Știri
Știri din categoria Externe
UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă, un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post.
Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie.
Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate.
În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute.
Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán, a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei.
Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta.
Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]
Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Un atac cu drone asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiuni-cheie de export de combustibil ale Rusiei , într-un moment în care Ucraina își extinde loviturile la distanță mare. Informațiile apar în relatarea Antena 3 , care citează Kyiv Independent și imagini distribuite pe rețelele sociale. Potrivit Kyiv Independent, atacul a avut loc sâmbătă dimineața și a vizat un terminal petrolier din oraș. În postări online au apărut fotografii și videoclipuri însoțite de descrieri despre flăcări și nori negri de fum în zona portuară, iar imaginile au fost redistribuite și de influencerul american Mario Nawfal, pe platforma X. Exploziile ar fi fost auzite în jurul orei locale 6:30, după ce localnici au raportat zgomotul unor drone ucrainene cu rază lungă de acțiune care ar fi survolat regiunea. În relatări anterioare, oficiali ruși au susținut că „zeci de drone” au fost doborâte în regiunea Leningrad peste noapte. De ce contează: o infrastructură majoră pentru combustibili Terminalul petrolier din Sankt Petersburg este descris ca una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de combustibil din Rusia. Conform datelor oficiale citate, acesta: primește și expediază produse petroliere pe cale fluvială, feroviară și rutieră; raportează un tranzit de 12,5 milioane de tone pe an . Amploarea pagubelor nu era clară imediat, iar Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica pe loc relatările privind atacul. Armata ucraineană nu comentase informația până la momentul publicării. Context: Sankt Petersburg, țintă rară, dar tot mai expusă Sankt Petersburg se află la aproximativ 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rareori ținta atacurilor pe parcursul războiului, pe fondul concentrării mijloacelor defensive în zonă. Totuși, în ultimele luni, dronele ucrainene ar fi reușit să străpungă mai eficient apărarea antiaeriană rusă, inclusiv în acest oraș și la Moscova. Atacul de sâmbătă vine la o lună după un alt atac cu drone asupra Sankt Petersburgului, despre care sursa citată notează că ar fi urmărit să submineze participarea lui Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg și să răspundă unui raid rus anterior asupra Kievului. [...]
China și UE își instituționalizează dialogul comercial printr-un mecanism de consultare , într-un moment în care Bruxelles-ul înăsprește măsuri cu impact direct asupra companiilor chineze și importurilor, potrivit Global Times . Mesajul central al interacțiunilor recente, inclusiv la nivel ministerial, este că ambele părți caută să gestioneze tensiunile prin canale formale, chiar dacă presiunile comerciale rămân ridicate. În acest context, ministrul chinez de externe Wang Yi a discutat la Copenhaga cu regele Danemarcei, Frederik X, și cu ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen, indicând disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea în domenii precum economia verde, inovarea și inteligența artificială, dar și schimburile între oameni. Wang a reiterat, conform agenției Xinhua citate de publicație, că China și UE sunt „parteneri, nu rivali”, iar cooperarea ar trebui să rămână elementul definitoriu al relației. Mecanismul China–UE: întâlniri ministeriale regulate, canal pentru „managementul” tensiunilor Piesa cu greutate operațională este confirmarea înființării oficiale a mecanismului de consultare China–UE pentru comerț și investiții , menționată într-o declarație comună, urmată de prima reuniune la Bruxelles, coprezidată de ministrul chinez al comerțului Wang Wentao și comisarul european Maros Šefčovič. Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a precizat că platforma este una de schimb regulat, iar părțile au convenit să organizeze una până la două reuniuni ministeriale pe an . Pentru mediul de afaceri, miza este că un astfel de cadru poate reduce riscul de escaladare printr-un canal de negociere predictibil, chiar dacă nu garantează soluții rapide. Jian Junbo (Universitatea Fudan) descrie dialogul actual drept o formă de „management” pe fondul unor tensiuni structurale de durată, dar consideră pozitiv faptul că există voință de a discuta prin mecanisme bilaterale. Presiunea comercială europeană: de la tarife la bariere de reglementare Materialul notează că, în ultimii ani, abordarea europeană ar fi depășit barierele tarifare clasice, incluzând instrumente de reglementare și măsuri cu efect de limitare a accesului pe piață. Sunt enumerate, între altele, investigații care vizează entități chineze (în cazul Nuctech), Industrial Acceleration Act și propunerea de revizuire a Cybersecurity Act . Separat, publicația menționează că noi măsuri ale UE pentru protejarea industriei europene a oțelului și pentru limitarea coletelor mici din comerțul electronic au intrat în vigoare miercuri, Associated Press relatând că acestea vizează în esență firme și importuri din China. Semnale mixte: opinie publică mai deschisă, politică mai dură Global Times citează un sondaj realizat în iunie de Public First în 24 de state UE, preluat de Politico, potrivit căruia respondenții din opt țări ar înclina spre relații mai puternice cu China, nouă ar favoriza SUA, iar șapte ar fi împărțiți. În același sondaj, 43% dintre respondenți ar vedea China drept cel mai important partener comercial al Europei peste 10 ani, față de 27% care indică SUA. În lectura experților citați, această diferență între sentimentul public și linia unor politicieni europeni complică și mai mult relația: cooperare cerută de economie, dar contrabalansată de măsuri restrictive și de riscul ca disputele comerciale să fie „securitizate” (tratate ca probleme de securitate, nu de piață). Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul practic va fi dacă mecanismul de consultare produce rezultate măsurabile în dosarele comerciale sensibile și dacă întâlnirile ministeriale convenite vor avea loc la ritmul anunțat. În paralel, rămâne de urmărit cum vor afecta noile măsuri europene sectoarele vizate și dacă dialogul formal va tempera tendința de a muta disputa din zona economică în cea politică și de reglementare. [...]
Italia încearcă să slăbească angajamentul NATO de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina până în 2027 , cerând eliminarea din proiectul declarației finale a summitului de la Ankara a unei referințe explicite la anul 2027, potrivit Kyiv Post . Miza este una de politică și planificare bugetară: formularea actuală fixează un orizont clar al sprijinului, iar Roma susține că un calendar rigid ar putea îngreuna o eventuală soluție negociată mai devreme cu Rusia. Proiectul de comunicat prevede că aliații NATO ar urma să ofere Ucrainei 70 miliarde euro în asistență militară în 2026 și 2027 . Suma nu ar reprezenta obligații financiare noi, ci ar agrega angajamente anterioare: un nivel anual de 40 miliarde euro , plus încă 30 miliarde euro pe an dintr-un program de împrumuturi al Uniunii Europene. De ce contează formularea: de la „sprijin” la calendar și sume Includerea unei sume și a unui interval de timp ar marca o schimbare față de declarația summitului de anul trecut, care nu menționa explicit termene și valori pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei. În acest context, tentativa Italiei de a elimina referința la 2027 vizează reducerea rigidității politice a angajamentului, fără a pune sub semnul întrebării sprijinul în sine, potrivit sursei. Bloomberg, citat de Kyiv Post, notează că Italia ar fi invocat și intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova ca argument pentru a evita „blocarea” sprijinului până în 2027, pe motiv că ar putea complica negocieri potențiale. Italia spune că nu va rupe consensul, dar își ajustează instrumentele de sprijin Aceleași informații indică faptul că oficiali familiarizați cu poziția guvernului italian consideră improbabil ca Roma să blocheze consensul în alianță pe acest subiect, subliniind că angajamentul general al Italiei față de Ucraina „nu este pus în discuție”. În paralel, discuțiile despre comunicatul NATO vin după decizii recente ale Italiei privind mecanismele de finanțare: Italia a decis să nu finanțeze achiziția de arme fabricate în SUA pentru Ucraina prin mecanismul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List (PURL)” (lista de necesități prioritare), potrivit declarațiilor ministrului apărării Guido Crosetto în parlamentul de la Roma, la 19 iunie. Guvernul a semnalat că probabil nu va participa nici la programul de împrumuturi al UE „Security Action for Europe (SAFE)”, care ar fi pus la dispoziția Italiei 14,9 miliarde euro pentru investiții în apărare, invocând presiuni interne legate de costul vieții și cheltuielile cu energia înaintea alegerilor de anul viitor. Creșterea bugetului de apărare, în pofida reticenței față de unele programe Deși evită anumite instrumente de finanțare, Italia ar urma să își majoreze cheltuielile de apărare. Potrivit materialului, premierul Giorgia Meloni este așteptată să anunțe la summitul de la Ankara că Italia va urca în acest an la 2,8% din PIB pentru apărare. Roma ar fi informat NATO și despre planuri pe termen lung de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate, cu accent pe securizarea frontierelor, capabilități cibernetice, spațiu și tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară). [...]
