Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu, după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media.
În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă.
„Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.”
Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe.
Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului.
„Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.”
Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu.
Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă.
Recomandate
Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Menținerea ratingului Franței nu a calmat piața, iar costul finanțării rămâne sub presiune , în condițiile în care Moody’s a păstrat calificativul suveran Aa3, dar cu perspectivă negativă, potrivit Antena 3 . Decizia, descrisă de agenție drept „un scurt răgaz”, a venit contra așteptărilor larg răspândite din piață privind o retrogradare, pe fondul instabilității socio-politice. Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani (OAT) a crescut puternic în această săptămână, pe fondul tensiunilor de după violențele din 17 octombrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor. În paralel, perspectiva negativă menținută de Moody’s indică faptul că riscul unei retrogradări rămâne prezent. Ce condiții pune Moody’s și de ce contează pentru finanțarea statului Moody’s își leagă menținerea ratingului de adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și de o temperare, măcar parțială, a costurilor de finanțare și a tensiunilor sociale în lunile următoare. Agenția a explicat într-un comunicat că: „Ratingul Aa3 se bazează pe presupunerea că va fi adoptat un buget pentru 2027 care să reducă deficitul, în timp ce costurile de finanțare și tensiunile sociale se vor atenua într-o anumită măsură în lunile următoare.” Pentru investitori, mesajul-cheie este că menținerea calificativului nu echivalează cu o îmbunătățire a percepției de risc: perspectiva negativă rămâne un semnal că următoarele decizii depind de evoluția bugetului și de stabilitatea politică. Reacția guvernului și miza bugetară Guvernul a salutat rapid decizia. Ministrul economiei, Roland Lescure, a numit-o o „recunoaștere a solidității economiei” și a „credibilității bugetului” prezentat de executiv. În același timp, el a insistat că obiectivul adoptării până la finalul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, este „nenegociabil”. Premierul Sebastien Lecornu a avut o reacție mai defensivă, afirmând că decizia Moody’s „contrazice previziunile catastrofiste” și „pe cei care speculează pe seama datoriei franceze”. El a susținut că dezbaterea bugetară din Adunarea Națională transmite creditorilor că „există o cale de urmat” și a invocat o măsură de piață: „Prin eliberarea a zece milioane de barili de motorină, vom influența prețurile la pompă începând cu 1 noiembrie, fără să punem în pericol finanțele publice”. De ce rămâne tensiunea pe obligațiuni: diferența față de Germania și riscul politic Potrivit analistului Théophile Legrand (Natixis), decizia este o „surpriză binevenită” pe termen scurt pentru guvern și piețe, dar nu trebuie interpretată ca un vot de încredere, tocmai pentru că perspectiva negativă rămâne. Investitorii urmăresc îndeaproape și evoluția protestelor: mobilizarea din weekend este descrisă ca un test pentru capacitatea guvernului de a gestiona situația după tulburările din 17 octombrie. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a depășit 5,1%, față de 3,2% înaintea izbucnirii războiului dintre Statele Unite și Iran, nivel considerat deja ridicat. Jerome Mathis, profesor la Universitatea Paris-Dauphine, atrage atenția că semnalul cel mai îngrijorător nu este nivelul absolut al dobânzilor, ci ecartul față de Germania: când Bundurile (titlurile germane) sunt în jur de 3,4%, iar Franța trece de 5,1%, investitorii cer o primă de risc specifică Franței. În acest context, mai mulți analiști citați indică drept factor major blocajul politic și lipsa de ambiție bugetară, pe fondul deteriorării finanțelor publice și al apropierii alegerilor prezidențiale din următoarele șase luni, considerate cu potențial „exploziv”. Efecte de piață: presiune și pe bursă Tensiunile au avut ecouri și pe piața de acțiuni: Antena 3 notează scăderi importante pentru mai multe companii franceze, inclusiv Carrefour (peste 13%), după estimarea unor costuri ale jafurilor din 17 octombrie de 80–200 de milioane de euro (aprox. 400 milioane–1 miliard lei). În sectorul de lux, Kering a scăzut cu 16%, iar Hermès cu 7%, pe fondul unor rezultate trimestriale mai slabe și al devastării unor magazine în timpul violențelor. Pentru perioada următoare, miza rămâne dublă: dacă disputa bugetară produce un plan credibil de reducere a deficitului și dacă tensiunile sociale se temperează suficient încât să reducă prima de risc cerută de investitori pentru datoria Franței. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
Chișinăul escaladează disputa diplomatică cu Moscova după prăbușirea unei drone cu explozibil pe teritoriul Republicii Moldova, prin decizia de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei, relatează Agerpres . Rusia a anunțat că va răspunde „ferm” și susține că originea rusă a dronei nu a fost dovedită. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, incidentul este considerat o încălcare gravă a suveranității și securității țării și o amenințare directă la adresa cetățenilor. Drona s-a prăbușit vineri în apropierea unor locuințe, în raionul Telenești . Președinta Maia Sandu a declarat că drona de atac, de tip rusesc „Gheran”, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și a căzut în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice, conform MOLDPRES. Reacția Moscovei și riscul de măsuri reciproce Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a respins acuzațiile, pe care le-a numit un „pretext nefondat”, și a afirmat că originea rusă a dronei nu a fost demonstrată. Ea a acuzat autoritățile de la Chișinău de o politică „antirusă” și a avertizat că expulzarea nu va rămâne fără răspuns, potrivit France Presse. Context: încălcări repetate ale spațiului aerian Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că, în perioada 16–23 octombrie, au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian național. Autoritățile le cer cetățenilor să sune la 112 dacă observă drone sau fragmente suspecte și să nu atingă ori să deplaseze astfel de obiecte. [...]
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
