeronave, cu drone ascunse în camioane. Ulterior, în noaptea de 4 august, drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi lovit cinci avioane de vânătoare rusești pe un aerodrom din Saky, în Crimeea ocupată de Rusia. [...]
SUA extind sancțiunile contra Iranului și avertizează că plata „taxelor” din Strâmtoarea Ormuz poate atrage penalizări , într-o mișcare care ridică riscuri operaționale și de conformare pentru companiile de transport și pentru fluxurile de petrol din regiune, potrivit Agerpres . Noile sancțiuni vizează inclusiv trei case de schimb și urmăresc să blocheze mecanismele prin care sumele în yuani chinezești încasate din vânzarea de petrol către China sunt convertite în riali iranieni. În paralel, OFAC (Oficiul pentru controlul activelor străine, structură din Trezoreria SUA care administrează sancțiunile) a transmis că este la curent cu amenințările Iranului la adresa navigației și cu pretențiile de impunere a unei taxe de trecere prin Strâmtoarea Ormuz, care ar putea fi cerută sub diverse forme, inclusiv ca donații „pretins caritabile” pentru organizații precum Semiluna Roșie iraniană. Ce înseamnă avertismentul OFAC pentru nave și operatori OFAC avertizează că cei care plătesc astfel de taxe – fie cetățeni americani, fie străini – pot fi vizați de sancțiuni, indiferent de modalitatea de plată. Conform unor informații vehiculate de presă, taxa percepută de Iran ar fi de un dolar pe barilul de țiței transportat prin Strâmtoarea Ormuz, menționează Agerpres. Context: presiune pe relația China–Iran Președintele american Donald Trump reproșează Beijingului că achiziționează în continuare petrol iranian, ceea ce, potrivit acestuia, ar finanța efortul de război al Teheranului. [...]
