Știri
Știri din categoria Externe

Franța a reunit 35 de țări pentru o posibilă coaliție privind Strâmtoarea Ormuz, conform unui comunicat al Ministerului francez al Apărării, transmis de AFP.
Șefii de Stat Major ai armatelor din 35 de state au participat joi la o reuniune în format de videoconferință, organizată de șeful Statului Major al armatei franceze. Discuțiile au vizat pregătirea unei coaliții care să contribuie la „reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după încetarea luptelor” și la securitatea transportului maritim într-o zonă considerată strategică.
Ministerul francez al Apărării a precizat că inițiativa nu este legată de operațiunile militare aflate în desfășurare în regiune și că se înscrie într-o „logică strict defensivă”. Mesajul vine pe fondul reticenței mai multor state de a fi asociate cu atacurile americane și israeliene, deși se declară dispuse să sprijine securizarea strâmtorii.
La rândul său, Ministerul britanic al Apărării a declarat miercuri pentru AFP că Londra și Parisul vor organiza în această săptămână o reuniune a statelor care au semnat, săptămâna trecută, o declarație ce cere un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii petroliere și de gaze din Golf și își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz.
Comunicatul comun a fost inițiat de Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, iar ulterior li s-ar fi alăturat aproximativ 30 de state, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrein. Pe de altă parte, mai multe publicații britanice, între care The Guardian și Times, au scris că Londra s-a oferit să găzduiască, la o dată ulterioară, o conferință internațională pe tema securității strâmtorii, la Portsmouth sau la Londra, în vederea formării unei coaliții angajate în această misiune.
Recomandate

Rusia amenință cu un răspuns „asimetric” după ce, potrivit HotNews.ro , Londra a anunțat că va opri și reține nave rusești în apele britanice, pentru a perturba exporturile de petrol realizate prin așa-numita „flotă fantomă”, în pofida sancțiunilor occidentale. Ambasada Rusiei în Regatul Unit a calificat planul drept „ostil” și a transmis, într-un comunicat citat de agenția de stat TASS, că Moscova va reacționa prin măsuri politice, legale și „asimetrice”, relatează Reuters. Diplomații ruși susțin că anunțul premierului Keir Starmer reprezintă „încă un pas profund ostil îndreptat împotriva Rusiei”. „Astfel de acțiuni au consecințe. Navigația devine nesigură în apele britanice, unde orice navă poate fi supusă unor confiscări de tip pirateresc. Rusia va folosi toate instrumentele politice, juridice și de altă natură de care dispune, inclusiv pe cele asimetrice, pentru a-și proteja interesele”, au transmis diplomații ruși. Anterior, Keir Starmer a spus că a autorizat armata să oprească și să rețină nave rusești în apele britanice, cu scopul de a perturba o rețea de vase despre care guvernul britanic afirmă că ajută Moscova să exporte petrol în pofida sancțiunilor. În context, Starmer a argumentat că președintele rus Vladimir Putin ar beneficia de creșterea prețurilor petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și a cerut intensificarea acțiunilor împotriva „flotei fantomă”. Marea Britanie a oferit în 2026 informații și sprijin logistic forțelor armate franceze și americane, care au reținut nave rusești, însă anunțul lui Starmer este prezentat ca prima autorizare pentru forțele britanice de a aborda nave rusești. Pe fond, măsura se înscrie într-un efort mai larg al unor state europene de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei, aflat în al patrulea an. [...]

Casa Albă și Pentagonul analizează trimiterea a cel puțin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu , potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, relatează Axios. O decizie ar urma să fie luată săptămâna viitoare, iar trupele ar proveni din alte unități de luptă decât cele deja desfășurate în regiune. Dacă administrația Trump aprobă întăririle, numărul militarilor americani de luptă din Orientul Mijlociu ar crește semnificativ. Axios interpretează această posibilă mobilizare ca un nou semnal că o opțiune de operațiune terestră americană în Iran este luată în calcul în mod serios. Contextul este unul dublu: pe de o parte, președintele Donald Trump susține că SUA negociază cu Iranul un acord pentru a pune capăt războiului; pe de altă parte, oficiali iranieni nu au acceptat încă o întâlnire la nivel înalt cu partea americană și privesc cu suspiciune inițiativa diplomatică, considerând-o posibil o manevră. Informația privind trimiterea de întăriri a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, iar Axios notează că Pentagonul pregătește opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include utilizarea forțelor terestre și o campanie amplă de bombardamente. Trump nu ar fi luat încă o decizie privind aplicarea acestor scenarii, însă surse citate de Axios spun că ar fi pregătit să escaladeze dacă negocierile nu produc rezultate concrete în curând. În paralel, sunt așteptate în regiune și alte întăriri, inclusiv escadrile suplimentare de avioane de luptă și mii de militari, în zilele și săptămânile următoare. Potrivit Axios, o unitate expediționară de pușcași marini urmează să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de desfășurare; elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin de desfășurare împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. Tot joi, Trump a anunțat prelungirea până la 6 aprilie a ultimatumului dat Iranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, renunțând la amenințări anterioare privind bombardarea unor centrale iraniene dacă Teheranul nu deschide ruta de navigație. [...]

Declarațiile recente ale lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă fără perspective clare de oprire, iar mesajul transmis este unul dur: Washingtonul cere Teheranului să trateze „serios” propunerea de acord. Liderul american susține că partea iraniană ar fi deja într-o poziție militară slăbită, dar că evită să recunoască public acest lucru, relatează hotnews.ro. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a afirmat că negociatorii iranieni „imploră” pentru o înțelegere, însă în același timp susțin oficial că doar analizează oferta. El a avertizat că timpul este limitat și că, dacă situația scapă de sub control, consecințele vor fi ireversibile . Mesajul subliniază diferența majoră dintre discursul public și discuțiile din culise, așa cum sunt prezentate de partea americană. Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul, început la finalul lunii februarie după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, a generat pierderi semnificative și efecte economice vizibile, inclusiv probleme în aprovizionarea globală cu combustibil. În paralel, există discuții indirecte , mediate de Pakistan și susținute de state precum Turcia și Egipt, însă acestea nu sunt recunoscute oficial ca negocieri de către Teheran. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a transmis că poziția actuală a Iranului este de „rezistență” , respingând ideea unor negocieri directe. Oficialul a explicat că schimbul de mesaje prin intermediari nu poate fi considerat dialog real și că nu există intenția de a discuta oprirea conflictului în acest moment. Diferențele dintre cele două tabere sunt semnificative și la nivel de cerințe. Propunerea americană, descrisă ca având 15 puncte, ar include: renunțarea la programul nuclear al Iranului limitarea capacităților de rachete cedarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz De cealaltă parte, Iranul cere garanții împotriva unor viitoare atacuri, compensații pentru pierderile suferite și menținerea controlului asupra aceleiași zone strategice. În acest context, chiar și o eventuală deschidere către dialog ar presupune negocieri dificile, având în vedere pozițiile opuse și escaladarea continuă a conflictului. [...]

Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]

Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN . Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor. Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului. Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție. În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii. Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice. [...]

Vladimir Putin le-a cerut antreprenorilor ruși să nu mizeze pe profituri mai mari din război , potrivit Euronews România , care citează agenția EFE. Mesajul ar fi fost transmis într-o întâlnire cu ușile închise, pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele Uniunii Industriale și a Oamenilor de Afaceri din Rusia, Aleksandr Șojin, a spus că liderul de la Kremlin se așteaptă ca războiul din Iran să se încheie rapid, ceea ce ar face temporare câștigurile suplimentare generate de tensiunile din regiune. „Președintele spune că speră că, posibil, criza să se rezolve în următoarele trei sau patru săptămâni”, a declarat Șojin după întrevederea cu Putin. Șojin a adăugat că Putin le-a recomandat antreprenorilor și Ministerului de Finanțe să nu își construiască planurile pe o perioadă prelungită de profituri ridicate, deoarece aceasta „nu va dura”. Discuția, care ar fi durat două ore, i-a inclus pe Vladimir Potanin (Norilsk Nickel), Vladimir Yevtușenkov (AFK Sistema), Andrei Kostin (Banca VTB) și Aleksander Diukov (Gazprom Neft), alături de oficiali guvernamentali precum ministrul dezvoltării economice, Maxim Reșetnikov, și ministrul industriei și comerțului, Anton Alihanov. Contextul intern este unul de presiune economică: PIB-ul anual al Rusiei ar fi scăzut în ianuarie cu 2,1%, iar Putin nu ar fi acceptat întrebări la un eveniment al Uniunii Industriale și Antreprenoriale, unde a susținut un discurs scurt și a părăsit sala. În același timp, Rusia ar beneficia de creșterea prețului petrolului, pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran, iar autoritățile ar spera ca veniturile suplimentare să atenueze deficitul bugetar, în condițiile în care încasările din primul trimestru au fost mai slabe decât se anticipase. [...]