Știri
Știri din categoria Externe
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA, după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax, care citează o investigație The Wall Street Journal.
Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere.
Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite.
Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin:
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”.
În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European, Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu.
Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”.
MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA.
În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită.
Recomandate
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Negocierile pentru bugetul multianual al UE intră într-o fază critică, pe fondul presiunii Comisiei de a introduce „resurse proprii” (taxe la nivel european) și de a crește contribuțiile statelor membre , în timp ce tabăra țărilor „frugale” cere limitarea cheltuielilor, potrivit Antena 3 . Miza este un buget pe termen lung de 2 trilioane de euro, iar discuția se mută tot mai mult de la „cât cheltuim” la „de unde vin banii”. Comisia Europeană cere guvernelor să avanseze pe tema noilor venituri, numite „resurse proprii”, adică impozite colectate la nivelul UE pentru finanțarea bugetului, în locul dependenței de contribuțiile naționale. Subiectul este sensibil politic, iar lipsa progreselor devine o problemă de calendar: țări-cheie precum Franța, Italia și Polonia intră în ciclul electoral din 2027, ceea ce crește presiunea pentru un acord până la finalul acestui an. De ce contează: fără venituri noi, bugetul „ambițios” devine greu de finanțat La Conferința anuală privind bugetul UE, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin , a criticat abordarea țărilor „frugale”, argumentând că un buget prea mic la nivel european nu înseamnă automat costuri mai mici pentru contribuabili, deoarece cheltuielile ar putea fi împinse în bugetele naționale, cu riscuri de suprapunere și ineficiență. „Trebuie să fim conștienți de legătura dintre un buget frugal și un buget modern.” În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a legat direct discuția bugetară de nevoile de securitate ale Europei, cerând statelor să trateze apărarea ca prioritate strategică în viitorul buget. „Luăm în serios un potențial război?” Faliile dintre state: „frugalii” vs „prietenii coeziunii” Discuțiile au împărțit statele UE în două tabere: Țările „frugale” , care vor reducerea dimensiunii totale a bugetului și reorientarea către priorități noi; „Prietenii coeziunii” , care cer mai mulți bani pentru agricultură și programe regionale . Comisia a prezentat pentru prima dată, în iulie 2025, un buget de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate economică și apărare, dar cu reduceri pentru agricultură și programe regionale, potrivit materialului. Următorul moment cu miză ridicată este Consiliul European din octombrie , unde Comisia încearcă să obțină sprijin pentru un buget mai „ambițios”, inclusiv pentru finanțarea apărării. Ce taxe europene sunt pe masă și cine se opune În propunerea inițială, Comisia a avansat mai multe surse potențiale de venit, între care: venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ; mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon ; taxe legate de deșeuri electronice necolectate ; accize la tutun ; o taxă pe profit . Toate au întâmpinat opoziție semnificativă din partea guvernelor, notează articolul. În negocieri, Parlamentul European a venit cu idei suplimentare, inclusiv: taxă pe jocurile de noroc , taxă digitală , taxă pe câștigurile de capital aferente activelor în criptomonede . Comisia a estimat că aceste taxe ar putea aduce până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei). În tabăra scepticilor, Suedia este menționată ca fiind împotriva oricărui tip de „resurse proprii”, pe motiv că ar împinge o povară disproporționată către cele mai bogate state membre. Ce urmează: un „pachet” de compromis Potrivit unor surse diplomatice citate în material, o ieșire din blocaj ar putea veni sub forma unui pachet care să echilibreze interesele naționale, deoarece statele tind să susțină sau să respingă fiecare taxă în funcție de efectul asupra propriei economii și de comparația cu contribuția națională actuală. La conferință, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, a susținut explicit includerea resurselor proprii într-un acord final. „De data aceasta, dacă liderii noștri vor să fie ambițioși în ceea ce privește bugetul european, vor trebui să fie hotărâți și să aprobe cu adevărat un nou pachet de resurse proprii.” [...]
Postarea lui Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara adaugă tensiune politică într-un moment de decizie pentru Europa , după ce liderul de la Casa Albă a publicat pe Truth Social o fotografie alături de premierul italian Giorgia Meloni, însoțită de mesajul „Este nevoie de un ordin de restricție”, potrivit Antena 3 . În imagine, Meloni apare surprinsă într-o atitudine descrisă de publicație drept una de „adorație” față de președintele SUA, iar textul atașat sugerează că ar trebui luate măsuri împotriva șefei guvernului italian. Antena 3 notează că postarea reaprinde disputa dintre cei doi lideri chiar înaintea reuniunii NATO programate pe 7 și 8 iulie, la Ankara. Contextul este o serie de contre publice între Trump și Meloni. Ultimul episod menționat este afirmația lui Trump că Meloni ar fi „implorat” o întâlnire față în față cu el la summitul G7, declarație criticată dur de prim-ministra Italiei. Antena 3 mai arată că schimburi de replici au existat și după ce Papa Leon a criticat războiul pornit de Trump împotriva Iranului, iar postarea cu Meloni vine în acest fundal. Separat, Trump a publicat și o imagine modificată digital cu Barack Obama și Michelle Obama urcând la bordul Air Force One, avionul fiind desenat cu graffiti. Publicația amintește că episodul apare la câteva luni după o postare rasistă a președintelui, ulterior ștearsă, în care cuplul Obama fusese reprezentat ca maimuțe în junglă, după critici din ambele tabere politice. [...]
Încrederea americanilor în garanția de apărare colectivă a NATO a coborât la 43% , cel mai mic nivel din alianță, potrivit unui sondaj intern consultat de HotNews , înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie). Datele sugerează un risc politic pentru coeziunea transatlantică exact în momentul în care europenii sunt presați să preia o parte mai mare din „nota de plată” a apărării. Sondajul, la care a avut acces Politico , arată că doar 43% dintre adulții americani cred că NATO și-ar respecta angajamentul de a ajuta SUA în cazul unui atac, față de o medie de 57% la nivelul întregii alianțe (32 de state). În același timp, majorități la nivelul alianței rămân favorabile NATO: 62% spun că apartenența reduce probabilitatea unui atac, iar 65% ar vota pentru ca țara lor să rămână membră. De ce contează: presiune politică asupra „articolului 5” și asupra bugetelor de apărare Sondajul este publicat pe fondul criticilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump , la adresa NATO și a aliaților europeni. În material sunt menționate atacurile sale verbale la adresa statelor reticente să sprijine războiul SUA împotriva Iranului, precum și punerea sub semnul întrebării a angajamentului SUA față de articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aliații au invocat articolul 5 o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în solidaritate cu SUA – un element de context care accentuează sensibilitatea scăderii încrederii în rândul americanilor. Tendință în scădere la nivelul alianței și o ușoară creștere a simpatiei pentru Rusia Datele consultate de Politico nu includ o comparație directă cu anii precedenți. Totuși, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu subiectul, citați de publicație, media încrederii la nivelul alianței ar indica o scădere de aproximativ opt puncte procentuale față de 2025, determinată în special de o scădere mai accentuată în SUA. Separat, sondajul indică și o schimbare de percepție față de Rusia și China în rândul respondenților din statele membre. Ponderea celor cu o părere favorabilă despre Rusia ar fi urcat la 17%, de la 12% anul trecut, iar cele mai ridicate niveluri sunt menționate în Muntenegru, Bulgaria, Macedonia de Nord, Turcia și Grecia. Ce urmează la summitul de la Ankara: „transferul sarcinii” spre Europa Liderii NATO se reunesc la Ankara pe fondul presiunilor SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și după luni de tensiuni transatlantice, alimentate și de anunțuri privind retragerea de trupe din Europa și revizuirea prezenței militare americane. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate: progresele privind obiectivele de cheltuieli pentru apărare; stimularea producției industriale din domeniul apărării; modul de implementare a „transferului sarcinii” (asumarea unei responsabilități mai mari de către Europa). În acest context, liderii europeni vor încerca să arate că respectă angajamentul asumat la summitul de la Haga de anul trecut: alocarea a 5% din PIB pentru apărare și măsuri conexe până în 2035. Potrivit unei ciorne consultate de Reuters, un proiect de declarație menționează că în 2025 aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile în cerințele esențiale de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari (aprox. 640 de miliarde de lei). [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
Grecia extinde bariere plutitoare pe plaje pentru a menține sezonul turistic în siguranță , după apariția peștelui-balon argintiu, o specie invazivă și extrem de toxică, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct asupra administrării zonelor de îmbăiere, autoritățile locale tratând problema ca pe una de siguranță publică în plin sezon estival. Sistemul a fost montat în Golful Eubeei de Nord, lângă orașul Chalkida , la aproximativ 130 de kilometri nord de Atena. Autoritățile locale spun că este prima intervenție de acest tip implementată în Grecia, informație relatată de The Guardian, conform materialului citat. De ce se instalează barierele și ce urmăresc autoritățile Barierele sunt concepute să împiedice accesul peștilor-balon argintii ( Lagocephalus sceleratus ) în zonele frecventate de înotători, pe fondul extinderii speciei în Marea Mediterană. Potrivit autorităților, sistemele au fost testate și aprobate înainte de instalare și ar trebui să blocheze și meduzele, care au creat probleme pe mai multe plaje elene vara trecută. Riscuri pentru oameni și pentru activitatea pescarilor Specia este descrisă ca fiind printre cele mai periculoase din Marea Mediterană. Peștele are maxilare foarte puternice, care pot distruge plasele pescarilor și pot provoca răni grave prin mușcătură. Crucea Roșie Elenă a emis o avertizare de sănătate publică și recomandă ca persoanele mușcate să solicite imediat asistență medicală, deoarece rănile pot provoca hemoragii severe. Autoritățile avertizează și că peștele nu trebuie consumat: organele și carnea conțin tetrodotoxină, o neurotoxină pentru care nu există antidot și care poate fi fatală. Planul de extindere: kilometri de bariere în următoarele săptămâni Viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că aproximativ 2,5 kilometri de bariere vor fi instalați în golfurile din zonă pentru ca sezonul estival să se desfășoare în condiții de siguranță. În următoarele săptămâni, alte aproximativ șapte kilometri de bariere plutitoare urmează să fie montați în regiune, iar și alte municipalități din Grecia au început să adopte măsuri similare. Măsuri complementare: plăți către pescari și eliminarea controlată a capturilor Invazia afectează întreaga Mediterană de Est. În Cipru, autoritățile au introdus din 2024 un program de recompense, în urma căruia peste 103 tone de pești au fost eliminate din apele de coastă. Grecia a lansat recent un program similar, oferind pescarilor 5,33 euro (aprox. 27 lei) pentru fiecare kilogram de pește-balon predat autorităților, măsură completată de subvenții pentru combustibil destinate pescarilor afectați de distrugerea plaselor și echipamentelor. Peștii capturați vor fi congelați și incinerați în instalații speciale ale statului. Ce li se recomandă turiștilor Specialiștii arată că atacurile asupra oamenilor sunt rare, iar biologul marin Ioannis Batjakas, de la Universitatea din Marea Egee, spune că peștii-balon nu atacă de obicei oamenii și devin agresivi doar dacă sunt provocați. Pentru turiști, recomandările rămân: respectarea avertismentelor de pe plaje, evitarea atingerii speciilor necunoscute și neconsumarea peștilor care nu provin din surse autorizate. [...]
