Știri
Știri din categoria Externe
Scufundarea cargoului rusesc Ursa Major ridică semne de întrebare privind un posibil transfer de tehnologie nucleară către Coreea de Nord, după ce nava ar fi transportat componente pentru două reactoare nucleare destinate submarinelor, potrivit G4Media, care citează o investigație CNN.
Nava cargo Ursa Major s-a scufundat pe 23 decembrie 2024, la circa 100 km de coasta Spaniei, după mai multe explozii care au dus la moartea a doi membri ai echipajului. Cazul a rămas în mare parte nepublic timp de luni, însă ancheta spaniolă și activitatea militară observată ulterior în zonă au alimentat suspiciuni legate de încărcătură și destinația finală.
Potrivit anchetatorilor spanioli, căpitanul rus ar fi declarat că nava transporta „componente pentru două reactoare nucleare similare celor folosite pe submarine”. În documentele oficiale, încărcătura era descrisă drept „capace industriale”, macarale și containere goale, însă autoritățile au început să suspecteze că transportul real era mult mai sensibil.
Conform investigației CNN citate, căpitanul ar fi susținut că nava urma să fie redirecționată către portul Rason din Coreea de Nord pentru livrarea reactoarelor. Specialiștii citați avertizează că un astfel de transfer ar însemna o schimbare majoră în cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, pe fondul consolidării relațiilor dintre cele două state după declanșarea războiului din Ucraina.
Ursa Major plecase din portul Ust-Luga și era escortată de două nave militare rusești în traversarea apelor europene. Ancheta arată că, înaintea incidentului, cargoul și-ar fi redus inexplicabil viteza, iar ulterior au avut loc trei explozii în apropierea camerei motoarelor. Cei 14 supraviețuitori au fost salvați de autoritățile spaniole.
După sosirea unei nave militare ruse în zonă, au fost detectate alte explozii, iar cargoul s-a scufundat complet. Ulterior, nava rusească Yantar, suspectată de activități de spionaj submarin, s-a întors la epavă, unde au fost raportate noi explozii subacvatice.
Anchetatorii spanioli iau în calcul ipoteza folosirii unei torpile de tip Barracuda, capabilă să perforeze coca fără o explozie majoră vizibilă. Potrivit informațiilor apărute în anchetă, în corpul navei ar fi fost identificată o gaură de aproximativ 50 x 50 cm, însă unii experți consultați de CNN contestă această teorie și indică drept posibilă cauză o mină magnetică.
Reactoarele ar fi putut proveni din seria VM-4SG, utilizată pe submarinele nucleare rusești din clasa Delta IV, potrivit investigației. După scufundare, armata americană a trimis în zonă aeronave WC135-R, folosite pentru detectarea urmelor radioactive și monitorizarea activităților nucleare.
Până acum, autoritățile spaniole nu au raportat riscuri radioactive în sudul Spaniei. Epava se află la aproximativ 2.500 de metri adâncime, iar recuperarea „cutiei negre” este considerată extrem de dificilă.
Recomandate
Mesajul de susținere transmis de Kim Jong Un către Vladimir Putin întărește semnalul unei cooperări militare în creștere între Phenian și Moscova , într-un moment în care Ucraina acuză Coreea de Nord că ar pregăti o nouă desfășurare de soldați pentru a sprijini Rusia, potrivit Mediafax . Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând trupe și armament la Moscova, notează publicația. În scrisoarea către Putin, liderul nord-coreean spune că este „mândru” de relația cu Rusia și vorbește despre continuarea consolidării legăturilor bilaterale. Declarația este redată de agenția de stat KCNA , citată de Le Figaro. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune.” Kim Jong Un își reafirmă și sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, afirmând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Context: schimb de mesaje la nivel înalt și apropiere accelerată după 2022 Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Acuzațiile Kievului: posibile trupe suplimentare și rachete balistice nord-coreene Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe Kim Jong Un că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un calendar al desfășurării. Tot Zelenski a afirmat marți că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. În acest context, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, inclusiv pe zona sistemelor de apărare antiaeriană, iar Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns. [...]
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Escaladarea disputei ruso-japoneze pe Kurile riscă să blocheze dialogul diplomatic , după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat ambasadorul Japoniei la Moscova că a ignorat o convocare la MAE rus, pe fondul reacțiilor de la Tokyo la vizita lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, potrivit Agerpres . Lavrov a spus, într-o conferință de presă, că ambasada japoneză a invocat lipsa de timp a ambasadorului pentru a se prezenta „nici vineri și nici luni”, insistând că acesta „trebuie să vină” la Ministerul de Externe al Rusiei. Tema convocării este conflictul diplomatic declanșat de prima vizită a lui Putin în Kurile, teritoriu revendicat de Japonia. Miza imediată: reguli pentru activitatea diplomatică și contacte economice Pe lângă disputa teritorială, Lavrov a indicat o nemulțumire legată de modul de lucru al misiunii diplomatice japoneze la Moscova. El a afirmat că Rusia vrea să discute cu ambasadorul nipon despre organizarea activității „prin respectarea legilor și procedurilor în vigoare pentru diplomații străini”, menționând că ambasada japoneză ar fi invitat recent o delegație de oameni de afaceri japonezi fără să informeze partea rusă. Context: vizita lui Putin pe Iturup și reacția Tokyo Lavrov a criticat reacția autorităților japoneze la vizita lui Putin de joia trecută pe insula Iturup , cea mai mare dintre cele patru insule din lanțul Kurilelor de Sud, pe care Tokyo le numește „Teritoriul de Nord”. În declarațiile sale, ministrul rus a respins ideea că președintele Rusiei nu ar putea vizita „o oarecare parte a teritoriului Federației Ruse”. Potrivit Kremlinului, Putin s-a întâlnit pe 13 august cu locuitorii insulei Iturup (cu o populație de aproximativ 7.000 de locuitori) și a făcut apel să nu fie uitați cei căzuți în operațiunea din septembrie 1945. Japonia a protestat față de vizită, l-a convocat pe ambasadorul rus la Tokyo, Nikolai Nozdriev, iar ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi i-a transmis un „protest energic”. Șefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, a calificat vizita drept „absolut inacceptabilă”, spunând că „rănește sentimentele poporului japonez”. De ce contează Episodul indică o deteriorare suplimentară a relațiilor ruso-japoneze, deja tensionate de disputa privind cele patru insule ocupate de armata sovietică în 1945. Refuzul (sau amânarea) unei convocări la MAE, în acest context, sugerează un canal diplomatic mai greu de folosit pe termen scurt, în timp ce Moscova ridică și subiecte de procedură privind activitatea ambasadei și contacte cu mediul de afaceri. [...]
Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]
Rusia vizează o schimbare de populație în teritoriile ocupate , printr-un plan de relocare pe termen lung care ar urma să mute aproape 114.000 de cetățeni în zone ucrainene aflate sub control rusesc, cu efecte directe asupra proprietății, pieței muncii și funcționării economiei locale, potrivit Digi24 . Investigația citată de publicație — realizată de cooperativa jurnalistică independentă „Bereg” și tradusă de Meduza — descrie cum această politică se vede deja în orașe precum Melitopol : localnici care vorbesc despre frică, confiscări și presiuni administrative, în paralel cu sosirea unor oameni atrași de salarii mai mari sau beneficii. Presiuni administrative și risc asupra proprietăților Mărturiile adunate de jurnaliști indică o presiune constantă asupra populației rămase, inclusiv pentru obținerea pașapoartelor rusești. Un activist al mișcării ucrainene de rezistență nonviolentă Zla Mavka afirmă că ocupația înseamnă, pentru mulți, teama de percheziții, rețineri și denunțuri, iar accesul la medicamente, servicii bancare și comunicații ar fi devenit mai dificil, în timp ce prețurile ar fi crescut. Un punct cu impact economic imediat este legat de proprietăți: potrivit activistului, locuințele celor plecați riscă să fie declarate „fără proprietar” dacă nu sunt reînregistrate conform legislației ruse, putând fi apoi trecute în administrarea autorităților de ocupație sau atribuite altor persoane. În același timp, revenirea pentru formalități ar presupune controale și proceduri de „filtrare”, cu riscuri pentru cei vizați. „Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”, afirmă activistul. Cum se schimbă economia locală: chirii mari, numerar și servicii slabe Relocarea și mobilitatea forței de muncă sunt descrise și prin perspectiva celor veniți din Rusia sau din alte state. O femeie din Ijevsk, mutată în Melitopol la începutul lui 2025, spune că familia a fost atrasă de condiții financiare mai bune, inclusiv prin modul de calcul al vechimii pentru pensie în teritoriile ocupate și venituri potențial mai mari. Ea relatează însă costuri ridicate și infrastructură slabă: chirii considerate mari pentru condițiile oferite (menționează avansuri de circa 60.000 de ruble și chirii de 30.000 de ruble pe lună pentru un apartament nerenovat); prețuri mai mari la alimente și ofertă limitată; acces redus la servicii bancare, cu plăți frecvente doar în numerar; întreruperi de electricitate și probleme conexe (magazine închise fără generatoare, alimentare cu apă afectată); deficit de medici și timpi mari de așteptare la consultații. Separat, un topograf din Rostov-pe-Don, venit pentru lucrări la o stație de distribuție a gazelor, descrie o piață a chiriilor între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună și dificultăți în obținerea documentelor necesare pentru decontare, deoarece nu toți proprietarii ar accepta să emită acte. Ce urmează și de ce contează Planul este prezentat ca întins pe 20 de ani, iar miza, dincolo de dimensiunea umană, este una de control administrativ și economic: cine deține proprietăți, cine ocupă locurile de muncă și cum funcționează serviciile de bază într-un teritoriu aflat sub ocupație. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismele exacte de implementare, rămâne de urmărit cum va fi aplicată politica de relocare și ce efecte va avea asupra structurii demografice și a economiei locale din orașele vizate. [...]
