Știri
Știri din categoria Externe
Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost condamnat la închisoare pe viață pentru insurecție, după ce un tribunal din Seul l-a găsit vinovat pentru tentativa eșuată de a impune legea marțială în decembrie 2024, potrivit Reuters. Decizia a fost pronunțată joi, 19 februarie 2026, de Curtea Districtuală Centrală din Seul, într-un dosar care a zguduit scena politică a Coreei de Sud.
Sentința vine la mai bine de un an de la momentul în care Yoon Suk Yeol a anunțat, pentru scurt timp, instituirea legii marțiale, invocând o criză politică și de securitate. Măsura a fost rapid retrasă, însă procurorii au considerat că demersul a reprezentat o tentativă de subminare a ordinii constituționale și au încadrat faptele la infracțiunea de insurecție.
Instanța a stabilit că:
În fața tribunalului, atmosfera a fost tensionată, iar imagini difuzate de presa locală au surprins reacții puternice ale susținătorilor și opozanților săi în momentul aducerii acestuia la proces.
Tentativa din decembrie 2024 a declanșat o criză instituțională fără precedent în ultimii ani în Coreea de Sud. Opoziția și o parte a societății civile au acuzat atunci un abuz de putere, în timp ce susținătorii lui Yoon au susținut că măsura a fost necesară pentru a restabili ordinea.
Condamnarea la închisoare pe viață reprezintă una dintre cele mai dure sentințe pronunțate împotriva unui fost președinte sud-coreean și marchează un nou episod în istoria recentă a țării, unde mai mulți foști lideri au ajuns în fața justiției după încheierea mandatului. Decizia poate fi atacată cu apel, însă, pentru moment, verdictul consolidează mesajul ferm al instanțelor privind protejarea ordinii constituționale.
Recomandate
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Primarul New York-ului cere restituirea Koh-i-Noor, reaprinzând disputa asupra „reparațiilor” coloniale , într-un moment în care simbolurile istorice ajung din nou pe agenda publică și politică, potrivit HotNews . Zohran Mamdani l-a îndemnat miercuri pe regele Charles al III-lea să „restitue” diamantul Koh-i-Noor Indiei, înaintea unei întâlniri cu cuplul regal la memorialul atacului de la 11 septembrie din New York. El a spus că, dacă ar discuta cu regele despre altceva decât subiectul în sine, „probabil” l-ar încuraja să returneze diamantul. Koh-i-Noor, expus în prezent la Turnul Londrei, are 105,6 carate și a ajuns în posesia britanică în 1849, când regatul Punjab l-a cedat Companiei Britanice a Indiilor Orientale, în cadrul tratatului de pace semnat după războiul anglo-sikh. De ce contează: presiunea pentru restituiri se mută în spațiul politic Deși proveniența diamantului este asociată cu India, istoria sa „amestecă mituri și fapte”, iar piatra este revendicată și de alte state, inclusiv Afganistanul, Iranul și Pakistanul. India a cerut de mai multe ori returnarea, fără rezultat. Nu este clar, la momentul publicării știrii, dacă Mamdani a reușit să abordeze direct subiectul cu Charles al III-lea. Reacții și context în Regatul Unit Tema a generat controverse în Regatul Unit, iar regina Camilla a ales să nu poarte această piesă la încoronarea din 2023. În plan politic, Zia Yusuf, purtător de cuvânt al partidului anti-imigrație Reform UK (creditat cu primul loc în sondaje), a numit declarațiile primarului din New York „o insultă la adresa regelui nostru”. [...]
Retragerea portavionului USS Gerald R. Ford din Orientul Mijlociu, după peste 300 de zile de misiune, reduce temporar capacitatea operațională a SUA în regiune și mută accentul pe mentenanță după probleme tehnice apărute pe parcurs , potrivit Mediafax . USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion al Marinei SUA, urmează să părăsească Orientul Mijlociu „în perioada următoare” și să revină în portul din Virginia la jumătatea lunii mai, conform unor surse citate de The Washington Post. Ce înseamnă retragerea, în termeni operaționali Portavionul a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane – USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln – care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor ce transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene. În acest context, plecarea lui Ford marchează o schimbare în configurația forțelor navale americane din zonă, în timp ce blocada rămâne legată de prezența celorlalte nave menționate. Motivul retragerii: reparații și întreținere după incidente la bord Associated Press și The Washington Post indică drept elemente relevante pentru întoarcerea navei: un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile portavionului, care a obligat nava să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații; probleme repetate cu toaletele. Odată revenit în port, portavionul este așteptat să intre într-un program de reparații și lucrări de întreținere „ample”, potrivit informațiilor citate. Contextul misiunii de peste 300 de zile Ford și-a început desfășurarea în Marea Mediterană, a fost ulterior redirecționat spre Caraibe în octombrie și a participat la o operațiune de capturare a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro , înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, pe fondul intensificării tensiunilor cu Iranul. Mediafax notează că misiunea a inclus și participarea la războiul SUA împotriva Iranului. [...]
SUA alocă 100 de milioane de dolari pentru reparațiile de la Cernobîl , o contribuție care acoperă doar o parte din finanțarea totală estimată pentru refacerea structurii de protecție a reactorului avariat, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că sprijinul american este „important” și a precizat că a transmis mulțumiri într-o postare pe platforma X. Necesarul de finanțare depășește 500 de milioane de euro Potrivit lui Zelenski, peste 500 de milioane de euro (circa 2,5 miliarde lei) ar fi necesare pentru reparații, după ce o dronă rusească a deteriorat anul trecut structura metalică instalată în 2016, care acoperă reactorul ce a explodat în aprilie 1986. Ucraina lucrează cu partenerii săi pentru a asigura finanțarea necesară, iar „fiecare contribuție” apropie țara de obiectivul de a acoperi integral costurile, a mai afirmat Zelenski. Context: riscuri de securitate în jurul centralei Accidentul de la 26 aprilie 1986, produs în timpul unui test de siguranță scăpat de sub control, a fost cel mai grav din istoria energiei nucleare, iar norul radioactiv s-a răspândit, în formă redusă, în zone din nordul și vestul Europei. Duminică au fost marcați 40 de ani de la dezastru, iar invazia rusă în Ucraina, care durează de peste patru ani, adaugă „noi riscuri” pentru siguranța centralei, notează dpa, citată de Agerpres. [...]
Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare , într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie ” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei. „El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.” Mesajul către UE: opriți finanțarea Ucrainei În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”. „Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.” Contextul negocierilor: cereri de armistițiu, precondiții ale Kremlinului Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor. Replica la Berlin: „declarații lipsite de sens” Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri. „Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.” Bulgaria și Turcia, invocate în legătură cu Marea Neagră În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră. [...]
