Știri
Știri din categoria Externe
Vânzările de arme și trupe către Rusia au adus Coreei de Nord venituri estimate la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei) în ultimii trei ani, o sumă echivalentă cu circa jumătate din producția economică anuală a țării, potrivit unui raport al serviciului de informații sud-coreean citat de Digi24. Miza economică este majoră: fluxul de valută și resurse ar putea atenua presiunea sancțiunilor și susține regimul de la Phenian.
Raportul Serviciului Național de Informații din Seul indică faptul că veniturile provin din livrări de armament „în valoare de miliarde de dolari”, inclusiv obuze de artilerie, lansatoare de rachete și rachete balistice cu rază scurtă KN-23, trimise din Coreea de Nord către Rusia.
Pe lângă armament, Coreea de Nord ar fi contribuit și cu personal militar și tehnic pe front, conform aceleiași evaluări sud-coreene:
Există, de asemenea, informații că Moscova ar plăti personalului nord-coreean aproximativ 2.000 de dolari pe lună (aprox. 9.200 lei) pentru serviciile prestate.
În schimbul sprijinului, Rusia ar fi „inundat” Coreea de Nord cu valută forte, petrol, alimente și inclusiv tehnologie militară sensibilă, potrivit articolului.
În plan intern, raportul menționează că familiile celor uciși ar primi o „primă de deces” de 10.000 de dolari (aprox. 46.000 lei) și locuințe de lux în zona capitalei, fiind tratate ca „eroi de război” de regimul nord-coreean. Totodată, vizitatori din 2025 ar fi observat mașini de lux pe străzile Phenianului, un indiciu că o parte din câștiguri ajunge la elită.
Un semnal economic invocat în material: potrivit Băncii Coreei de Sud, PIB-ul Coreei de Nord a crescut cu 3,7% în 2024, cel mai ridicat nivel de la sancțiunile impuse în 2016.
Pe fundalul acestor evoluții, Kim Jong-un a reafirmat angajamentul față de tratatul de apărare reciprocă cu Rusia, într-o scrisoare către Vladimir Putin, potrivit Reuters, citată de Digi24. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „Tratat de parteneriat strategic cuprinzător”, care include o clauză de apărare reciprocă.
Pentru piețele și decidenții internaționali, datele din raportul sud-coreean sugerează că relația Moscova–Phenian nu este doar una politică, ci și un canal de finanțare și aprovizionare care poate prelungi capacitatea de susținere a efortului de război și poate complica eficiența regimurilor de sancțiuni.
Recomandate
România a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea piețelor energetice într-o convorbire telefonică între ministra de Externe Oana Țoiu și omologul iranian Abbas Araghchi, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor din NATO despre sprijinul acordat operațiunilor conduse de SUA. În mesajul transmis public, Oana Țoiu spune că discuția a vizat „situația actuală din Orientul Mijlociu”, memorandumul de înțelegere semnat recent cu Statele Unite și „abordarea României în conformitate cu dreptul internațional”. „Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.” De ce contează: energie, transport maritim și costuri în lanț Accentul pus pe Strâmtoarea Ormuz indică o preocupare directă pentru efectele economice ale escaladării regionale: libertatea de navigație pe această rută este relevantă pentru fluxurile de energie și pentru transportul maritim, cu impact potențial asupra prețurilor și aprovizionării, inclusiv în Europa. În același mesaj, ministra afirmă că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, atât în Orientul Mijlociu, cât și „în regiunea noastră”, reiterând și „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse. Componenta operațională: ambasada din Teheran și sprijin pentru navigatori Oana Țoiu mai precizează că „Ambasada României la Teheran este pe deplin operațională” și „pregătită să ofere sprijin” pentru facilitarea revenirii în țară a navigatorilor, „în special a celor care necesită asistență medicală”. Contextul politic și reacțiile din NATO Convorbirea are loc după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat România (și Italia) ca exemple de sprijin pentru operațiunile militare conduse de SUA în conflictul cu Iran, mai notează publicația. În plan intern, Antena 3 menționează o reacție critică a liderului AUR, George Simion, la adresa ministrului de Externe. În paralel, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” lansat împotriva Iranului de SUA și Israel, iar vicepremierul italian Antonio Tajani a respins ideea unei implicări militare a Italiei, potrivit aceleiași surse. [...]
Discuțiile secrete Putin–Lukașenko de la Valdai indică o presiune pentru implicarea mai directă a Belarusului în sprijinul militar al Rusiei , într-un moment în care infrastructura de pe teritoriul belarus a intrat explicit în vizorul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea cu ușile închise dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko a avut loc vineri, la reședința izolată a liderului rus din Valdai. Kremlinul a prezentat-o drept o discuție de rutină despre comerț, proiecte comune și „securitate regională”, însă formatul – fără conferință de presă, fără declarații publice și fără documente semnate – sugerează că miza reală a fost alta, notează publicația. De ce contează: Belarus riscă să devină țintă dacă rămâne „platformă” pentru atacuri Contextul imediat al întâlnirii este escaladarea tensiunilor dintre Kiev și Minsk, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a dat Belarusului un termen de o săptămână pentru a elimina stații rusești de retransmisie a semnalului, despre care Ucraina susține că ar fi fost folosite pentru ghidarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean. Kremlinul a respins avertismentul ca pe o amenințare la adresa suveranității Belarusului. Totuși, potrivit Kyiv Post, elementul relevant este schimbarea de ecuație strategică: publicația amintește că a relatat anterior că respectivele puncte de retransmisie „au amuțit” după ultimatum, conform referirilor lui Zelenski la rapoarte militare și de informații. Dilema lui Lukașenko: sprijin pentru Putin fără costul intrării în război Pentru Lukașenko, situația descrisă de Kyiv Post accentuează o problemă veche: își dorește protecția și subvențiile asociate sprijinului Moscovei, dar încearcă să evite costurile unei participări directe la război. Până acum, liderul belarus a evitat trimiterea de trupe în Ucraina, însă rolul teritoriului belarus în efortul de război al Rusiei este deja substanțial. Publicația trece în revistă câteva repere: în februarie 2022, Belarus a fost una dintre principalele platforme de lansare pentru invazia pe scară largă a Rusiei; ulterior, Minsk a găzduit arme nucleare tactice rusești; au avut loc exerciții militare comune repetate; infrastructura militară din Belarus a sprijinit menținerea presiunii asupra Ucrainei. În această logică, pentru Kiev nu contează doar dacă soldați belaruși trec granița, ci dacă bazele, radarele, stațiile de retransmisie și logistica de pe teritoriul Belarusului continuă să susțină atacurile rusești. Concluzia operațională este că Belarus devine „parte a câmpului de luptă”, chiar dacă Lukașenko insistă că nu este parte din război. Ce ar fi urmărit Putin la Valdai Kyiv Post apreciază că discuțiile de la Valdai ar reflecta o nerăbdare crescândă a lui Putin față de orice semn de ezitare din partea Minskului și o încercare de a „strânge controlul”, cerând loialitate și disponibilitate pentru următoarea etapă de presiune asupra Ucrainei. În același timp, întâlnirea scoate la iveală și o vulnerabilitate a alianței ruso-belarușe: Lukașenko rămâne util Moscovei atât timp cât poate oferi teritoriu, infrastructură și „adâncime strategică” fără a declanșa consecințe directe. Avertismentul Ucrainei arată însă că această aranjare nu mai este fără costuri, iar activele de pe teritoriul belarus pot ajunge să fie tratate drept ținte legitime în efortul Kievului de a opri atacurile facilitate tehnic din Belarus. [...]
Atacurile ucrainene asupra Crimeei au început să producă efecte economice și operaționale vizibile , după ce autoritățile instalate de Moscova au declarat vineri „ situație de urgență ”, pe fondul raidurilor aeriene tot mai frecvente, potrivit Adevărul . Penele de curent, blocajele logistice și penuria de combustibil au forțat măsuri de raționalizare care afectează direct activitatea zilnică și transportul în peninsulă. Conform The Guardian , raidurile au perturbat lanțurile logistice și au alimentat o criză de combustibil care se resimte nu doar în Crimeea, ci și în alte teritorii ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Raționalizări: energie, combustibil și program redus În Sevastopol, guvernatorul numit de Moscova a cerut populației să reducă consumul de energie pentru a evita noi întreruperi. În paralel, autoritățile locale au introdus restricții care indică presiune asupra infrastructurii și aprovizionării: suspendarea vânzărilor de combustibil către șoferii particulari; restricționarea programului transportului public; limitarea programului magazinelor; reducerea iluminatului stradal. Aceste măsuri au un impact imediat asupra mobilității și comerțului local, într-un context în care logistica devine mai vulnerabilă. Escaladare în aer și mesaj politic de la Kiev Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât peste 600 de drone ucrainene într-o singură noapte, inclusiv în apropiere de Moscova și în Crimeea, unul dintre cele mai ridicate bilanțuri de la începutul invaziei. Președintele Volodimir Zelenski a susținut că intensificarea operațiunilor este o formă de „justiție” în raport cu bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei asupra orașelor ucrainene și a reiterat că peninsula Crimeea rămâne un obiectiv central în strategia Kievului. Context: victime în Ucraina și presiune pe infrastructură În aceeași zi, atacuri cu drone rusești au ucis trei civili în regiunile Dnipropetrovsk și Sumî. În Nikopol, două persoane au murit și alte 12 au fost rănite, inclusiv doi copii. În regiunea Sumî, un bărbat a fost ucis într-un sat din apropierea centrului regional. Separat, operatorul de telecomunicații Kyivstar a anunțat un acord cu Ministerul Economiei pentru dezvoltarea infrastructurii interne de calcul dedicată inteligenței artificiale, proiect susținut financiar de compania-mamă VEON. Potrivit informațiilor din articol, prima etapă ar necesita o capacitate de 3–5 MW și investiții de ordinul zecilor de milioane de dolari (aprox. sute de milioane de lei), iar compania argumentează că operarea acestor tehnologii în afara țării ar reprezenta un risc de securitate, în condițiile în care armata este principalul utilizator al soluțiilor de inteligență artificială. Ce urmează, pe termen scurt Dacă atacurile asupra infrastructurii din Crimeea continuă, presiunea operațională se poate traduce în extinderea restricțiilor de consum și a limitărilor de combustibil, cu efecte în cascadă asupra transportului și aprovizionării în teritoriile ocupate. În același timp, intensificarea loviturilor cu rază lungă în apropierea unor zone sensibile rămâne un factor de risc pentru o escaladare mai largă, pe fondul temerilor occidentale privind posibile „provocări” ale Rusiei în regiune. [...]
Administrația Trump pregătește un pașaport aniversar în ediție limitată, care ar urma să fie emis implicit doar la agenția din Washington , o schimbare cu impact operațional limitat, dar cu potențial de confuzie pentru solicitanți, potrivit POLITICO . Donald Trump a prezentat vineri o nouă versiune a unui „pașaport special” al SUA care îi poartă imaginea, lansat ca ediție limitată pentru a marca 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Președintele a publicat pe Truth Social o imagine a unei pagini din pașaport și mesajul: „Noul pașaport al SUA, pe care scrie: «Bine ați venit, dar purtați-vă frumos!»”. Imaginea arată o pagină în care Trump apare sprijinit de biroul cunoscut ca Resolute Desk, cu textul Declarației de Independență în fundal și semnătura sa în partea de jos. Pe pagina alăturată apare tabloul „Declarația de Independență”, realizat de John Trumbull. Documentul pare să includă o reprezentare a lui Trump inspirată de portretul său din Smithsonian National Portrait Gallery și diferă de imaginile publicate anterior în acest an de Departamentul de Stat , care foloseau o altă reprezentare a președintelui. Ce se știe despre emitere și unde se aplică Potrivit informațiilor citate, pașaportul aniversar a fost anunțat prima dată în aprilie, ca parte a manifestărilor pentru aniversarea a 250 de ani de la înființarea SUA, fiind descris ca un pașaport „în ediție limitată”, cu „elemente grafice personalizate și imagini îmbunătățite” pe coperți și în interior. Un oficial a declarat pentru CNN că pașaportul „va fi documentul emis în mod implicit de Agenția de Pașapoarte din Washington, atunci când va deveni disponibil”, pentru persoanele care își reînnoiesc personal pașaportul la acea agenție. În același timp, „opțiunile online sau celelalte locații vor continua să utilizeze designul actual al pașaportului”. Confirmări oficiale, încă în așteptare Contul oficial al Casei Albe de pe X a publicat aceeași imagine, cu mesajul: „Noul pașaport al SUA pentru a celebra 250 de ani ai Americii”. Întrebată dacă aceasta este imaginea oficială a pașaportului aniversar, Casa Albă a direcționat solicitările către Departamentul de Stat, iar CNN a cerut un punct de vedere și instituției. Context: cum arată pașaportul american în prezent În prezent, coperta interioară din față a pașapoartelor americane include o imagine a picturii lui Percy Moran care îl înfățișează pe Francis Scott Key în dimineața de după bombardamentul Fortului McHenry, eveniment care l-a inspirat să scrie versurile devenite ulterior imnul național al SUA; pe aceeași pagină sunt imprimate și versuri din imn. [...]
Schimbul de lovituri dintre Iran și SUA pune din nou sub presiune traficul prin Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, chiar dacă prețul petrolului a scăzut în ultimele zile pe speranța că transporturile își revin, potrivit Al Jazeera . Iranul și Statele Unite s-au acuzat reciproc pentru atacuri în Golf, pe fondul temerilor că armistițiul „fragil” dintre cele două țări se destramă. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis sâmbătă că a lovit „situri americane” în regiune, ca represalii la atacuri americane asupra unor facilități iraniene de rachete, drone și radar. Ce s-a întâmplat și cum justifică fiecare parte Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că ultimele lovituri americane au vizat depozite iraniene de rachete și drone, precum și poziții radar de coastă, descriind operațiunea drept răspuns la „agresiunea neprovocată împotriva transportului comercial” care ar fi „încălcat în mod evident armistițiul”. În Iran, televiziunea de stat a relatat, citând un reporter din orașul-port Sirik (sud), că vineri seară s-a auzit o explozie la debarcaderul Taheroui. O sursă militară „informată” a pus incidentul pe seama impactului unui proiectil, iar agenția Mehr a susținut ulterior că portul funcționează normal și nu au fost raportate pagube la echipamente sau facilități. Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat ceea ce a descris drept un atac iranian cu dronă asupra unei nave, numindu-l „o încălcare prostească” a acordului de încetare a focului. Vicepreședintele JD Vance a avertizat, într-o postare pe X, că „violența va fi întâmpinată cu violență” dacă Iranul continuă atacurile. IRGC a transmis, printr-un mesaj publicat pe canalul Telegram al televiziunii de stat, că o repetare a „agresiunii” va atrage un răspuns mai amplu: „Dacă agresiunea se repetă, răspunsul nostru va fi mai amplu decât acesta.” Bahrain intră în ecuație, iar riscul regional crește Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lovit ținte „legate de forțele americane” ca răspuns la atacuri ale SUA asupra coastei sudice a Iranului, pe care Teheranul le consideră o încălcare a Cartei ONU și a memorandumului dintre cele două țări. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde s-ar fi aflat. La scurt timp, Bahrain a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene cu drone asupra teritoriului său, potrivit agenției de presă de stat, și a spus că își rezervă dreptul deplin de a-și apăra suveranitatea și securitatea, calificând incidentul drept „o încălcare gravă a suveranității și a dreptului internațional”. De ce contează economic: Hormuz, transportul comercial și prețul petrolului Schimbul de focuri ridică semne de întrebare asupra Memorandumului de Înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie de SUA și Iran, care includea un armistițiu și era prezentat ca un pas preliminar pentru negocieri ulterioare, inclusiv privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Iranul avertizase navele să nu intre sau să iasă din Golf prin strâmtoare fără permisiune, însă transporturile au continuat, unele folosind o rută neautorizată de Teheran. În acest context, Al Jazeera notează că, în pofida escaladării, prețurile petrolului au scăzut puternic pe speranța că traficul prin Hormuz va continua să se recupereze. Totuși, atacul de joi asupra unei nave comerciale înregistrate în Singapore, „Ever Lovely”, a reaprins tensiunile dintre Washington și Teheran, cu potențial de a afecta percepția de risc în jurul rutelor maritime din zonă. Miza de reglementare și securitate: verificarea nucleară, condiție pentru un acord final Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi, a avertizat că orice înțelegere finală SUA–Iran ar avea nevoie de garanții solide pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. El a spus că declarațiile de intenție nu sunt suficiente și că este necesar un sistem puternic de verificare „cât mai curând posibil”. Acordul interimar menționat în material prevede că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului — estimat înainte de război la 440 kg, îmbogățit la 60% — ar urma să fie „diluat” („downblended”) sub supravegherea AIEA. [...]
Israel, Liban și SUA au convenit retragerea trupelor israeliene din două zone din sudul Libanului , într-un acord-cadru care mută controlul acelor poziții către armata libaneză, potrivit Mediafax . Înțelegerea vine după luni de conflict, extins pe fondul războiului cu Iran, și este prezentată de părți ca bază pentru negocieri ulterioare. Acordul prevede retragerea forțelor israeliene din două poziții și transferul acestora sub controlul armatei libaneze. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că una dintre zonele vizate este la nord de râul Litani, iar cealaltă la sud, descriind mișcarea drept părăsirea unor poziții de care armata israeliană „nu mai are nevoie”, potrivit CNN. Ce semnale transmit părțile despre pașii următori Secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat semnarea acordului drept „începutul începutului” și a avertizat că urmează o etapă dificilă de implementare și negociere. De partea libaneză, ambasadoarea Libanului în Statele Unite, Nada Hamadeh Moawad, a numit acordul-cadru „primul pas” către restabilirea suveranității și integrității teritoriale a țării. Obstacolul politic și de securitate: reacția Hezbollah În același timp, acordul a fost criticat de Hezbollah. Deputatul Hassan Fadallah a declarat: „Oricine dă mâna cu inamicul este un criminal ca și ei”. În paralel, Netanyahu a afirmat că Israelul păstrează controlul asupra unei părți semnificative a teritoriului ocupat în sudul Libanului și că prezența militară israeliană va continua atât timp cât Hezbollah nu va fi dezarmată. [...]
