Știri
Știri din categoria Externe
La patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Zelenski îi cere lui Donald Trump să rămână de partea Ucrainei, într-un apel direct privind continuarea sprijinului american. Potrivit G4Media, care citează MEDIAFAX și un interviu acordat postului CNN, președintele ucrainean a transmis că își dorește ca liderul de la Casa Albă „să rămână de partea noastră”, adică de partea „unei țări democratice care luptă împotriva unei singure persoane”.
În interviu, Volodimir Zelenski a personalizat conflictul, afirmând că „Putin este un război” și că totul se învârte în jurul liderului de la Kremlin. Mesajul său a vizat direct rolul Statelor Unite, pe care îl consideră esențial pentru echilibrul de forțe și pentru eventualele negocieri. Liderul ucrainean a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o presiune mai mare asupra Moscovei, subliniind că America are suficientă putere pentru a-l opri pe Vladimir Putin, dacă există voință politică.
Zelenski a admis că populația Ucrainei este epuizată după patru ani de conflict, însă a respins ideea unor concesii majore. El a avertizat că acceptarea tuturor cererilor Kremlinului ar echivala cu pierderea suveranității și ar forța populația să fugă sau să accepte dominația rusă.
În privința unei eventuale soluții, poziția Kievului rămâne fermă:
Președintele ucrainean a criticat formulările generale potrivit cărora Rusia nu ar mai declanșa un alt război, cerând în schimb răspunsuri concrete despre ce vor face partenerii occidentali dacă Moscova va relua ofensiva.
Pe 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei ruse, denumită de Kremlin „operațiune militară specială”. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele și că Ucraina a rezistat. „Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea”, a transmis el, reafirmând că lupta continuă atât pe front, cât și pe plan diplomatic.
Recomandate
Rusia își menține planurile de a-și întări prezența militară în Transnistria , iar Ucraina spune că va reacționa la orice amenințare , potrivit Adevărul , care redă declarațiile lui Kirilo Budanov , șeful biroului prezidențial de la Kiev. Miza, din perspectiva regiunii, este riscul de escaladare la granița estică a UE și presiunea suplimentară asupra securității Republicii Moldova. Budanov afirmă că autoritățile ucrainene „văd” și „cunosc” planurile Moscovei și susțin că sunt „obligate să reacționeze”, descriind situația drept o abordare militară „standard”. Ce spune Budanov despre scenariul Transnistria Oficialul ucrainean se declară sceptic că Rusia ar putea să-și suplimenteze contingentul din Transnistria în condițiile actuale. În același timp, respinge ideea unei preluări de control „fără niciun foc de armă”, pe care o consideră nerealistă. „Fără niciun foc? Eu, personal, nu cred în acest scenariu. Dacă întrebarea este dacă se poate realiza — da, este posibil, dar cu focuri de armă. Însă cred că discuția este prematură.” Context: avertismentul lui Zelenski și situația de pe front În material este amintit și un avertisment anterior al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căruia Rusia ar urmări crearea unei „zone tampon” de-a lungul întregii frontiere, inclusiv la granița cu Belarus, ceea ce ar pune în pericol regiunile Cernihiv și Sumî. Separat, Budanov compară situația actuală cu cea din 2023 și spune că, „din punct de vedere strategic”, linia frontului „s-a stabilizat”, în timp ce mișcările tactice ale ambelor părți „nu au nicio influență”. Un mesaj intern: anticorupție și reguli „egale pentru toți” Într-un alt context, Budanov a vorbit despre corupție și a cerut cooperare cu societatea civilă, într-o reuniune dedicată reformelor din justiție, la care au participat ONG-uri ucrainene, reprezentanți ai autorităților și diplomați europeni. El a susținut că „conducerea manuală” a sistemului de putere favorizează corupția și că aceasta devine mai greu de susținut acolo unde există reguli „clare, transparente” și „egale pentru toți”. [...]
Rusia încearcă să redeschidă canalul economic cu SUA , pe fondul unei relaxări punctuale a regimului de sancțiuni care permite, temporar, cumpărarea de petrol rusesc livrat pe mare, potrivit HotNews . Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a spus la un summit la Antalya (Turcia) că „a venit momentul” pentru o discuție cu Washingtonul despre cum vede viitoarele relații economice cu Rusia, deși a admis că persistă diferențe între cele două țări. De ce contează: semnal politic pe o fereastră limitată în sancțiuni Moscova a făcut din reluarea cooperării economice cu Statele Unite un element central al demersului său de detensionare diplomatică în relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Declarația lui Lavrov vine în contextul în care SUA au decis, în această săptămână, să prelungească suspendarea sancțiunilor care vizează petrolul rusesc livrat pe mare, măsură introdusă luna trecută pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la petrol. Derogarea Departamentului Trezoreriei permite țărilor să achiziționeze petrol și produse petroliere rusești încărcate pe nave începând de vineri și până pe 16 mai. Măsura exclude tranzacțiile care implică Iranul, Cuba și Coreea de Nord. Context: presiunea prețurilor la energie Potrivit informațiilor citate, prelungirea derogării se înscrie în eforturile administrației americane de a controla prețurile globale la energie, care au crescut puternic în timpul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul. Decizia a venit după ce țări din Asia, afectate de șocul energetic global, au presat Washingtonul să permită ca surse alternative de aprovizionare să ajungă pe piețe. Separat, Lavrov a afirmat că NATO „nu se află în cea mai bună formă”, dar a adăugat că Rusia nu va interveni în afacerile interne ale alianței. [...]
Războiul din Iran a dat Rusiei temporar putere de piață la petrol în relația cu China , iar acest avantaj a crescut veniturile Moscovei și i-a întărit poziția de negociere față de Beijing, potrivit Digi24 . Miza economică este însă volatilă: anunțul Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz riscă să inverseze din nou balanța în favoarea Chinei, prin relaxarea presiunii pe aprovizionare. În analiza citată de Digi24, blocada porturilor iraniene de către SUA a împins China să depindă mai mult de petrolul rusesc, într-un moment în care economia chineză este descrisă ca fiind afectată de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și de eforturile Washingtonului de a readuce producția companiilor americane în țară. În acest context, Rusia ar fi recâștigat un „atu” pierdut în ultimii ani: capacitatea de a influența prețul principalului său produs de export. Efectul imediat: prețuri mai mari și venituri în creștere pentru Moscova Digi24 notează că, înainte ca Teheranul să anunțe că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „complet deschisă” pe durata armistițiului, țițeiul rusesc ajunsese să se vândă cu 100–120 de dolari pe baril, nivel descris ca fiind de două ori mai mare decât prețul plătit de China Rusiei în ianuarie 2023. Pe fondul acestei scumpiri, veniturile Moscovei din exportul de țiței și produse derivate au urcat în martie la 19 miliarde de dolari (aprox. 85,5 miliarde lei), față de 9,75 miliarde de dolari (aprox. 43,9 miliarde lei) în februarie, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, citată de Digi24. Publicația menționează că februarie a fost un „record negativ” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: un avantaj economic care se traduce în autonomie strategică Ideea centrală este că această „putere de piață” ar fi întărit autonomia strategică a Moscovei în parteneriatul cu Beijingul, reducând gradul de subordonare al Rusiei față de China. În paralel, Digi24 arată că Trump ar fi folosit contextul pentru a „manipula” echilibrul dintre Beijing și Moscova, inclusiv printr-o derogare de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul rusesc, emisă la mijlocul lunii martie, care ar fi stabilizat piața globală a petrolului și ar fi schimbat dinamica Rusia–China. Semnalul de piață după Ormuz: scăderi la bursă și la petrol După anunțul Iranului, bursa de la Moscova a scăzut, la fel și acțiunile Rosneft, Gazprom Neft, Lukoil și Tatneft, mai arată Digi24. În același timp, prețurile globale ale petrolului au coborât cu peste 11%, iar Brent a ajuns la 88 de dolari pe baril, potrivit Moscow Times, citat de publicație. Ce urmează: risc de reblocare și o fereastră scurtă de incertitudine Digi24 avertizează că, dacă SUA și Iranul nu ajung la un acord de pace sau la extinderea armistițiului de două săptămâni, tranzitul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi blocat din nou începând de miercuri la miezul nopții. Separat, încetarea focului convenită între Israel și Liban ar urma să se încheie pe 26 aprilie. În acest cadru, avantajul Rusiei din relația energetică cu China rămâne legat de evoluțiile militare și de securitate din regiune, adică de factori pe care Moscova și Beijingul nu îi controlează direct. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile informaționale și hibride asupra UE și NATO pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, pe fondul evaluării de la Moscova că acesta este „momentul potrivit” pentru a „destabiliza” Occidentul, potrivit Mediafax , care citează o avertizare a Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei . Semnalul vine într-un moment în care miza nu este doar militară, ci și de coeziune politică în interiorul UE și al Alianței Nord-Atlantice: presiunea prin operațiuni „hibride” (un amestec de acțiuni sub pragul războiului deschis, precum manipulare informațională, provocări și alte forme de influență) urmărește, conform mesajului ucrainean, reducerea susținerii pentru Kiev. Ce spune CCD despre planurile Rusiei Potrivit Ukrinform , Andriy Kovalenko, șeful CCD, a transmis pe Telegram că Rusia se pregătește să intensifice „provocările informaționale și hibride” împotriva Europei „în viitorul apropiat”. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei.” Kovalenko susține că șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-ar fi convins pe Vladimir Putin că acum este momentul potrivit pentru a presa UE și NATO „cu amenințări”, în scopul slăbirii sprijinului pentru Ucraina. Scenarii de război avute în vedere la Kremlin, potrivit Ukrinform În același context, Ukrinform afirmă că Kremlinul ar analiza „cel puțin trei scenarii” pentru evoluția războiului împotriva Ucrainei: un conflict prelungit; o încercare de „înghețare” a războiului; o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO. Informațiile privind scenariile sunt prezentate în material ca relatare Ukrinform; articolul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul sau probabilitatea fiecărui scenariu. [...]
Divergența de dobânzi și șocul energetic din 2026 au împins mai multe monede peste dolar , într-un context în care Rezerva Federală a rămas prudentă, iar alte bănci centrale au semnalat sau au început înăsprirea politicii monetare, potrivit Antena 3 . În acest tablou, zece monede au câștigat teren față de USD, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al repoziționării investitorilor către randamente mai mari sau economii legate de materii prime. Conflictul din Iran este prezentat drept punctul care a schimbat rapid scenariul de la începutul anului: energia s-a scumpit, așteptările de inflație s-au modificat, iar băncile centrale au început să discute despre majorări de dobândă. În timp ce Fed a ales să rămână precaută, această diferență de abordare a deschis spațiu pentru aprecierea unor monede, fiecare cu propriul „motor” (dobânzi, petrol, schimbări politice sau programe cu instituții internaționale). Top 10 monede care au depășit dolarul în 2026 și factorii invocați În material sunt enumerate următoarele evoluții față de dolar, de la începutul anului 2026: Realul brazilian (BRL): +10,57% – investiții de tip „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută în monede cu dobânzi mai mici și plasează în monede cu dobânzi mai mari), pe fondul unui diferențial de dobândă de aproape 11 puncte procentuale față de Fed Dolarul australian (AUD): +7,02% – majorare de dobândă; diferențial pozitiv față de USD pentru prima dată din 2017 Naira nigeriană (NGN): +6,95% – venituri din petrol și credibilitatea reformelor valutare Coroana norvegiană (NOK): +6,93% – creșterea prețului petrolului și poziție fermă a băncii centrale Tenge-ul kazah (KZT): +6,70% – venituri din materii prime; economie dependentă de energie Forintul ungar (HUF): +6,32% – schimbare politică și reducerea primei de risc asociate UE Peso-ul argentinian (ARS): +6,25% – program cu Fondul Monetar Internațional și ajustare fiscală Shekelul israelian (ILS): +5,73% – fundamente macroeconomice solide; banca centrală tolerează aprecierea Peso-ul columbian (COP): +4,89% – creșterea prețului petrolului; monedă legată de materii prime Peso-ul mexican (MXN): +4,45% – investiții generate de relocarea producției și slăbiciunea generală a USD De ce contează: dolarul pierde avantajul relativ, iar „carry trade”-ul revine în forță Cea mai mare apreciere este atribuită realului brazilian, susținut de două elemente: diferențialul mare de dobândă și creșterea prețurilor la materii prime. Antena 3 notează că rata Selic din Brazilia este la 14,75% (după o reducere de 25 de puncte de bază din 18 martie), ceea ce menține un ecart de aproximativ 11 puncte procentuale față de ținta Fed, stimulând intrările de capital în active denominate în real. În paralel, monedele legate de petrol (precum coroana norvegiană și peso-ul columbian) sunt prezentate ca beneficiare ale șocului energetic din 2026, în timp ce dolarul australian a fost sprijinit de întărirea politicii monetare, odată cu urcarea dobânzii de politică monetară la 4,1% pe 17 martie, după o creștere și în februarie. Forintul ungar: apreciere accelerată după schimbarea politică Pentru forint, materialul indică o dinamică neobișnuit de rapidă: deși de la începutul anului creșterea este de 6,32%, în ultimele două săptămâni moneda s-ar fi apreciat cu aproximativ 8%, ceea ce ar pune aprilie 2026 pe traiectoria celei mai bune luni din iulie 2020. Catalizatorul menționat este rezultatul alegerilor parlamentare din 12 aprilie, când Viktor Orban ar fi pierdut în fața lui Peter Magyar, cu o majoritate de două treimi în parlament. Interpretarea pentru piața valutară, potrivit articolului, este o reevaluare a riscului politic și o posibilă normalizare a relației cu UE, inclusiv perspectiva deblocării unor fonduri înghețate. Ce ar putea schimba trendul Materialul indică drept variabilă-cheie pentru monedele legate de materii prime evoluția petrolului și ritmul de normalizare a ofertei de energie. Este citată o notă BBVA, care menționează o estimare a Agenției Internaționale a Energiei : ar fi necesare două săptămâni de la redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru a restabili 50% din volumele de export din Golf de dinaintea războiului și o lună pentru a ajunge la 80%. O normalizare mai rapidă decât se așteaptă ar reduce „prima” de materii prime care a susținut aceste monede, potrivit articolului. [...]
