Știri
Știri din categoria Externe
Franța a reunit 35 de țări pentru o posibilă coaliție privind Strâmtoarea Ormuz, conform unui comunicat al Ministerului francez al Apărării, transmis de AFP.
Șefii de Stat Major ai armatelor din 35 de state au participat joi la o reuniune în format de videoconferință, organizată de șeful Statului Major al armatei franceze. Discuțiile au vizat pregătirea unei coaliții care să contribuie la „reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după încetarea luptelor” și la securitatea transportului maritim într-o zonă considerată strategică.
Ministerul francez al Apărării a precizat că inițiativa nu este legată de operațiunile militare aflate în desfășurare în regiune și că se înscrie într-o „logică strict defensivă”. Mesajul vine pe fondul reticenței mai multor state de a fi asociate cu atacurile americane și israeliene, deși se declară dispuse să sprijine securizarea strâmtorii.
La rândul său, Ministerul britanic al Apărării a declarat miercuri pentru AFP că Londra și Parisul vor organiza în această săptămână o reuniune a statelor care au semnat, săptămâna trecută, o declarație ce cere un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii petroliere și de gaze din Golf și își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz.
Comunicatul comun a fost inițiat de Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, iar ulterior li s-ar fi alăturat aproximativ 30 de state, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrein. Pe de altă parte, mai multe publicații britanice, între care The Guardian și Times, au scris că Londra s-a oferit să găzduiască, la o dată ulterioară, o conferință internațională pe tema securității strâmtorii, la Portsmouth sau la Londra, în vederea formării unei coaliții angajate în această misiune.
Recomandate
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
Presiunea pentru interdicții totale ale rețelelor sociale pentru minori riscă să mute costurile de conformare pe umerii platformelor și ai școlilor , în condițiile în care organizații de tineret cer reguli aplicate companiilor, nu blocaje generale, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Mai multe guverne europene analizează limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani, argumentând că măsurile ar proteja copiii de conținut nociv și de dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere susțin însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați. De ce contează: reglementarea se mută de la utilizator la platformă În Franța, mișcarea de tineret Ctrl+Alt+Reclaim a încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani, trimițând amendamente senatorilor. Mesajul central: reglementarea platformelor ar fi mai eficientă decât blocarea accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul spune că mulți adolescenți nu au realizat inițial amploarea restricțiilor propuse, iar reacția s-a schimbat când au înțeles că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au ajuns să fie „unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit” pentru tineri. „Platformele nu devin automat mai sigure la 18 ani” Lauren Bond, reprezentantă a organizației OBESSU, afirmă că elevii percep că responsabilitatea pentru siguranța online este transferată aproape integral asupra lor și că interdicțiile generale nu rezolvă problemele de funcționare ale platformelor. „Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani” Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și introducerea de cursuri despre siguranța online în școli, ca măsură complementară sau alternativă la restricțiile de acces. Alternative propuse: acces gradual și aplicarea legilor UE În Țările de Jos, Niels Zagema, reprezentant al tinerilor într-un consiliu consultativ legat de președinta Comisiei Europene, spune că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, deși recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. El propune un model gradual, cu introducerea treptată a copiilor în utilizarea tehnologiei, în funcție de vârstă. Separat, organizații de tineret susțin că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru a controla platformele, dar aplicarea este insuficientă. Sunt invocate Digital Services Act și Digital Markets Act , care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney argumentează că soluția ar fi reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu excluderea completă a tinerilor din mediul online. [...]
Absența premierului Nikol Pașinian de la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEA) de la Astana riscă să adâncească fricțiunile politice cu Moscova, într-un moment în care Armenia încearcă să-și păstreze accesul la mecanismele economice ale blocului, dar să avanseze simultan pe agenda de apropiere de Uniunea Europeană , potrivit Adevărul . Pașinian a anunțat că nu va participa la reuniunea UEA din 28–29 mai, invocând campania electorală pentru alegerile parlamentare din 7 iunie și agenda internă încărcată. Armenia va fi reprezentată de vicepremierul Mher Grigoryan, iar premierul a spus că i-a informat din timp pe Vladimir Putin și pe președintele Kazahstanului despre decizie, conform News.az. Schimb de replici după criticile lui Putin Decizia vine pe fondul tensiunilor recente dintre Erevan și Moscova. După parada Victoriei de la Moscova , la care Pașinian nu a participat, Vladimir Putin a criticat Armenia și a sugerat că aceasta se îndepărtează treptat de Rusia, indicând că Erevanul ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană și ieșirea din UEA. Putin a comparat situația cu alte evoluții geopolitice din spațiul ex-sovietic și a avertizat asupra posibilelor consecințe ale unor astfel de decizii, potrivit relatării. Pașinian: fără „divorț”, dar cu reforme și apropiere de UE În replică, Pașinian a respins ideea unei „despărțiri” de Rusia și a insistat că Armenia rămâne membru activ al UEA și participă la luarea deciziilor în cadrul uniunii. „Nu sunt de acord cu termenul de ‘divorț’. Încurcăm relațiile interstatale cu căsătoria. Armenia se ghidează în relațiile interstatale după logica interstatală. Suntem membri cu drepturi depline ai UEA. Și atâta timp cât suntem membri ai UEA, participăm pe deplin la luarea tuturor deciziilor.” Totodată, premierul a confirmat că Armenia va continua reformele și apropierea de Uniunea Europeană, în paralel cu menținerea angajamentelor în UEA, descriind relația cu Rusia drept una aflată într-o „transformare inevitabilă”, cu obiectiv declarat de stabilitate și dezvoltare internă. [...]
Iran a cerut încetarea războiului, ridicarea blocadei navale și eliberarea activelor, iar Washingtonul a respins răspunsul ca „nerezonabil” , potrivit Al Jazeera , într-un nou episod care menține blocajul diplomatic și prelungește incertitudinea de securitate în regiune. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian , Esmaeil Baqaei , care a susținut că „ultimul răspuns” al Iranului către SUA a urmărit „pacea” și a inclus trei solicitări principale: încetarea războiului; eliminarea blocadei navale; eliberarea activelor. În același timp, Baqaei a afirmat că SUA au respins răspunsul iranian și „se agață de cererile sale «nerezonabile»”, fără ca materialul să detalieze care sunt aceste cereri ale Washingtonului sau cadrul exact al negocierilor la care se referă. Lipsa unui teren comun, așa cum reiese din pozițiile prezentate, indică faptul că o dezescaladare rapidă rămâne improbabilă, iar riscurile operaționale pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din zonă continuă să fie influențate de evoluția disputei. Materialul a fost publicat la 11 mai 2026. [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , respinge ideea ca Rusia să influențeze alegerea interlocutorului european în negocierile despre Ucraina , după ce Vladimir Putin l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept „mediator” preferat, potrivit News . Mesajul ei vizează o linie de reglementare politică: UE nu acceptă ca Moscova să „desemneze” negociatori „în numele nostru”. Kallas a argumentat că Schröder a avut legături directe cu companii rusești de stat, ceea ce, în opinia ei, explică de ce Putin îl preferă. „Gerhard Schröder a fost un lobbyist al întreprinderilor publice ruse, aşa că vedem clar de ce Putin îl vrea.” Șefa diplomației europene a respins explicit ideea ca Rusia să primească un rol în stabilirea reprezentării europene în eventuale discuții. „N-ar fi prea înţelept să i se dea Rusiei dreptul de a desemna un negociator în numele nostru.” Contextul propunerii și profilul lui Schröder Putin a fost întrebat sâmbătă care este candidatul său favorit pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder, fost cancelar german și fost lider al Partidului Social Democrat (SPD), aflat la putere în perioada 1998–2005. Schröder are 82 de ani și, potrivit informațiilor citate, a rămas de circa 20 de ani un susținător loial al liderului de la Kremlin. Refuzul lui Schröder de a condamna invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a atras critici din partea SPD, partid care este în prezent minoritar în coaliția cancelarului Friedrich Merz. Ce spune Kallas despre un dialog direct cu Putin Întrebată dacă ar fi oportun ca UE să discute direct cu Putin, Kallas a răspuns prudent, indicând că, înainte de orice contact cu Rusia, este necesară o poziționare internă comună la nivel european. „Înainte de a discuta cu Rusia, trebuie să discutăm între noi despre ceea ce vrem să vorbim cu ei.” [...]
Participarea lui Volodimir Zelenski la Summitul B9 de la Cotroceni ridică miza discuțiilor despre securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina , în contextul în care liderul ucrainean va veni la București și va susține o alocuțiune la finalul reuniunii, potrivit News . Președintele Ucrainei este așteptat miercuri la Palatul Cotroceni, unde are loc Summitul B9. Zelenski va ajunge împreună cu soția sa, Olena Zelenska, conform unor surse oficiale citate de publicație. Olena Zelenska va avea un program separat, împreună cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, Nicușor Dan . La finalul Summitului, Volodimir Zelenski urmează să susțină o alocuțiune. [...]
