Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu, după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media.
În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă.
„Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.”
Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe.
Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului.
„Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.”
Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu.
Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă.
Recomandate
Loviturile Ucrainei asupra depozitelor Wildberries indică o extindere a țintelor către logistica de război a Rusiei , într-un atac pe care Volodimir Zelenski îl justifică prin două motive: represalii pentru atacurile rusești asupra infrastructurii civile ucrainene și întreruperea livrărilor de componente folosite în efortul militar al Moscovei, potrivit HotNews . Președintele ucrainean a confirmat că, peste noapte, au fost lovite două centre logistice majore ale Wildberries – cel mai mare retailer online din Rusia – în regiunile Moscovei și Tambov, la peste 500, respectiv aproape 700 de kilometri de linia frontului. Zelenski a scris pe X că instalațiile ar fi fost folosite de „agresor” pentru a furniza componente supuse sancțiunilor, destinate producției de drone și echipamentelor de navigație. De ce contează: lovirea lanțului de aprovizionare, nu doar a țintelor militare Mesajul Kievului este că țintele nu au fost alese doar pentru valoarea lor simbolică sau economică, ci pentru rolul lor în logistica de război. În acest cadru, depozitele unui mare jucător de comerț electronic devin infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară), ceea ce ridică miza operațională: perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu componente sensibile, inclusiv cele aflate sub regim de sancțiuni. Imagini distribuite pe canale de știri de pe Telegram ar fi arătat incendii de amploare la centrele logistice, iar un jurnalist a publicat pe X o înregistrare video cu un astfel de atac ( link ). Ce se știe despre atac și bilanț Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă și a vizat regiunea Moscovei, dar și alte regiuni rusești, potrivit Kyiv Independent, AFP și Reuters, preluate de HotNews. Printre ținte s-au aflat două centre logistice principale ale Wildberries: Elektrostal (lângă Moscova): un mort și 37 de răniți, potrivit sursei citate; Kotovsk (regiunea Tambov): 7 morți și 24 de răniți, potrivit autorităților locale. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 370 de drone ucrainene au fost lansate către regiunea Moscovei, dintre care 64 ar fi fost doborâte în timp ce se apropiau de capitală. Context: atacuri și pe mare, în cadrul unei operațiuni ucrainene Zelenski a mai spus că atacuri ucrainene cu rachete de rază medie au vizat ținte din apele Mării Azov și ale Mării Negre, făcând referire la Operațiunea „MoLoChKa ”, despre care HotNews a relatat separat ( link ). Potrivit acelei relatări, șeful dronelor ucrainene a afirmat că Rusia ar fi fost forțată să retragă de pe front unități pentru a-și proteja navele. Pentru contextul inițial al loviturilor asupra depozitelor Wildberries , HotNews trimite și la o relatare anterioară despre atacul cu drone asupra regiunii Moscovei ( link ). [...]
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
Un sondaj Pew arată că, în 25 din 36 de țări, China e văzută mai favorabil decât SUA , o schimbare cu potențial impact economic și geopolitic pentru companii și guverne care își calibrează relațiile comerciale și investițiile în funcție de „capitalul de încredere” al marilor puteri, potrivit Antena 3 , care citează date ale Centrului de Cercetare Pew și o relatare BBC . Sondajul Pew a fost realizat pe baza răspunsurilor a peste 42.000 de persoane din 36 de țări, în perioada februarie–mai. Respondenții au fost întrebați dacă au o opinie „foarte favorabilă”, „oarecum favorabilă”, „oarecum nefavorabilă” sau „foarte nefavorabilă” despre China și SUA. De ce contează: percepția globală se mută, iar asta influențează decizii economice Concluzia centrală a cercetării este că opiniile favorabile despre China au atins niveluri record în multe state, în timp ce percepțiile despre SUA s-au deteriorat. Pew urmărește aceste percepții din 2001, iar autorii studiului spun că este pentru prima dată când observă un astfel de rezultat într-un număr atât de mare de țări. În plus, sociologii Pew indică o tendință: opinia favorabilă mediană față de SUA în 20 de țări a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce opinia favorabilă mediană față de China a crescut. Unde se vede cel mai puternic schimbarea Printre țările care au înregistrat cele mai mari schimbări de percepție în favoarea Chinei sunt Spania, Indonezia, Italia, Grecia și Canada. Doar șase țări din studiul de anul acesta mai favorizează SUA în detrimentul Chinei, majoritatea aliați tradiționali ai Washingtonului: Polonia, Filipine, Coreea de Sud, India, Japonia și Israel. Pew mai notează un tipar: țările cu venituri medii tind să aibă opinii mai pozitive despre China, în timp ce țările mai bogate tind să aibă percepții mai negative. O excepție menționată este Singapore, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre țările analizate și, totodată, un nivel ridicat de simpatie față de China. Intervenția în alte țări și „previzibilitatea” ca avantaj competitiv Deși respondenții consideră în continuare, în proporție mai mare, că SUA respectă libertățile individuale mai mult decât China, diferența dintre cele două s-a redus, potrivit studiului. În același timp, percepția privind intervenția în afacerile altor state este net diferită: o medie de 75% dintre respondenți au spus că SUA intervin „foarte mult” sau „destul de mult” în afacerile altor țări, față de 45% care au spus același lucru despre China. În analiza citată, cercetătorul Chong Ja Ian (Carnegie China) pune o parte din schimbare pe seama „volatilității” politicii SUA și a efectelor economice asociate, care ar fi creat neliniște. El sugerează că, în acest context, China poate fi percepută drept mai „previzibilă”, deși avertizează că popularitatea reală a Chinei rămâne „o întrebare deschisă”. Încrederea în lideri rămâne sub 50%, dar Xi stă ușor mai bine decât Trump Respondenții au fost întrebați și dacă au încredere că Xi Jinping și Donald Trump vor lua deciziile corecte în afacerile internaționale. În general, nivelul de încredere în ambii lideri a fost scăzut, majoritatea scorurilor fiind sub 50%, însă în multe țări Xi a fost evaluat mai bine decât Trump. Extremele din datele prezentate de Pew: pentru Xi: 83% în Pakistan și 7% în Japonia; pentru Trump: 68% în Filipine și 4% în Cisiordania/Ierusalimul de Est. Chong Ja Ian mai subliniază o tensiune în rezultate: China poate fi văzută mai favorabil ca stat, dar Xi rămâne perceput ca o figură autoritară, iar politicile Chinei față de minorități sunt contestate internațional. În interpretarea sa, unii respondenți ar putea asocia aspectele mai coercitive și mai puțin favorabile economic cu Xi personal, dar progresele tehnologice cu China „în ansamblu”. [...]
Populația Uniunii Europene a crescut pentru al cincilea an la rând , un trend susținut în principal de migrație, în condițiile în care sporul natural rămâne negativ, potrivit Antena 3 , pe baza datelor Eurostat disponibile până în ianuarie 2025. Miza economică: fără un aport extern constant, presiunea pe piața muncii și pe sistemele de pensii și sănătate ar crește. Populația UE a urcat cu aproximativ 706.000 de persoane față de anul anterior, până la un total de 452 de milioane. Creșterea vine după un recul în 2021, în timpul pandemiei, și duce populația blocului la un nivel cu circa opt milioane peste cel din 2016. Pe termen lung, datele arată o creștere de la 354,5 milioane în 1960 la 452 de milioane la începutul lui 2026, însă Eurostat notează că, din 2012, scăderea naturală (mai multe decese decât nașteri) a fost compensată de migrație. Unde se concentrează populația și cine crește cel mai repede Cele mai populate cinci state membre însumează două treimi din populația UE: Germania (18,5%), Franța (15,3%), Italia (13%), Spania (11%) și Polonia (8%). La începutul anului, Germania avea 83,5 milioane de locuitori, urmată de Franța (69,1 milioane), Italia (58,9 milioane), Spania (49,6 milioane) și Polonia (36,3 milioane). La celălalt capăt, cele mai mici populații erau în Malta (588.000), Luxemburg (691.000) și Cipru (997.000). Tocmai aceste state au avut și cele mai ridicate ritmuri de creștere în ultimul an: Malta (24 la mia de locuitori), Cipru (14) și Luxemburg (13). În total, populația a crescut în 16 state membre. În declin, cele mai accentuate scăderi au fost în Letonia (minus 8 la mie), Estonia (minus 7) și Ungaria (minus 5). Ce urmează: risc de scădere până în 2100 și presiune pe forța de muncă Deși populația UE a crescut în ultimul an, estimări anterioare Eurostat indică o reducere până în 2100 cu 11,7%, echivalentul a 53 de milioane de persoane, în principal din cauza natalității mai scăzute. În acest context, unele guverne încearcă să stimuleze natalitatea. În Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut o „ reînarmare demografică ”, după ce în 2025 țara a înregistrat pentru prima dată de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial mai multe decese decât nașteri. Ulterior, guvernul a introdus un concediu parental suplimentar, care permite părinților să își împartă încă una sau două luni de concediu peste drepturile existente. Potrivit sursei, experții avertizează că, dacă trendul nu se inversează, Europa riscă să ajungă cu mai puțini angajați și mai mulți pensionari, ceea ce ar pune presiune puternică pe sistemele de pensii și de sănătate. [...]
Atacurile SUA au avariat infrastructură critică în Iran , inclusiv poduri și o uzină de desalinizare a apei, potrivit Al Jazeera . Informația contează prin potențialul impact operațional imediat: avarierea unei instalații de desalinizare poate afecta alimentarea cu apă, iar deteriorarea podurilor poate perturba transportul și logistica. Atacurile au avut loc după „a șaptea noapte consecutivă” de lovituri, conform materialului. Publicația nu oferă detalii despre amploarea daunelor sau despre locațiile exacte ale podurilor și ale uzinei. Iranul a răspuns prin lansări de rachete împotriva aliaților SUA din Golf, inclusiv Kuweit . În Kuweit, populația este îndemnată să economisească energia electrică, pe fondul tensiunilor și al riscurilor de perturbări asociate escaladării. [...]
Avertismentul liderului suprem al Iranului ridică riscul unor noi șocuri pe piețele de energie , în condițiile în care Teheranul și aliații săi regionali sugerează o escaladare care ar putea afecta rutele maritime și, implicit, prețurile, potrivit Al Jazeera . Într-o declarație scrisă atribuită lui Mojtaba Khamenei și citită la televiziunea de stat sâmbătă, liderul suprem a avertizat că Statele Unite vor primi „lecții de neuitat” din partea Iranului și a „Frontului Rezistenței”, acuzând Washingtonul că a încălcat în mod repetat memorandumul de înțelegere (MoU) dintre cele două țări. Documentul, semnat luna trecută, ar fi fost mediat de Qatar și Pakistan și urmărea să creeze condițiile pentru încheierea permanentă a războiului. „Acum că inamicul american caută să instige războiul și să suporte costuri mai mari și o umilință suplimentară, ar trebui să știe că națiunea dragă a Iranului și Frontul Rezistenței au pentru el lecții de neuitat.” De ce contează: riscul de blocaj în Bab al-Mandeb și presiune pe prețuri Publicația notează că, în ultimele zile, au apărut relatări potrivit cărora Houthii din Yemen ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandeb, poarta de acces către Marea Roșie, în sprijinul Iranului. Un astfel de scenariu ar „destabiliza și mai mult piețele globale de energie”, ar alimenta inflația și ar crește presiunea politică asupra administrației Trump pentru a opri atacurile, conform aceleiași surse. Contextul escaladării: infrastructură civilă vizată și reacții regionale Al Jazeera relatează că SUA și-au intensificat semnificativ atacurile în această săptămână, vizând infrastructură civilă din Iran, inclusiv poduri, linii feroviare și instalații de desalinizare a apei. Teheranul ar fi răspuns prin lovirea cu succes a infrastructurii civile din Kuweit, iar autoritățile de acolo au îndemnat populația să raționalizeze consumul de electricitate. Războiul SUA–Israel împotriva Iranului, început în februarie, este prezentat ca o amenințare „existențială” de către conducerea de la Teheran, care nu ar da semne că ar ceda cererilor tot mai mari ale administrației Trump, în timp ce statele din regiune ar încerca „din culise” să obțină încetarea conflictului. Acordul MoU, practic abandonat În declarația atribuită liderului suprem, Donald Trump este atacat direct, iar semnătura sa este descrisă drept „fără valoare” în contextul acuzațiilor de încălcare a MoU. Între timp, atât Teheranul, cât și Washingtonul ar fi declarat acordul „încheiat”, după ce s-au acuzat reciproc de încălcarea lui. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă amenințările privind Bab al-Mandeb se materializează și dacă escaladarea militară se extinde în zona infrastructurii și rutelor critice, cu efecte rapide asupra costurilor energiei și transportului. [...]
