Știri
Știri din categoria Externe

Suspiciunile că nava rusească Ursa Major transporta tehnologie nucleară spre Coreea de Nord ridică miza de securitate și de reglementare pentru rutele maritime din Mediterana, după scufundarea „misterioasă” din decembrie 2024, potrivit Digi24. Informațiile noi indică faptul că vasul ar fi avut la bord două reactoare nucleare pentru submarine, deși, oficial, căpitanul declarase o încărcătură banală, „capace de canal”.
Nava s-a scufundat la aproximativ 100 de kilometri de coasta Spaniei, după mai multe explozii inexplicabile produse la bord. În incident au murit doi membri ai echipajului, iar alți 14 au fost salvați.
Digi24 relatează că o investigație CNN ridică suspiciuni privind un posibil sabotaj militar și o operațiune secretă menită să blocheze un transport de tehnologie nucleară. Potrivit surselor citate în investigație, reactoarele ar fi putut avea ca destinație finală Coreea de Nord, într-un context în care regimul de la Phenian ar fi trimis soldați pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina.
Un element invocat de surse apropiate anchetei este descoperirea unei găuri de aproximativ jumătate de metru în corpul navei, detaliu care alimentează ipoteza unui atac extern.
Potrivit investigației citate, avariile ar fi putut fi provocate de o torpilă de mare viteză, un tip de armament despre care se afirmă că este deținut doar de Statele Unite, câțiva aliați NATO, Rusia și Iran.
În plus, la câteva zile după scufundare, în zonă ar fi apărut o navă aparținând serviciilor secrete rusești, iar ulterior au fost raportate noi explozii în apropierea epavei. Totodată, presa ar fi relatat că avioane americane specializate în detectarea materialelor nucleare au survolat de mai multe ori zona în care s-a scufundat cargoul.
Noile informații reaprind întrebările privind natura reală a transportului și circumstanțele scufundării în Marea Mediterană, însă detaliile rămân, în această etapă, la nivel de suspiciuni și relatări din surse citate de investigație.
Recomandate

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina , după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea . Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici , afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Impact operațional: blocaj în Strâmtoarea Kerci și izolarea Mării Azov Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov. În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă. Confirmarea Ucrainei și compoziția atacului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic. Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care: rachete anti-navă Neptun; rachete de croazieră FP-5 Flamingo; rachete de croazieră Ruta; drone Palianiția (pentru secțiunea rutieră). Producție și parteneriate: 1.750 de rachete Ruta, fabrici în Europa Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci. Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare: Ruta Block 2, cu rază de acțiune de peste 700 km; Block 3, cu rază de acțiune de peste 2.000 km. Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall , companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia. Cine este fondatorul Destinus și de ce contează politic Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția. După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului. În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană. [...]

JD Vance amână până în 2027 decizia privind o candidatură în 2028 , o poziționare care prelungește incertitudinea în interiorul Partidului Republican și poate influența calendarul informal al competiției pentru nominalizare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-un interviu acordat Fox News, că nu a luat încă o hotărâre și că se va decide „la un moment dat anul viitor”. Presat de prezentatoarea Laura Ingraham, Vance a adăugat că, odată ce va lua o decizie, se va „dedica în totalitate” acesteia. De ce contează amânarea: semnal pentru cursa internă din Partidul Republican Declarațiile vin pe fondul unui interes crescut față de următoarele mișcări ale lui Vance, în săptămânile de după înfrângerea „zdrobitoare” suferită de Donald Trump și republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Potrivit BBC, persoane din anturajul lui Vance au spus că rezultatul din noiembrie nu a schimbat calendarul deciziei pentru 2028: se preconizează că va candida, dar aliații cred că ar putea aștepta câteva luni înainte de un anunț definitiv. În același timp, amânarea lasă mai mult spațiu de manevră altor potențiali candidați republicani și menține deschisă competiția pentru sprijinul electoratului conservator, inclusiv al bazei MAGA. Context: relația cu Trump și lista posibililor rivali Speculațiile despre o candidatură au început încă din momentul în care Trump l-a ales pe Vance drept candidat la vicepreședinție pentru alegerile din 2024, ceea ce l-a poziționat ca posibil moștenitor al mișcării „Make America Great Again” (MAGA). Totuși, pe durata mandatului, Vance a evitat să discute despre ambițiile sale, inclusiv în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, când era îndemnat frecvent să candideze în 2028. Materialul notează că, dacă își anunță candidatura, Vance ar ajunge probabil rapid în fruntea listei pentru alegerile primare republicane, dar competiția este așteptată să fie strânsă, cu mulți candidați. Sunt menționați, între alții: secretarul de stat Marco Rubio; senatorul Ted Cruz (Texas); guvernatorul Floridei, Ron DeSantis; fostul guvernator al statului New Jersey, Chris Christie. Trump i-a lăudat în repetate rânduri pe Vance și Rubio, dar a spus că nu este sigur pe cine va susține în 2028 sau dacă va interveni. Susținerea lui ar avea o influență semnificativă asupra bazei MAGA, însă alegerile din 2026 ar fi scos la iveală o frustrare generalizată față de o parte dintre politicile celui de-al doilea mandat, ceea ce complică poziționarea candidaților asociați cu agenda lui Trump. Mesaje politice după alegeri: Iran, economie și distanțarea de Trump După alegeri, Vance a atribuit rezultatele războiului cu Iranul și a prezentat un plan de recâștigare a votanților republicani, care includea încheierea conflictului și concentrarea pe economie. Mesajul a fost perceput pe scară largă ca un posibil prim pas de distanțare față de Trump în perspectiva unei candidaturi în 2028. În interviul pentru Fox News, Vance a reiterat că războiul a avut un „cost politic”, dar a susținut că nu i-a afectat relația cu Trump. „Nu există nicio divergență” în ceea ce privește războiul cu Iranul între Trump și înalții oficiali ai administrației, inclusiv el însuși. El a mai spus că Trump nu va permite ca acest conflict, declanșat de SUA și Israel în februarie 2026, să devină un „război fără sfârșit” sau „un angajament de doi ani”. Alte teme atinse: trafic aerian și scandalul Nvidia Vance a vorbit și despre problema traficului aerian din săptămâna precedentă, care a blocat pentru câteva ore transportul aerian în toată țara, cerând parlamentarilor să rezolve situația în ultimele săptămâni ale actualei sesiuni a Congresului. De asemenea, a menționat scandalul în care este implicată Nvidia și fostul său director general, Jensen Huang, cu posibile implicații pentru relațiile SUA–China, afirmând că nu există „claritate” privind informațiile potrivit cărora o femeie cu care Huang ar fi avut o relație ar fi fost spion al Chinei. „Nu există claritate în această privință. Nici eu nu știu și nici [Trump] nu știe dacă această femeie era spion sau nu.” [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei expune o vulnerabilitate majoră în logistica Rusiei , iar reacțiile din spațiul pro-război indică presiune crescândă pentru escaladare și îndoieli privind apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul ucrainean de marți a doborât un arc rutier de 227 de metri, care a căzut în Strâmtoarea Kerci, pe una dintre cele mai importante rute de aprovizionare către Crimeea ocupată. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că avarierea podului este rezultatul unei operațiuni pregătite „de săptămâni”, ajunsă în „stadiul final”, în care Ucraina ar fi folosit drone Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere, iar asupra celei feroviare ar fi lansat rachete Neptune, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. În declarația citată, Zelenski a susținut că efectele se văd asupra „rutei principale de aprovizionare militară” dinspre Rusia către Crimeea și a adăugat că Ucraina ar fi propus în repetate rânduri dezescaladare, respinsă de Moscova. De ce contează: o lovitură asupra unei rute-cheie de aprovizionare Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante legături logistice ale Rusiei către peninsula ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă. În acest context, prăbușirea unui arc rutier ridică două probleme operaționale: cât de repede poate fi repusă în funcțiune traversarea și cât de expusă rămâne la noi lovituri în timpul reparațiilor. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici și apeluri la escaladare Primele reacții au încercat să reducă importanța pagubelor. Canalul militar pro-război Rybar a catalogat anterior daunele drept „necritice” și a susținut că traficul feroviar ar fi fost restabilit, acuzând „exagerări” din partea Ucrainei. Ulterior, tonul s-a înăsprit. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a recunoscut distrugerea arcului rutier și faptul că structurile prăbușite au ajuns în canalul navigabil de sub pod. El i-a atacat pe comentatorii ruși care susținuseră că podurile sunt „extrem de greu” de distrus, cerându-le să nu se mai prezinte drept experți. În comentarii, o parte dintre utilizatori au criticat direct conducerea rusă și au cerut măsuri mai dure, inclusiv atacuri asupra infrastructurii ucrainene și acțiuni împotriva mijloacelor de recunoaștere ale NATO. Au apărut și cereri explicite de asasinare a lui Zelenski, precum și apeluri la un răspuns „îngrozitor”, fără detalii. Cum explică bloggerii breșa: „ferestre” de câteva minute și epuizarea apărării Pe canalul Russian Engineer, discuția s-a concentrat pe modul în care forțele ucrainene ar fi pătruns prin apărarea podului. Canalul a atribuit precizia operațiunii comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat cu precizie și a susținut că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”. Tot acolo s-a afirmat că ar fi fost folosite „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană, înaintea unei lovituri coordonate cu rachete. Reparații și riscul repetării atacului Canalul Fighterbomber, asociat în material cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a transmis că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, adăugând că o parte din traficul feroviar ar putea continua. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea lui, fără a include producția și livrarea. Punctul central al analizei Fighterbomber este însă riscul operațional: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv „chiar în noaptea următoare”, și dacă echipele de reparații ar putea deveni ținte. În plus, canalul a avertizat că feriboturile – ca alternativă – ar putea fi distruse „mai rapid și mai ieftin” cu rachete ghidate de la distanță. În comentarii, un utilizator a atras atenția că montarea unui arc de înlocuire ar necesita două macarale plutitoare, „puține la număr”, ceea ce ar putea complica și mai mult intervenția dacă acestea devin ținte. Context: miza strategică a podului, comparată cu traversările peste Nipru În aceeași discuție, Fighterbomber a susținut că, spre deosebire de Podul Crimeei, Ucraina nu ar avea o singură traversare cu importanță strategică echivalentă, argumentând că lovirea podurilor peste Nipru cu rachete Iskander ar fi costisitoare și nu ar produce un efect similar. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Nikolayevskiy Vanyok a ironizat comentatorii ruși care minimalizaseră luni la rând racheta de croazieră Flamingo produsă în Ucraina, sugerând că atacul arată că podul putea fi lovit și fără rachete Taurus. În lipsa unor date independente în material despre starea exactă a traficului și calendarul real al reparațiilor, concluzia imediată rămâne una operațională: Podul Crimeei rămâne o țintă cu valoare strategică ridicată, iar discuțiile din zona pro-război rusă indică atât vulnerabilități percepute în apărare, cât și o presiune publică mai mare pentru escaladare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Turneul asiatic al lui Donald Trump devine un test de influență cu miză comercială , într-un moment în care partenerii din regiune trebuie să decidă cât de mult mai merită să investească politic și economic într-un președinte slăbit pe plan intern, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Diplomat . După alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în urma cărora democrații preiau controlul atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, Trump intră într-o fază de „lame duck” – un lider cu influență diminuată. În acest context, miza reală a summit-urilor din Asia nu este doar ce poate decide Washingtonul, ci dacă guvernele din regiune mai sunt dispuse să facă înțelegeri care să reziste dincolo de mandatul lui Trump. De ce contează pentru economie: tarife, concesii și investiții „cu termen de valabilitate” Analiza notează că SUA au impus tarife vamale atât aliaților, cât și rivalilor, iar multe guverne au ales acomodarea. Sunt menționate două angajamente majore: Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.530 miliarde lei ). Coreea de Sud a promis 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei ). Problema, în logica textului, este că astfel de concesii cântăresc mai puțin când președintele are doar doi ani rămași de mandat și un Congres ostil. Partenerii vor să afle dacă acordurile negociate cu Trump vor rămâne în picioare după plecarea lui. Manila: ASEAN și Quad, testul „din teren” pentru agenda SUA Trump urmează să participe la Manila la summitul ASEAN-SUA și la o reuniune a Quad (formatul SUA–Japonia–India–Australia), plus o întâlnire bilaterală cu președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr . Administrația americană speră, potrivit analizei, să obțină: acorduri comerciale; sprijin din partea guvernelor din Asia de Sud-Est pentru utilizarea tehnologiei americane de inteligență artificială, în schimbul ajutorului pentru dezvoltare; o „reparare” a relației cu India, afectată de disputele tarifare. Un indicator practic al influenței SUA, sugerează textul, va fi dacă liderii din regiune „se aliniază” pentru întâlniri cu Trump și dacă Washingtonul poate transforma accesul la lideri în rezultate concrete. Așteptările sunt descrise drept „modeste”. Shenzhen: APEC , unde China poate seta regulile jocului După Manila, Trump merge la Shenzhen pentru reuniunea APEC, unde ar urma să se întâlnească din nou cu Xi Jinping, în cadrul unui format multilateral. Casa Albă ar fi descris întâlnirea drept „o vizită scurtă, de rutină”, iar analiza subliniază că, sub Trump, APEC nu a fost o prioritate. În schimb, pentru Beijing, APEC este prezentat ca un instrument de proiectare a influenței economice pe termen lung: promovarea comerțului liber regional și a unor lanțuri de aprovizionare „rezistente”, în contrast cu protecționismul american. În acest cadru, Trump ar urmări mai ales o întâlnire cu Xi și o trilaterală cu Vladimir Putin, inclusiv pe tema denuclearizării Iranului, însă organizarea ar depinde de China, ca gazdă. Analiza mai notează că Putin intenționează să vină la Shenzhen pentru prima participare fizică la APEC din 2017, dar este de așteptat să lipsească de la G-20 de la Miami. Semnele urmărite: cine stă la coadă și cine obține rezultate Textul insistă că valoarea reală a summit-urilor multilaterale se vede „în paralel”: cine cere întâlniri, cine este primit și cine rămâne să aștepte. În această logică, tranziția de influență SUA–China ar deveni vizibilă dacă: partenerii Washingtonului se înclină spre Beijing; agenda lui Trump stagnează la Manila; China gestionează APEC „cu autoritate” și obține consens (inclusiv o declarație comună). Pe de altă parte, analiza avertizează că Beijingul are vulnerabilități – încetinirea economiei și tensiuni regionale, inclusiv disputele din Marea Chinei de Sud – însă, în ecuația de imagine, China ar avea nevoie doar să pară mai stabilă decât Washingtonul. Surse secundare: The Diplomat , Foreign Affairs . [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]