Știri
Știri din categoria Externe
Franța a reunit 35 de țări pentru o posibilă coaliție privind Strâmtoarea Ormuz, conform unui comunicat al Ministerului francez al Apărării, transmis de AFP.
Șefii de Stat Major ai armatelor din 35 de state au participat joi la o reuniune în format de videoconferință, organizată de șeful Statului Major al armatei franceze. Discuțiile au vizat pregătirea unei coaliții care să contribuie la „reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după încetarea luptelor” și la securitatea transportului maritim într-o zonă considerată strategică.
Ministerul francez al Apărării a precizat că inițiativa nu este legată de operațiunile militare aflate în desfășurare în regiune și că se înscrie într-o „logică strict defensivă”. Mesajul vine pe fondul reticenței mai multor state de a fi asociate cu atacurile americane și israeliene, deși se declară dispuse să sprijine securizarea strâmtorii.
La rândul său, Ministerul britanic al Apărării a declarat miercuri pentru AFP că Londra și Parisul vor organiza în această săptămână o reuniune a statelor care au semnat, săptămâna trecută, o declarație ce cere un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii petroliere și de gaze din Golf și își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz.
Comunicatul comun a fost inițiat de Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, iar ulterior li s-ar fi alăturat aproximativ 30 de state, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrein. Pe de altă parte, mai multe publicații britanice, între care The Guardian și Times, au scris că Londra s-a oferit să găzduiască, la o dată ulterioară, o conferință internațională pe tema securității strâmtorii, la Portsmouth sau la Londra, în vederea formării unei coaliții angajate în această misiune.
Recomandate
Marine Le Pen ia în calcul desființarea sau reducerea drastică a diplomației UE , o mișcare care ar putea declanșa o confruntare instituțională și bugetară între Paris și Bruxelles, inclusiv pe finanțarea politicii externe comune, potrivit Digi24 . Planul vizează Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) – structura diplomatică a Uniunii Europene – condus de Kaja Kallas , și ar urma să fie aplicat dacă lidera extremei drepte ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Patru reprezentanți ai partidului Adunarea Națională, citați de Politico , susțin că Le Pen consideră că diplomația UE dublează eforturile statelor membre și „irosește banii contribuabililor”. Ținta: SEAE și rolul UE în politica externă În partidul lui Le Pen, critica principală este că SEAE ar fi o cheltuială inutilă și, în același timp, un obstacol pentru statele care vor să-și proiecteze propria influență internațională. Charles-Henri Gallois, consilier al președintelui partidului Jordan Bardella, o atacă direct pe Kallas, susținând că utilitatea ei este „foarte limitată” și că legitimitatea sa nu ar fi recunoscută de actori majori precum SUA sau China. În paralel, materialul indică tensiuni mai vechi privind împărțirea puterii între instituțiile UE și capitalele naționale, în condițiile în care partide naționaliste din mai multe state încearcă să recupereze competențe transferate Bruxellesului. Ucraina, linie de falie între Le Pen și Kallas Un exemplu invocat este războiul din Ucraina, unde pozițiile celor două sunt descrise ca „profund diferite”. Kaja Kallas, fost premier estonian, este prezentată drept un critic vocal al lui Vladimir Putin și un susținător ferm al lui Volodimir Zelenski. În schimb, Le Pen pledează pentru o conferință internațională de pace și afirmă că Europa nu mai are resurse financiare pentru a continua sprijinul pentru Kiev. Jean-Paul Garraud, europarlamentar al Adunării Naționale, critică „limbajul belicos” al șefei diplomației UE și avertizează că o astfel de retorică ar putea împinge Europa spre un „război total” cu Rusia. Miza bugetară: contribuția Franței la UE și costurile diplomației europene Disputa nu se oprește la arhitectura instituțională. Adunarea Națională pregătește și o confruntare cu Comisia Europeană pe contribuția Franței la bugetul UE: partidul a prezentat luna trecută un plan de reducere cu 11 miliarde de euro a contribuției pentru 2027, estimată în prezent la aproximativ 30 de miliarde de euro. Potrivit agregatorului de sondaje „Poll of Polls” (Politico), Le Pen este creditată cu 34% în primul tur al prezidențialelor, înaintea lui Jean-Luc Mélenchon (17%) și Edouard Philippe (16%), iar sondajele ar indica și șanse ridicate într-un tur decisiv. Deși Franța nu poate reduce unilateral bugetul SEAE, reprezentanți ai partidului susțin că ar avea aliați în alte state, inclusiv forțe politice din Italia, partidul spaniol Vox și guvernul ceh condus de Andrej Babiš. Presiuni pentru reformă și scenarii de tăieri la nivelul UE Criticile lui Le Pen se suprapun peste nemulțumiri exprimate de guverne europene privind eficiența aparatului diplomatic al UE. Franța și Germania au propus împreună reformarea SEAE, inclusiv prin integrarea serviciului diplomatic în structurile Comisiei Europene, care are un buget mai mare și competențe în domenii precum politica comercială și tehnologică. În același timp, la nivelul Comisiei sunt analizate scenarii de reducere a bugetului pentru politica externă: programul „Europa globală”, de aproximativ 200 de miliarde de euro în precedentul cadru financiar multianual, ar putea fi redus cu până la 40% în următoarea perioadă bugetară. SEAE are, potrivit articolului, un buget anual de aproape un miliard de euro și peste 5.200 de angajați la nivel global, iar secretarul general al instituției, Kajsa Ollongren, urmează să prezinte în această lună propuneri de reorganizare internă. Reducerile ar putea afecta și rețeaua UE de peste 100 de delegații diplomatice din lume. Un purtător de cuvânt al SEAE a respins criticile extremei drepte franceze, argumentând că diplomația UE apără interesele europene, inclusiv ale Franței, și că rețeaua globală de delegații este un „atu strategic major”. În paralel, ONU a transmis un apel pentru menținerea finanțării europene pentru dezvoltare: secretarul general Antonio Guterres a avertizat, într-o scrisoare către președinții Comisiei și Consiliului European, asupra consecințelor unor tăieri drastice. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Iran a escaladat disputa diplomatică cu Argentina după ce a anunțat că va desemna marina și forțele aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, într-o măsură de reciprocitate față de decizia Buenos Airesului de a include Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, potrivit Al Jazeera . Teheranul a transmis, miercuri, prin Ministerul de Externe, că cele două ramuri ale armatei argentiniene sunt considerate „organizații teroriste” „în baza principiului reciprocității”. În declarație nu este menționată armata terestră a Argentinei. Iranul a avertizat, totodată, că „responsabilitatea pentru toate consecințele” care decurg din această situație „va reveni guvernului argentinian”, conform declarației citate de publicație. Răspunsul Argentinei: „măsură complet nefondată” Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-un comunicat în care a spus că „respinge categoric” desemnarea făcută de Iran. „Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarația părții argentiniene. Context: IRGC, AMIA și repoziționarea Argentinei în politica externă Schimbul de acuzații vine după ce guvernul președintelui Javier Milei a desemnat IRGC drept „organizație teroristă” în martie. În fundal rămâne și dosarul atentatului din 1994 asupra centrului comunității evreiești AMIA din Buenos Aires , atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți; Argentina acuză gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pentru atentat. Biroul lui Milei a invocat acest episod la finalul lunii martie, când a anunțat desemnarea IRGC, prezentând-o ca o încercare de a „stinge o datorie istorică” față de familiile victimelor și ca parte a unei repoziționări a Argentinei „în aliniere cu civilizația occidentală”, potrivit relatării. În același timp, decizia Argentinei s-a suprapus cu eforturile administrației SUA de a izola Iranul, în contextul războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie și al apelurilor către aliați pentru sprijin. De ce contează: risc de deteriorare a relațiilor și efecte în regiune Măsura Iranului indică o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale și accentuează linia de politică externă a guvernului Milei, care s-a poziționat ferm de partea SUA și Israel, într-o regiune unde mulți lideri au evitat să aleagă tabere în conflicte globale. Al Jazeera notează că stilul confruntațional al lui Milei a generat tensiuni și cu actori regionali importanți, inclusiv Brazilia, și că liderul argentinian a reactivat disputa cu Regatul Unit privind Insulele Falkland (Las Malvinas). [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
