Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Fostul președinte Yoon Suk Yeol,...

Fostul președinte Yoon Suk Yeol, condamnat la închisoare pe viață pentru insurecție – verdict dur după tentativa de lege marțială

Yoon Suk Yeol, fost președinte sud-coreean, la o conferință internațională.

Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost condamnat la închisoare pe viață pentru insurecție, după ce un tribunal din Seul l-a găsit vinovat pentru tentativa eșuată de a impune legea marțială în decembrie 2024, potrivit Reuters. Decizia a fost pronunțată joi, 19 februarie 2026, de Curtea Districtuală Centrală din Seul, într-un dosar care a zguduit scena politică a Coreei de Sud.

Sentința vine la mai bine de un an de la momentul în care Yoon Suk Yeol a anunțat, pentru scurt timp, instituirea legii marțiale, invocând o criză politică și de securitate. Măsura a fost rapid retrasă, însă procurorii au considerat că demersul a reprezentat o tentativă de subminare a ordinii constituționale și au încadrat faptele la infracțiunea de insurecție.

Ce a decis instanța

Instanța a stabilit că:

  • fostul șef al statului a coordonat acțiuni menite să suspende funcționarea instituțiilor democratice;
  • declararea legii marțiale nu a avut temei legal suficient;
  • acțiunile sale au generat instabilitate politică majoră.

În fața tribunalului, atmosfera a fost tensionată, iar imagini difuzate de presa locală au surprins reacții puternice ale susținătorilor și opozanților săi în momentul aducerii acestuia la proces.

Context politic

Tentativa din decembrie 2024 a declanșat o criză instituțională fără precedent în ultimii ani în Coreea de Sud. Opoziția și o parte a societății civile au acuzat atunci un abuz de putere, în timp ce susținătorii lui Yoon au susținut că măsura a fost necesară pentru a restabili ordinea.

Condamnarea la închisoare pe viață reprezintă una dintre cele mai dure sentințe pronunțate împotriva unui fost președinte sud-coreean și marchează un nou episod în istoria recentă a țării, unde mai mulți foști lideri au ajuns în fața justiției după încheierea mandatului. Decizia poate fi atacată cu apel, însă, pentru moment, verdictul consolidează mesajul ferm al instanțelor privind protejarea ordinii constituționale.

Tag-uri:insurectiepoliticacoreea de sudjustitieinchisoare pe viatalege martialayoon suk yeol
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Congresul Partidului Muncitorilor stabilește strategia Coreei de Nord pentru următorii ani.
Externe20 feb. 2026

Coreea de Nord își trasează strategia pentru 2026–2030 - Accent pe armament și alianța cu Rusia

Coreea de Nord a anunțat că și-a îndeplinit obiectivele stabilite acum cinci ani , la deschiderea rarului congres al Partidului Muncitorilor, primul din 2021, potrivit The Japan Times . Evenimentul, desfășurat la Phenian, este doar al patrulea congres organizat în ultimii 45 de ani și urmează să stabilească direcția politicii externe și de apărare pentru perioada 2026–2030. Liderul Kim Jong Un a declarat că planurile din domeniile politic, economic, militar , cultural și diplomatic au fost „îndeplinite cu succes”, susținând că statul și-a consolidat poziția pe scena internațională, în pofida sancțiunilor și a izolării. Congresul are o miză strategică majoră, într-un context regional tensionat. La reuniunea din 2021, Kim a prezentat o listă amplă de obiective privind dezvoltarea de arme nucleare și rachete capabile să evite sistemele de apărare antirachetă din Japonia și Coreea de Sud , desemnând Statele Unite drept „principalul inamic”. De atunci, Phenianul a accelerat testele militare și a investit în modernizarea arsenalului. Printre direcțiile militare dezvoltate în ultimii ani se numără: rachete balistice intercontinentale cu combustibil solid; arme nucleare tactice; rachete de croazieră pentru atac la sol; programe de supraveghere spațială, inclusiv satelitul Malligyong-1 lansat în 2023. Relația cu Rusia devine un pilon central. Phenianul ar fi trimis aproximativ 12.000 de militari pentru a sprijini invazia rusă din Ucraina, obținând în schimb tehnologie militară, resurse energetice și sprijin economic. Parteneriatul strategic consolidat în 2024 ar putea fi transpus acum în obiective industriale și militare concrete. În plan diplomatic, congresul este atent monitorizat de Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia . Premierul japonez Sanae Takaichi și-a exprimat recent disponibilitatea pentru dialog, inclusiv pe tema cetățenilor japonezi răpiți în trecut. Totodată, rămâne de văzut dacă Phenianul va reacționa la eventuale inițiative ale fostului președinte american Donald Trump privind reluarea negocierilor. Pe plan intern, reuniunea ar putea consolida și mai mult autoritatea lui Kim Jong Un . Analiștii iau în calcul atribuirea unui nou titlu oficial, posibil cel de președinte, și observă cu atenție aparițiile publice ale fiicei sale, Ju Ae, considerată de serviciile sud-coreene drept posibil succesor. Evoluțiile așteptate la congres pot fi sintetizate astfel: Domeniu Posibile decizii Apărare Extinderea arsenalului nuclear și convențional Relații externe Mesaje către SUA, Coreea de Sud și Japonia Parteneriat cu Rusia Noi acorduri militare și industriale Politică internă Consolidarea poziției lui Kim și eventuale schimbări de titlu Congresul , care durează mai multe zile, va indica dacă Phenianul mizează pe escaladare militară sau pe o eventuală relansare a dialogului, însă pe termen scurt semnalele sugerează o continuare a consolidării capacităților strategice. [...]

Tineret pregătindu-se pentru antrenamente militare în contextul tensiunilor internaționale.
Externe20 feb. 2026

Teheranul își întărește retorica împotriva Washingtonului - Amenințări explicite privind infrastructura militară americană

Iranul amenință că va ataca bazele americane din Orientul Mijlociu în caz de agresiune , potrivit unei scrisori transmise Organizației Națiunilor Unite, într-un moment de tensiune accentuată cu Washingtonul, informează AGERPRES . Documentul, trimis joi secretarului general Antonio Guterres de ambasadorul iranian la ONU, avertizează că Teheranul va răspunde „decisiv și proporțional” oricărui atac militar, invocând dreptul la legitimă apărare prevăzut de articolul 51 din Carta ONU. În acest scenariu, susține partea iraniană, toate bazele, infrastructurile și activele americane din regiune ar deveni „ținte legitime”. Escaladarea retoricii vine în paralel cu reluarea contactelor diplomatice. Marți, în Elveția, cele două state au încheiat a doua rundă de discuții, fără semne clare de apropiere a pozițiilor. În același timp, liderul suprem iranian a avertizat într-un discurs că portavionul american aflat în Golful Persic ar putea fi scufundat, declarație care amplifică presiunea asupra dialogului fragil. În teren, Gardienii Revoluției desfășoară manevre militare în Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul global de petrol, mișcare interpretată drept demonstrație de forță. Zona este esențială pentru piețele energetice, iar orice incident ar putea avea efecte economice imediate. La Washington, președintele Donald Trump a anunțat joi că își acordă un termen de zece zile pentru a decide dacă un acord cu Iranul este posibil sau dacă va recurge la forță. El a avertizat că, în absența unei înțelegeri „pertinente”, se pot produce „lucruri rele”, fără a detalia opțiunile avute în vedere. Contextul actual indică un echilibru instabil: negocieri diplomatice în desfășurare, dar și mesaje publice dure, dublate de mișcări militare într-un punct nevralgic al securității energetice mondiale. [...]

Discuții bilaterale între delegațiile Rusiei și Ucrainei la Geneva.
Externe20 feb. 2026

Rusia și Ucraina au reluat discuțiile bilaterale după întâlnirea trilaterală de la Geneva - fără implicarea directă a SUA în negocieri

Delegațiile Rusiei și Ucrainei au avut o întâlnire privată de două ore , imediat după discuțiile trilaterale de la Geneva cu Statele Unite, relatează Știrile ProTV . Confirmarea a venit de la șeful echipei ruse de negociatori, Vladimir Medinski , după încheierea rundei de miercuri. Medinski a descris a treia rundă de negocieri cu Ucraina și SUA drept „dificilă”, dar „profesională”. Tot miercuri, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia rămâne interesată de continuarea relațiilor comerciale și economice cu Washingtonul, potrivit agenției de știri Baha, citată de publicație. „Negocierile s-au desfăşurat timp de două zile. Ele au durat foarte mult timp ieri (marţi), în diverse formate, şi aproximativ două ore azi (miercuri)”, a declarat unor jurnalişti din presa rusă de stat şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski. Pe partea ucraineană, șeful delegației, Rustem Umerov, a anunțat la finalul întâlnirilor de la Geneva că discuțiile au dus la „progrese”, fără a oferi detalii. În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că pozițiile Kievului și Moscovei rămân diferite în puncte-cheie, în special pe teme „sensibile” precum teritoriile și Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, notează News.ro, citând AFP. Negocierile au fost împărțite în două grupuri de lucru: unul pentru aspectele politice ale soluționării conflictului și altul pentru aspectele militare. Zelenski a spus că, pe componenta militară, părțile ar fi ajuns la un acord asupra „aproape tuturor punctelor” privind implementarea și monitorizarea unei eventuale încetări a focului, cu participarea americanilor, dar a subliniat că o astfel de încetare a focului ar necesita, în prealabil, o „voință politică” comună, care „pare să fie departe de a exista”. [...]

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.
Externe20 feb. 2026

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026 , în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters . Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva . Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa , care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA. De ce sunt pesimiști europenii Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident; controlul complet asupra regiunii Donețk. Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor. Divergențe între Europa și Casa Albă Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren. La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri. Miza economică Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari. În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice. În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. [...]

Zelenski discută despre o întâlnire cu Putin pentru negocieri de pace.
Externe19 feb. 2026

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin – următoarea rundă de negocieri ar urma să fie în Elveția

Zelenski spune că vrea o întâlnire directă cu Putin și că următoarea rundă de negocieri ar urma să fie tot în Elveția , după discuțiile de la Geneva pe care le-a considerat insuficiente și pe care le-ar dori continuate în februarie. Potrivit TVR Info , președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, publicat joi, 19 februarie 2026. Continuarea negocierilor, cu europenii la masă Liderul de la Kiev a spus că se așteaptă ca următoarea întâlnire să aibă loc în Elveția, invocând faptul că războiul „face ravagii în Europa” și că discuțiile ar trebui să se desfășoare acolo. Rusia nu a confirmat deocamdată nici data, nici locul unei noi runde. Zelenski a insistat și asupra participării europenilor, pe care o consideră esențială, chiar dacă Moscova îi vede ca parte beligerantă și, în consecință, se opune prezenței lor la masa negocierilor. El a descris discuțiile pe acest subiect drept „dificile”. Critici pentru rezultatul de la Geneva Președintele ucrainean a criticat rezultatele negocierilor de la Geneva, mediate de Statele Unite, spunând că acestea au fost nesatisfăcătoare și că unele chestiuni politice sensibile nu au fost analizate suficient. În același timp, a indicat că discuțiile ar trebui să continue încă din februarie. Întâlnirea cu Putin și monitorizarea unui posibil armistițiu Deși a reiterat că nu are încredere în Vladimir Putin , Zelenski a spus că își dorește să se întâlnească direct cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt rapid războiului. Pe plan militar, el a menționat și tema monitorizării unui eventual armistițiu, indicând că SUA au jucat un rol principal în verificarea situației, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]