Știri
Știri din categoria Externe
Ursula von der Leyen va vizita Kievul pentru a marca patru ani de la începutul invaziei rusești, informează Digi24, citând declarațiile oficiale ale Comisiei Europene. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a acceptat invitația lansată de Volodimir Zelenski de a fi prezentă în capitala Ucrainei într-un moment cu valoare simbolică majoră: împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești pe scară largă, la 24 februarie 2022.
Vizita ar avea loc în jurul datei de 24 februarie 2026, însă detaliile exacte urmează să fie stabilite și comunicate oficial. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, prezența Ursulei von der Leyen la Kiev va reprezenta „un semn reînnoit și reiterat al solidarității Uniunii Europene cu Ucraina și al determinării și unității în fața agresiunii continue a Rusiei”.
Această deplasare nu va fi una solitară: European Pravda a relatat că o delegație de comisari europeni – printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos – este așteptată la Kiev în luna februarie. Contextul vizitei este dublat de un alt moment important în agenda UE: Comisia Europeană lucrează la conținutul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să fie adoptat chiar pe 24 februarie, accentuând astfel mesajul de unitate și presiune asupra Moscovei.
Evenimentul vine într-un moment deosebit de sensibil pentru relațiile internaționale, iar simbolismul alegerii acestei date nu este întâmplător: Bruxellesul vrea să arate că nu renunță la sprijinul acordat Ucrainei și că urmărește să întărească angajamentele politice și economice față de această țară.
Recomandate
Președintele Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a dat Ucrainei „două luni” să se retragă din Donbas , potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută marți, 31 martie, în fața jurnaliștilor, Zelenski susținând că Moscova a transmis Statelor Unite așteptarea că va „lua estul” Ucrainei în acest interval și cere Kievului să se retragă în avans, altfel urmând „condiții de pace” mai dure. „Le-au spus americanilor că vor lua estul țării noastre în două luni… și că Ucraina are două luni să se retragă”, a declarat Zelenski. Zelenski a respins ultimatumul ca nerealist și a pus sub semnul întrebării de ce astfel de cereri continuă să fie tratate cu seriozitate. El a afirmat că, după ani de război, „narațiunea” potrivit căreia Rusia ar putea obține rapid controlul asupra estului Ucrainei este în continuare promovată, în pofida realităților de pe teren. În același timp, liderul ucrainean a susținut că propriile declarații ale Rusiei contrazic ideea că obiectivele sale s-ar limita la Donbas. Potrivit lui Zelenski, dacă Moscova afirmă că ținta este doar Donbasul, atunci nu ar trebui să vorbească despre extinderea operațiunilor și impunerea unor condiții suplimentare. Comentariile vin pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de SUA cu Rusia, în condițiile în care Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul cu Iranul, notează Kyiv Post. Zelenski a reamintit că a respins anterior o propunere americană care, potrivit lui, ar fi presupus ca Ucraina să renunțe la controlul asupra unor părți din Donbas în schimbul unor garanții de securitate. Separat, Zelenski a spus că Ucraina rămâne deschisă unei încetări a focului de Paște, inclusiv unei posibile înțelegeri privind energia, însă a subliniat că orice aranjament temporar nu trebuie să afecteze „demnitatea și suveranitatea” țării. El a adăugat că pauze scurte, de „două-trei zile”, nu ar oferi Rusiei un avantaj semnificativ. [...]
UE ia în calcul folosirea activelor rusești înghețate dacă Ungaria continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Euronews. Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută marți, la Kiev, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban condiționează acordul de reluarea livrărilor de petrol prin conducta „Drujba”. Kallas a spus că împrumutul convenit la finalul lui 2025 era „planul B”, în timp ce „planul A” viza utilizarea activelor rusești înghețate. În acest scenariu, dacă împrumutul nu poate fi deblocat din cauza veto-ului Ungariei, Bruxelles-ul ar putea reveni la varianta inițială, mai sensibilă juridic și politic, dar care ar asigura finanțarea de care Ucraina are nevoie în 2026 și 2027. „Împrumutul pe care încercăm să îl acordăm în prezent și pe care l-am convenit la sfârșitul anului trecut, permiteți-mi să vă reamintesc că acesta era de fapt planul B. Planul A era utilizarea activelor înghețate”, a declarat Kallas. Miza este una bugetară și de capacitate de finanțare: Comisia Europeană a propus transformarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, aflate sub sancțiuni, într-o linie de credit fără dobândă pentru Ucraina. Planul a fost susținut de Germania, Polonia, țările nordice și cele baltice, dar a întâmpinat opoziție, în special din partea Belgiei (principalul custode al activelor), care a invocat riscuri juridice, posibile efecte financiare și un impact negativ asupra reputației zonei euro; Franța, Italia, Malta și Bulgaria și-au exprimat, de asemenea, rezerve. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat ca alternativă după ce discuțiile despre activele înghețate s-au blocat la un summit din decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut dreptul de a nu participa la program, însă acordul avea nevoie de unanimitate pentru a fi aprobat, iar în februarie Orban a introdus veto-ul, legând decizia de disputa privind conducta „Drujba”, oprită de la sfârșitul lui ianuarie. Comisia Europeană a încercat să deblocheze situația, oferindu-se să organizeze o inspecție la „Drujba” și să finanțeze reparațiile din fonduri UE, însă, potrivit articolului, experții așteaptă de peste două săptămâni să ajungă la fața locului. În paralel, presiunea de timp crește: Bruxelles-ul caută o soluție înainte ca Ucraina să rămână fără ajutor extern în luna mai, iar discuția despre revenirea la utilizarea activelor rusești reapare ca opțiune de rezervă, în cazul în care veto-ul Ungariei persistă după alegerile din 12 aprilie. [...]
Ministrul ungar de Externe a ironizat publicarea unor convorbiri cu Serghei Lavrov potrivit Știrile ProTV , după ce în spațiul public au apărut înregistrări audio care detaliază discuții purtate de Peter Szijjártó cu omologul său rus, pe fondul unui scandal legat de presupusa transmitere către Moscova a unor informații din discuțiile UE desfășurate cu ușile închise. Conform articolului, înregistrările au fost divulgate presei pe 31 martie și includ, între altele, o conversație despre demersurile lui Szijjártó pentru ca Gulbakhor Ismailova, sora oligarhului rus Alisher Usmanov, să fie scoasă de pe lista sancțiunilor Uniunii Europene. În reacția sa, ministrul ungar a spus că știa de mai mult timp că îi sunt ascultate convorbirile, invocând „serviciile de informații străine” și cooperarea „activă” a jurnaliștilor maghiari. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este redat de Ukrainska Pravda , sursa citată de Știrile ProTV. „Astăzi, «ofițerii de informații» au făcut o altă «descoperire importantă»: au dovedit că spun același lucru în public pe care îl spun la telefon… Excelentă treabă!”, a scris ministrul maghiar de Externe pe Facebook, potrivit Ukrainska Pravda. Szijjártó și-a reiterat, totodată, criticile față de politica UE de sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că aceasta ar produce mai mult rău Uniunii Europene decât Rusiei. El a mai afirmat că Ungaria nu va accepta sancțiuni împotriva persoanelor sau companiilor pe care le consideră importante pentru securitatea energetică a țării sau pentru „instaurarea păcii” și nici împotriva celor pentru care „nu există motive sau justificări” de includere pe listă. Ministrul ungar a mai declarat că se consultă „în mod regulat” cu miniștrii de Externe ai mai multor țări din afara UE în legătură cu măsurile de sancțiuni, în contextul tensiunilor generate de apariția acestor înregistrări și de acuzațiile privind comunicarea Budapestei cu Moscova în afara cadrului comun european. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
China și Pakistan au propus un plan de pace în cinci puncte pentru Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , după o întâlnire la Beijing între ministrul chinez de externe Wang Yi și vicepremierul și ministrul de externe pakistanez Mohammad Ishaq Dar, pe 31 martie 2026. Inițiativa vine în contextul în care Pakistanul încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru eforturile sale, aflate în impas, de a negocia încetarea războiului și își susține în continuare rolul de mediator între Statele Unite și Iran, deși conflictul „nu dă semne că s-ar potoli”, notează The Guardian . Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Chinei, vizita a urmărit să „consolideze” cooperarea dintre China și Pakistan în legătură cu conflictul din Iran și să „depune noi eforturi în direcția promovării păcii”. Ce au cerut Beijingul și Islamabadul după întâlnirea de la Beijing China a păstrat până acum o distanță prudentă față de conflictul din Orientul Mijlociu și din Golf, deși are legături cu Teheranul și este cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Beijingul a condamnat atacurile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului, dar ulterior a adoptat o poziție în mare parte neutră, concentrându-se pe solicitarea unui armistițiu și pe discuții directe cu Teheranul pentru trecerea în siguranță a propriilor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. În declarația emisă după întâlnirea de marți, cele două țări au cerut un armistițiu imediat și protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv a strâmtorii blocate, și au lansat o inițiativă de pace în cinci puncte. Documentul comun susține că dialogul și diplomația sunt „singura opțiune viabilă pentru rezolvarea conflictelor”, însă, potrivit relatării, progresele pentru aducerea actorilor relevanți la masa negocierilor par limitate. Planul în cinci puncte și mesajele publice despre negocieri Textul citat nu detaliază conținutul celor cinci puncte, dar plasează inițiativa în linia apelurilor pentru armistițiu și securizarea rutelor maritime. În paralel, mesajele publice ale părților rămân divergente: Donald Trump a spus în această săptămână că negocierile cu Iranul decurg „extrem de bine”, în timp ce Teheranul susține că nu există discuții directe. În ultimele săptămâni, Pakistanul s-a poziționat în centrul eforturilor de obținere a unui armistițiu și a insistat ca Islamabadul să găzduiască negocierile de pace. Prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, Syed Asim Munir, au comunicat atât cu președintele SUA, cât și cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar mesajele dintre cele două țări beligerante ar fi circulat prin intermediari pakistanezi. Armistițiu imediat și apel la dialog și diplomație ca soluție. Protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv strâmtoarea Ormuz. Inițiativă comună China–Pakistan prezentată ca plan de pace în cinci puncte. Pakistanul își promovează rolul de mediator și propune Islamabadul ca loc pentru negocieri. Contacte la nivel înalt ale Pakistanului cu SUA, Iran și alți lideri regionali. De ce contează pentru Pakistan: riscuri de securitate și costuri economice Duminică, Islamabad a găzduit discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului, într-un demers de soluție regională, însă absența SUA și a Iranului a fost percepută ca diminuând greutatea diplomatică a reuniunii. Analiștii citați leagă activismul diplomatic al Pakistanului de dorința de a-și recâștiga relevanța în relația cu Washingtonul și de a fi perceput drept o putere regională de anvergură. „Islamabadul încearcă să-și consolideze poziția de putere medie influentă în cadrul lumii musulmane mai largi și să semnaleze importanța geopolitică continuă partenerilor externi, în special Washingtonului și statelor din Golf.” În același timp, Pakistanul are mize directe în dezamorsarea conflictului: a plătit deja un „preț economic greu” din cauza blocadei asupra combustibilului și gazului prin strâmtoarea Ormuz, are o frontieră terestră de 900 km cu Iranul și se teme de extinderea conflictului în Baluchistan, o regiune deja afectată de insurgență. În plus, există riscul amplificării tensiunilor sectare, iar un pact de apărare recent cu Arabia Saudită ar putea pune presiune suplimentară asupra Islamabadului dacă statele din Golf își schimbă postura militară, potrivit textului citat. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]
