Știri
Știri din categoria Externe
Londra încearcă să reducă riscul de fricțiuni cu Washingtonul după ce noul ministru britanic de externe, Ed Miliband, a avut în trecut declarații dure la adresa lui Donald Trump, iar ambasadorul SUA în Marea Britanie a ales acum să le trateze ca pe un episod depășit, potrivit news.ro.
Warren Stephens, ambasadorul SUA la Londra, a declarat joi la Sky News că afirmațiile lui Miliband sunt vechi și și-a exprimat speranța că „opiniile sale s-au schimbat”. Întrebat dacă Miliband poate colabora eficient cu administrația Trump și Casa Albă, Stephens a răspuns că percepțiile despre Trump din 2016 erau „probabil mult diferite” față de cele de acum.
Ed Miliband a devenit luni șef al diplomației britanice în guvernul condus de noul prim-ministru Andy Burnham. Potrivit relatării, după victoria electorală a lui Trump din 2016, Miliband l-a numit pe acesta „rasist, misogin și un hărțuitor sexual dovedit” și a spus ulterior că președintele SUA „a coborât ștacheta idioțeniei”.
Stephens a spus că Miliband „a greșit atunci”, dar a adăugat că și el a făcut în trecut remarci pe care, privind înapoi, le-ar reconsidera.
După a doua victorie electorală a lui Trump, din 2024, Miliband a fost întrebat despre comentariile sale anterioare și le-a descris drept „irelevante”. El a mai spus că nu crede că Donald Trump îi citește mesajele de pe rețelele sociale.
În același context, materialul amintește că și David Lammy, care a deținut anterior portofoliul de la Foreign Office, a avut postări critice la adresa lui Trump înainte de a prelua funcția, dar a invocat prietenia cu vicepreședintele SUA, JD Vance, pentru a reduce impactul negativ.
Recomandate
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran , inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios . Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei). Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi. De ce contează: energie și rute maritime sub presiune Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz , un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală. În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime. Ce spune Trump despre o posibilă implicare a Israelului Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului. Negocieri: „vor să negocieze”, dar fără acord Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată. Ce urmează Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș. [...]
Casa Albă condiționează acordul nuclear civil cu Arabia Saudită de normalizarea relațiilor cu Israelul , o legătură care poate schimba atât calendarul, cât și conținutul final al înțelegerii, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a susținut că noul acord semnat de SUA cu Arabia Saudită „nu va include îmbogățirea uraniului” și că aprobarea lui este „total condiționată” de aderarea regatului la Acordurile Abraham (cadrul de normalizare a relațiilor dintre Israel și unele state arabe). Mesajul a fost publicat de Trump pe Truth Social . Ce se negociază, concret Acordul a fost semnat miercuri, la Washington, de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, după peste un an de negocieri. Documentul prevede că firme americane vor ajuta Arabia Saudită să-și dezvolte programul nuclear civil. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump le-a transmis liderilor din Golf că vrea ca aceștia să semneze Acordurile Abraham și că, „din perspectiva președintelui”, acordul cu Arabia Saudită este condiționat de această cerință. Totodată, Leavitt a indicat că înțelegerea este încă în curs de finalizare și a sugerat că această condiție ar putea fi adăugată. Miza de reglementare: îmbogățirea uraniului și regimul de inspecții Trump răspunde astfel la două critici majore: riscul ca acordul să deschidă calea către îmbogățirea uraniului și faptul că Washingtonul ar fi renunțat la pârghii pentru a obține un acord de pace saudo-israelian. În paralel, The Wall Street Journal a relatat că înțelegerea include și un studiu comun SUA–Arabia Saudită privind o posibilă îmbogățire a uraniului în viitor. De asemenea, acordul nu ar impune semnarea de către Arabia Saudită a unui protocol separat al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) care ar permite inspecții inopinate ale inspectorilor ONU. Departamentul Energiei a precizat că acordul include un aranjament bilateral de „garanții” (safeguards) menit să împiedice folosirea programului nuclear în alte scopuri decât cele pașnice. Chris Wright a declarat: „Fiți siguri, aceste acorduri respectă cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și neproliferare.” AIEA a transmis că a fost notificată despre un plan de a i se cere să deruleze „măsuri de verificare” legate de acordul bilateral și a adăugat că Arabia Saudită ar trebui să semneze un acord de garanții cu AIEA. De ce condiționarea de Israel poate bloca acordul Negocierile nucleare au început în administrația Biden ca parte a unui pachet mai amplu, care includea și un tratat de apărare SUA–Arabia Saudită și cerea regatului să semneze un acord de pace cu Israelul. Acordul actual a fost semnat separat de orice înțelegere saudo-israeliană, iar Axios notează că nu există indicii că textul ar lega formal cele două dosare. Criticii susțin că Trump ar fi pierdut din influența necesară pentru a împinge Arabia Saudită spre normalizare. În plus, saudiții afirmă că nu vor normaliza relațiile cu Israelul fără ca guvernul israelian să accepte o „cale ireversibilă și cu termen” către un stat palestinian. Pe fondul acestor tensiuni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat ideea extinderii păcii în regiune și a spus că aderarea Arabiei Saudite la Acordurile Abraham ar fi „un pas istoric”. În acest moment, rămâne neclar dacă legătura dintre acordul nuclear și normalizarea cu Israelul va fi introdusă efectiv în textul final și ce formă ar lua, având în vedere că administrația americană spune că documentul este încă în lucru. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Ideea unei intervenții militare siriene în Liban ar putea destabiliza atât Libanul, cât și tranziția fragilă a Siriei , avertizează analiști citați de Al Jazeera , după ce președintele SUA Donald Trump a reluat la Casa Albă sugestia ca Siria să „facă ceva cu Hezbollah”. Trump a făcut declarațiile marți, la Washington, alături de președintele libanez Joseph Aoun, susținând că noul președinte sirian Ahmed al-Sharaa „ar dori să intervină” și că o astfel de mișcare „ar fi foarte eficientă”. Propunerea apare în contextul presiunilor SUA și Israelului asupra guvernului libanez pentru dezarmarea Hezbollah, grupare susținută de Iran. În ziua următoare, secretarul de stat Marco Rubio a temperat public perspectiva unei intervenții, spunând că Washingtonul încurajează autoritățile siriene să se concentreze pe „provocările interne” ale construirii unui stat. Rubio a indicat însă o direcție alternativă: securizarea frontierei cu Libanul pentru a limita circulația armelor și încercările de destabilizare. De ce ar fi „contraproductivă” o intrare a Siriei în Liban Bassel Doueik, cercetător pe teme politice și de securitate, spune că o intervenție militară în Liban pentru a sprijini dezarmarea Hezbollah ar fi „strategic contraproductivă” pentru noile autorități de la Damasc. Argumentul central: ar submina relația cu statul libanez și ar putea întări narațiunea internă a Hezbollah, care ar prezenta acțiunea ca „agresiune străină”, reîncadrând conflictul drept „rezistență” pentru suveranitatea Libanului. Riscul nu este doar politic. Nanar Hawach, analist senior pentru Siria la International Crisis Group, avertizează că o revenire militară siriană ar redeschide o rană istorică în memoria politică libaneză, după decenii de control sirian, și ar provoca rezistență inclusiv din partea comunităților anti-Hezbollah. La nivel regional, ar pune sub semnul întrebării ruptura Siriei de vechile tipare de ingerință și ar putea transforma din nou Siria într-un teatru al conflictelor regionale. Vulnerabilități interne în Siria și „rețeta pentru dezastru” O altă consecință invocată este impactul asupra securității interne a Siriei, care se confruntă cu amenințări din partea rămășițelor fostului regim și a grupărilor afiliate ISIL (ISIS). Samy Akil, analist sirian de securitate, afirmă că, dincolo de presiunea politică a lui Trump, comunitatea americană de informații și apărare ar vedea o astfel de mișcare drept o „rețetă pentru dezastru”. Akil consideră improbabil ca trupele siriene să intre în Liban; iar dacă s-ar întâmpla, ar fi doar în cadrul unui acord regional. El rezumă costul operațional al unei astfel de decizii printr-o formulare tranșantă: „Să intri în Liban e ușor, să ieși din Liban e întotdeauna foarte dificil.” Contextul: acordul-cadru și presiunea militară din sudul Libanului Declarațiile lui Trump vin în momentul în care armata libaneză a început marți să se desfășoare în „zone-pilot”, conform unui acord-cadru intermediat de SUA și semnat luna trecută de Liban și Israel. Acordul prevede o retragere treptată a Israelului și desfășurarea de trupe libaneze pentru a împiedica Hezbollah să își refacă prezența în sud. În paralel, conflictul Israel–Hezbollah, început în octombrie 2023, a cunoscut două escaladări majore menționate în analiză: în septembrie 2024 și la începutul lunii martie din acest an, după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce alternative sunt considerate mai realiste În locul unei intervenții pe teren în Liban, analiștii citați indică măsuri mai plauzibile și mai acceptabile politic, centrate pe controlul frontierei. Souhaib Jawhar, fellow (cercetător asociat) non-rezident la Badil Policy Institute din Beirut, spune că scenariul realist este ca Siria să rămână pe propriul teritoriu și să acționeze prin: întărirea prezenței armatei siriene pe partea siriană a graniței; control mai strict al trecerilor ilegale; închiderea sau distrugerea tunelurilor folosite pentru contrabandă; creșterea schimbului de informații de securitate cu armata libaneză. În aceeași logică, Rubio a sugerat că Siria poate acționa împotriva Hezbollah fără trupe în Liban, prin securizarea frontierei și limitarea fluxului de arme. În ansamblu, analiza indică faptul că presiunea publică pentru o intervenție militară ar funcționa mai degrabă ca instrument de negociere și intimidare regională decât ca plan operațional realist, din cauza costurilor politice și de securitate pentru Damasc și Beirut. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]
Atacurile ucrainene cu drone în interiorul Rusiei încep să producă efecte economice vizibile , iar Kremlinul ar pregăti inclusiv măsuri de tip „economie de război” – de la extinderea bazei de recrutare până la pași administrativi asociați mobilizării și legii marțiale, potrivit Antena 3 , care citează o analiză ISW preluată de Moscow Times. Pregătiri pentru mobilizare: schimbări legislative și administrative Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că autoritățile ruse „creează cadrul juridic și organizatoric” pentru o posibilă nouă mobilizare și pentru introducerea legii marțiale, inclusiv în perspectiva unor „tulburări în masă”. În acest context, Duma de Stat a adoptat o lege care permite unor persoane cu condamnări încă neradiate – inclusiv pentru trafic de droguri și participare la grupări de criminalitate organizată – să semneze contracte cu Ministerul Apărării în timpul unei mobilizări oficiale. Ministrul adjunct al apărării, Viktor Goremikin, a declarat că măsura ar extinde numărul persoanelor eligibile și ar simplifica recrutarea pentru războiul din Ucraina. Separat, Rosgvardia ar fi pregătit modificări ale normelor de protecție civilă, cu măsuri pentru apărarea populației în timpul mobilizării, al legii marțiale și al războiului, inclusiv prin extinderea atribuțiilor privind evacuarea militarilor. ISW notează că mobilizarea rămâne „extrem de nepopulară” în societatea rusă și că decizia finală depinde de Vladimir Putin și de evaluarea situației de pe front și a climatului politic intern. Tot ISW precizează că, deocamdată, nu se poate spune dacă Putin va decide o nouă mobilizare în viitorul apropiat și nici ce formă ar putea lua. Lovituri în logistică și comerț: cazul Wildberries Pe fondul atacurilor ucrainene cu drone, sunt descrise lovituri asupra infrastructurii logistice a Wildberries (platformă de comerț online prezentată drept echivalentul rusesc al Amazon). Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit centre de distribuție din Elektrostal (regiunea Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov), iar un al doilea val a vizat depozite logistice din regiunile Krasnodar și Stavropol. Presa de stat din regiunea Voronej ar fi relatat și închiderea unui depozit în noaptea de miercuri spre joi, după un atac cu dronă. Ucraina a recunoscut atacurile asupra depozitelor Wildberries și a susținut că acestea sunt ținte militare legitime, pe motiv că ar aproviziona trupele ruse. Regimul rus neagă această acuzație, însă Kremlinul a admis existența pagubelor economice. Întrebat despre posibile măsuri de sprijin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că „situația este într-adevăr dificilă”, invocând pierderi atât pentru companie, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Atacurile ar fi provocat și victime: autoritățile regionale au raportat șapte morți la Kotovsk și unul la Elektrostal, iar în sudul Rusiei „cel puțin o persoană” ar fi fost ucisă, potrivit guvernatorului regiunii Krasnodar. Estimări de costuri: sute de milioane pentru refacere, miliarde pentru comercianți Impactul economic total „nu este încă limpede”, însă sunt citate estimări preliminare din presa rusă: Forbes (ediția rusă) ar fi indicat că Wildberries ar fi pierdut până la 9% din spațiile de depozitare, iar refacerea capacității ar putea costa până la 33 de miliarde de ruble (421 de milioane de dolari, aprox. 1,9 miliarde lei). Pierderile comercianților care își țineau marfa în depozite ar putea ajunge la cel puțin 150 de miliarde de ruble (aprox. 1,9 miliarde de dolari, circa 8,7 miliarde lei). Kommersant ar fi estimat că atacurile au afectat în total aproximativ 10% din capacitatea logistică a companiei. În paralel, fondatoarea Wildberries, Tatiana Kim, a declarat într-un interviu pentru RBC că firma discută cu autoritățile ruse despre măsuri fiscale și alte forme de sprijin pentru comercianții afectați, inclusiv posibilitatea unor amânări la plata taxelor. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, materialul indică o presiune economică în creștere în interiorul Rusiei: loviturile asupra logisticii și rafinăriilor sunt prezentate ca parte a unei „campanii economice” a Ucrainei, cu efecte precum perturbarea lanțurilor de aprovizionare și cozi la benzinării. În același timp, ISW descrie pași care ar pregăti terenul pentru o mobilizare suplimentară – un scenariu cu implicații directe pentru piața muncii, consum și stabilitatea internă, dar care rămâne, deocamdată, la nivel de evaluare și ipoteză. [...]
