Știri
Știri din categoria Externe
Ursula von der Leyen va vizita Kievul pentru a marca patru ani de la începutul invaziei rusești, informează Digi24, citând declarațiile oficiale ale Comisiei Europene. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a acceptat invitația lansată de Volodimir Zelenski de a fi prezentă în capitala Ucrainei într-un moment cu valoare simbolică majoră: împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești pe scară largă, la 24 februarie 2022.
Vizita ar avea loc în jurul datei de 24 februarie 2026, însă detaliile exacte urmează să fie stabilite și comunicate oficial. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, prezența Ursulei von der Leyen la Kiev va reprezenta „un semn reînnoit și reiterat al solidarității Uniunii Europene cu Ucraina și al determinării și unității în fața agresiunii continue a Rusiei”.
Această deplasare nu va fi una solitară: European Pravda a relatat că o delegație de comisari europeni – printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos – este așteptată la Kiev în luna februarie. Contextul vizitei este dublat de un alt moment important în agenda UE: Comisia Europeană lucrează la conținutul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să fie adoptat chiar pe 24 februarie, accentuând astfel mesajul de unitate și presiune asupra Moscovei.
Evenimentul vine într-un moment deosebit de sensibil pentru relațiile internaționale, iar simbolismul alegerii acestei date nu este întâmplător: Bruxellesul vrea să arate că nu renunță la sprijinul acordat Ucrainei și că urmărește să întărească angajamentele politice și economice față de această țară.
Recomandate
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
Ucraina pregătește stimulente financiare și contracte noi pentru a acoperi deficitul de personal , în timp ce susține că a depășit Rusia la numărul de atacuri zilnice pentru prima dată, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene, Oleksandr Sîrski . Într-un interviu acordat publicației Militarniy și publicat luni, Sîrski a spus că Ucraina a intensificat contraatacurile de-a lungul frontului, iar „pentru prima dată” numărul operațiunilor ofensive ucrainene într-o zi l-a depășit pe cel al forțelor ruse. Generalul nu a indicat data exactă la care se referă. În același timp, el a avertizat că „nu ne putem relaxa”, pe fondul riscurilor din mai multe direcții. Presiune operațională: concentrare rusă la Pokrovsk și scenariu din Belarus Sîrski afirmă că Rusia a redus intensitatea și numărul operațiunilor de luptă, dar își concentrează forțe mari în puncte-cheie. În direcția Pokrovsk, el a indicat un efectiv de aproximativ 99.000 de militari, pe care l-a descris drept „cel mai mare grup” rusesc de pe toate sectoarele frontului. Separat, comandantul-șef a spus că există un risc real ca Rusia să ia în calcul operațiuni împotriva Ucrainei dinspre Belarus, susținând că Statul Major rus „calculează și planifică” astfel de ofensive. Dacă acest scenariu s-ar materializa, linia frontului s-ar extinde, potrivit declarațiilor sale. Pierderi și reforme: prag minim de 30.000 grivne pe lună și contracte pe termene diferite În ceea ce privește pierderile, Sîrski a susținut că Rusia ar avea pierderi „de multe ori mai mari”, indicând un raport total de 3,5 ori mai mare pe front. Pentru cei uciși, el a vorbit despre un raport care „în funcție de zi” ar ajunge la de șapte până la nouă ori. Pe partea de resurse umane, Sîrski a prezentat un pachet de reforme aflat în pregătire, cu accent pe bani și flexibilizarea încadrării: stabilirea unui sprijin financiar lunar minim de 30.000 grivne (aprox. 2.900 lei) pentru militari; plăți suplimentare pentru cei implicați direct în luptă, în special în unități mecanizate, infanterie motorizată, asalt aerian și pușcași marini; prioritizarea stimulentelor pentru specializările „cel mai urgent necesare” pe câmpul de luptă; noi formate de contracte, cu durate diferite: 6–9 luni (pentru cei externați anterior din motive medicale și care vor să revină), 10 luni (pentru militari aflați deja în serviciu), respectiv 2 ani sau mai mult (pentru voluntari). Sîrski a spus că aprobarea acestor măsuri este așteptată până la finalul lunii mai și că ele ar trebui să crească atractivitatea recrutării, pe fondul deficitului de personal. Demobilizarea, amânată până după război Demobilizarea completă ar fi posibilă doar după încheierea războiului, a mai afirmat Sîrski, însă armata lucrează la mecanisme de eliberare din serviciu în perioada legii marțiale, inclusiv forme de „respiro” pentru cei care luptă de mult timp. Discuțiile ar fi în desfășurare în interiorul unităților. [...]
Incidentul din Estonia ridică miza războiului electronic la granița NATO , după ce o dronă ucraineană a ajuns în spațiul aerian estonian și a fost doborâtă de un avion F-16 românesc aflat în misiune de poliție aeriană, pe fondul unor suspiciuni că aparatul ar fi fost deviat de bruiaj rusesc, potrivit Antena 3 . Un martor a declarat pentru postul public de radio estonian ERR că a văzut două avioane de vânătoare din poliția aeriană NATO în zonă, înainte de a auzi o bubuitură puternică. Drona s-a prăbușit la aproximativ 30 de metri de o clădire rezidențială. Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur , a spus că decizia de a doborî drona a fost luată după analiza traiectoriei acesteia. „După ce i-am analizat traiectoria, am decis că trebuie să o doborâm”, a declarat Hanno Pevkur. De ce contează: bruiajul poate împinge incidentele în spațiul NATO Cazul este prezentat ca un nou episod în care bruiajul electronic rusesc ar devia drone ucrainene cu rază lungă spre teritoriul NATO, potrivit The Guardian, citat de Antena 3. În acest context, autoritățile estoniene susțin că apariția dronelor ucrainene deasupra teritoriului lor are legătură cu activitățile de bruiaj ale Moscovei. „Estonia nu a permis ca spațiul său aerian să fie utilizat pentru atacuri împotriva Rusiei. Incidente de acest gen sunt legate de activitățile de bruiaj rusești”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna. Reacția Ucrainei și acuzațiile către Moscova Kievul și-a cerut scuze pentru incident și a pus responsabilitatea pe seama Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Gheorghii Tîhî, a afirmat că Ucraina a vizat „ținte legitime” din Rusia și că nu a încercat să folosească spațiul aerian baltic pentru dronele sale. „Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate. Am fost și rămânem în strânsă cooperare la nivelul instituțiilor noastre specializate (...) pentru a căuta modalități de a le preveni”, a spus Gheorghii Tîhî. Amenințări SVR și răspunsul statelor baltice Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) a susținut că Ucraina ar intenționa să lanseze atacuri cu drone împotriva Rusiei din spațiul aerian al Letoniei, Lituaniei și Estoniei și a amenințat aceste state cu „represalii”. Oficialii baltici au respins acuzațiile. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a reacționat pe X, negând că Letonia ar permite utilizarea spațiului său aerian pentru astfel de atacuri. „Rusia minte în legătură cu faptul că Letonia ar permite unei terțe țări să utilizeze teritoriul și spațiul său aerian pentru a lansa atacuri împotriva Rusiei sau a oricărui alt stat”, a scris Edgars Rinkevics. În paralel, Tallinnul a transmis că este în contact constant cu Kievul și că a cerut Ucrainei „să fie mai atentă” cu rutele dronelor, în condițiile în care bruiajul rusesc ar putea schimba direcția acestora. [...]
Atacul cu drone asupra unei zone industriale din Stavropol readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii critice din Rusia , în timp ce loviturile rusești asupra Ucrainei continuă, cu răniți raportați la Dnipro , potrivit Mediafax . Mai multe zone industriale din apropierea orașului Nevinnomîssk, în regiunea Stavropol (sudul Rusiei), au fost vizate într-un atac cu drone în noaptea de marți, a transmis guvernatorul regional Vladimir Vladimirov, într-un mesaj publicat pe Telegram. Oficialul nu a oferit detalii despre eventuale victime sau pagube. Zona menționată găzduiește combinatul „Nevinnomîsskîi Azot”, descris ca una dintre cele mai mari uzine chimice din Rusia. Potrivit Reuters, citată de Mediafax, instalația a mai fost ținta unor atacuri similare în trecut, atribuite forțelor ucrainene. Lovituri în Ucraina: răniți la Dnipro În paralel, atacurile Rusiei au continuat pe teritoriul ucrainean. Cel puțin cinci persoane au fost rănite în sud-estul Ucrainei după un atac asupra orașului Dnipro, a raportat guvernatorul regional ucrainean, Oleksandr Hanja, tot prin Telegram. Atât Rusia, cât și Ucraina au negat în repetate rânduri, de la începutul războiului, că ar viza în mod deliberat populația civilă sau infrastructura rezidențială. [...]
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
Întâlnirea Xi–Putin de la Beijing întărește axa energetică China–Rusia, pe fondul riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu , într-un moment în care liderul chinez leagă explicit stabilitatea lanțurilor de energie și comerț de evoluția conflictelor regionale, potrivit Antena 3 . Xi Jinping a descris relațiile China–Rusia drept o forță de „calm în mijlocul haosului” și a criticat indirect SUA, invocând „tendințe hegemonice unilaterale” care „se manifestă tot mai agresiv”. În același timp, liderul chinez a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare” cu Moscova, potrivit presei de stat din China, citată de publicație. Energia și comerțul, în centrul mesajului Chinei În discuțiile cu Vladimir Putin, Xi a legat direct războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului de efectele economice, susținând că o încheiere rapidă a conflictului ar reduce perturbările din aprovizionarea cu energie, din lanțurile de distribuție și din comerț. „O încetare completă a războiului nu suportă amânare, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.” Mesajul vine în contextul în care, potrivit articolului, conflictul din Orientul Mijlociu afectează accesul Chinei la petrol, iar Beijingul are interesul să limiteze șocurile de pe piața energetică și din fluxurile comerciale. Putin, într-o poziție mai slabă, iar Beijingul poate cere concesii Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia, pe fondul unei cooperări întărite în comerț, diplomație și securitate. Totuși, materialul notează că liderul rus ajunge la Beijing „într-o poziție mai slabă” decât la vizita precedentă, din septembrie. Antena 3 menționează, ca elemente de context, un atac al Ucrainei asupra Moscovei descris de presa rusă drept cel mai mare din ultimul an, cu „ peste 500 de drone ”, precum și evaluări ale analiștilor potrivit cărora armata rusă ar fi înregistrat luna trecută „prima pierdere netă de teritoriu din august 2024”. În acest cadru, publicația arată că Xi ar putea încerca să valorifice dependența tot mai mare a economiei Rusiei de China pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică. Semnal diplomatic: ceremonie de stat și imaginea de „mediator” Primirea lui Putin la Marele Palat al Poporului a urmat tiparul unei vizite de stat, similar cu ceremonia organizată pentru Donald Trump cu o săptămână înainte, cu salut militar, salve de tun, fanfară și copii cu steaguri și flori. Potrivit articolului, această succesiune de vizite – Trump și apoi Putin, la câteva zile distanță – îi oferă lui Xi oportunitatea de a întări imaginea Chinei ca actor global influent și mediator internațional. Discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite” China–Rusia și schimburi de opinii despre vizita lui Trump, precum și despre războaiele din Ucraina și Iran, mai notează sursa. [...]
