Știri
Știri din categoria Externe
UE deblochează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina după ce Ungaria renunță la veto, iar decizia deschide calea atât pentru finanțarea pe 2026–2027, cât și pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit HotNews.
Ambasadorii UE au aprobat miercuri împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) promis Ucrainei și un nou pachet de sancțiuni, după ce Ungaria și-a ridicat dreptul de veto, a anunțat președinția cipriotă a UE. Acordul mai trebuie aprobat formal de cele 27 de state membre până joi după-amiază.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că plata împrumutului poate avea loc în termen de 24 de ore dacă Ungaria nu își exprimă în scris obiecțiile.
UE ajunsese la un acord pentru împrumut anul trecut, însă Ungaria a refuzat ulterior să îl aprobe, premierul Viktor Orban acuzând Ucraina că sabotează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Kievul a susținut că infrastructura a fost avariată de atacurile rusești.
Obstacolul a fost înlăturat după ce grupul petrolier maghiar MOL a anunțat că a fost informat de operatorul ucrainean al conductei că este gata să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia. MOL se așteaptă ca primele transporturi să ajungă cel târziu joi, în condițiile în care ambele țări rămân dependente de Rusia pentru o parte importantă a energiei.
În material este menționat și un context politic: perspectivele aprobării împrumutului s-au îmbunătățit după alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul condus de Peter Magyar, care a spus că nu va mai bloca fondurile UE pentru Kiev.
UE va acorda împrumuturi fără dobândă Ucrainei în perioada 2026–2027, pe baza banilor împrumutați de UE de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut derogări, astfel că nu vor participa la împrumutul comun.
Potrivit informațiilor prezentate, nu se preconizează ca Ucraina să ramburseze banii din fonduri proprii, capitalul urmând să fie rambursat după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, odată cu încheierea conflictului. Rusia are active ale băncii centrale înghețate în UE de aproximativ 210 miliarde de euro (aprox. 1.050 miliarde lei), care ar putea fi utilizate pentru rambursare.
Împrumutul ar acoperi două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, estimate la 135 de miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei), cu o tranșare de 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei) în 2026 și 45 de miliarde de euro în 2027. În fiecare an, 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) ar urma să meargă către cheltuieli militare și 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) către nevoi bugetare generale, restul finanțării urmând să fie acoperit de alți aliați.
Întârzierea provocată de disputa cu Ungaria a afectat și noile sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE intenționa inițial să le adopte pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă din 24 februarie 2022.
Noul pachet urmărește să reducă veniturile Rusiei din energie și să limiteze aprovizionarea cu echipament militar. În energie, UE introduce o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru țițeiul rusesc și propune ca măsura să fie aplicată coordonat cu parteneri „cu aceeași viziune”, în urma unei decizii a G7. În plus, alte 43 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei sunt incluse pe lista de sancțiuni.
Pentru prima dată, UE ar urma să folosească instrumentul anti-eludare împotriva unei țări terțe (Kârgâzstan), să interzică tranzacțiile cu un port petrolier dintr-o țară terță (Karimun, Indonezia) și să introducă clauze pentru protejarea proprietății intelectuale și a companiilor din UE împotriva acțiunilor în justiție intentate de Rusia în țări terțe. Pachetul vizează și complexul industrial militar al Rusiei, inclusiv capacitățile de producție de drone, extinde sancțiunile asupra instituțiilor bancare rusești și adaugă 120 de persoane și entități pe lista sancțiunilor.
Recomandate
UE se așteaptă să deblocheze joi împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, condiționat de reluarea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba , potrivit Politico . Miza este una operațională și financiară: un blocaj legat de infrastructura energetică a ajuns să țină pe loc un pachet major de finanțare pentru Kiev. Deblocarea ar urma să aibă loc dacă, așa cum anticipează oficiali europeni citați de publicație, livrările de țiței către Ungaria și Slovacia reîncep efectiv până atunci. În centrul disputei se află conducta Drujba, legătură veche din era sovietică ce traversează Ucraina spre cele două state membre. De ce depinde împrumutul: petrolul trebuie să ajungă „fizic” în Ungaria și Slovacia Potrivit a cinci diplomați UE, „descătușarea” împrumutului este legată de reluarea transportului de țiței prin Drujba, condiție folosită de guvernul ungar condus de Viktor Orbán (aflat la final de mandat) pentru a bloca împrumutul. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat marți că linia a fost reparată. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus miercuri, la Forumul de Afaceri UE–Ucraina, că evoluțiile recente au deschis calea pentru eliberarea banilor: „Petrolul curge în conducta Drujba — asta înseamnă că… vom putea elibera împrumutul de 90 de miliarde de euro.” În discuțiile dintre ambasadorii UE, Ungaria și Slovacia au indicat că sprijinul lor depinde de faptul ca petrolul să ajungă efectiv pe teritoriul lor, au relatat trei diplomați. Unul dintre ei a avertizat că ar putea exista încă probleme tehnice. Calendarul: fluxuri până joi, bani în mai (dacă aprobarea trece) Ambasadorii UE au dat un sprijin preliminar pachetului, potrivit Ciprului, care deține președinția Consiliului UE, după ce Ucraina a făcut reparațiile și fluxurile spre vest au fost reluate. Compania ungară de petrol MOL a transmis că țițeiul a început să se miște prin Ucraina marți la prânz și ar urma să ajungă în Ungaria și Slovacia cel târziu joi. Ministrul economiei din Slovacia, Denisa Sáková, a confirmat un calendar similar într-o postare pe Facebook, menționând că livrările ar trebui să reînceapă miercuri dimineață. Dacă împrumutul este aprobat săptămâna aceasta, Kievul ar urma să primească banii în mai, ceea ce ar oferi un sprijin economiei afectate de război, în timp ce Ucraina se apără de invazia Rusiei, ajunsă în al cincilea an. După ridicarea veto-ului ungar, Comisia Europeană ar putea face plățile după verificări tehnice care ar urma să dureze câteva săptămâni. Contextul blocajului: acord în decembrie, veto în februarie UE a convenit inițial asupra împrumutului în decembrie, însă Budapesta l-a blocat în februarie, pe fondul disputei privind conducta. Orbán l-a acuzat pe Zelenski că a întârziat reparațiile infrastructurii ca represalii pentru relațiile prietenoase ale Ungariei cu Rusia. Zelenski a scris miercuri pe X că deblocarea este „semnalul corect în circumstanțele actuale”. Un oficial ungar a declarat, la rândul său, că „poziția noastră nu s-a schimbat”. [...]
Deblocarea ajutorului financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) repune pe masă un mecanism de împrumut cu garanții între statele UE și cu risc bugetar dacă Rusia nu plătește „reparații de război” , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat acordul dintre partenerii din UE și Ungaria, care i-a permis premierului ungar Viktor Orban să-și ridice veto-ul asupra pachetului. Ajutorul este descris ca fiind oferit „sub forma unui împrumut”, pe care Kievul îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”. În caz contrar, nota de plată ar urma să fie acoperită de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare, conform informațiilor preluate în articol. Deblocarea a venit după ce Ucraina a reparat și repus în funcțiune conducta petrolieră Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene, iar Ungaria a acceptat ridicarea veto-ului, mai notează materialul. Tot Orban și-a ridicat și opoziția față de al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Într-un mesaj pe rețeaua socială X, Zelenski a transmis că pachetul de ajutor pe doi ani și noul pachet de sancțiuni „sunt acum în aplicare”, după validarea măsurilor de către ambasadorii celor 27 de state membre. El a susținut că sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei trebuie să fie „suficiente” pentru a crea stimulente de oprire a războiului. Miza următoare: negocierile de aderare la UE Zelenski a indicat că următorul obiectiv este avansarea negocierilor de aderare, inclusiv prin deschiderea unor grupuri de capitole. În același timp, Ucraina cere o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar procesul depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În context, articolul amintește că Orban s-a opus și aderării Ucrainei, invocând situația drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia și posibile efecte negative asupra economiei Ungariei. [...]
Emmanuel Macron a deschis discuția despre suspendarea acordului UE–Israel , o mișcare cu potențial de impact de reglementare și comercial, în condițiile în care acordul de asociere stă la baza relației politice și economice dintre Uniunea Europeană și Israel, potrivit Le Figaro . Președintele francez a spus că există o „întrebare legitimă” privind posibilitatea suspendării acordului, dacă Israel „continuă această politică care contravine istoriei sale”, făcând referire în special la situația din Liban, țară pe care Israel a bombardat-o în ultimele zile în lupta sa împotriva mișcării islamiste Hezbollah. În același timp, Macron a indicat că nu dorește escaladarea imediată a tensiunilor, invocând faptul că Israel a acceptat recent un armistițiu pentru Liban și s-a angajat în discuții. El a sugerat o abordare de temporizare înainte ca Franța să își clarifice poziția, dar a adăugat că „lucrurile nu pot continua ca acum câțiva ani”. Mesajul către Israel și Hezbollah: armistițiul „trebuie extins” Macron a afirmat că Israel ar trebui să „renunțe la ambițiile teritoriale” în Liban. În paralel, a cerut ca Hezbollah, descris ca pro-iranian, să înceteze tirurile către teritoriul israelian și să fie dezarmat „de către libanezii înșiși”. Totodată, președintele francez a susținut că armistițiul în vigoare „va trebui extins” pentru a permite „începutul unei adevărate dinamici de stabilizare” și a pledat pentru un „acord politic între Israel și Liban” care să garanteze securitatea ambelor țări, integritatea teritorială a Libanului și să creeze premisele normalizării relațiilor. Context operațional: rolul Franței după plecarea Finul și nevoile financiare ale Libanului Macron a mai spus că Franța este „pregătită să își mențină angajamentul pe teren” după plecarea Finul (misiunea ONU), programată pentru finalul anului. De partea cealaltă, premierul libanez Nawaf Salam a cerut „retragerea totală” a forțelor israeliene de pe teritoriul libanez, precum și întoarcerea prizonierilor și a persoanelor strămutate. El a declarat că Libanul are nevoie de „500 de milioane de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru a face față crizei umanitare în următoarele șase luni. Ce urmează Pe fondul unui armistițiu marcat de numeroase incidente, sunt programate noi discuții „directe” între Liban și Israel joi, la Washington, la circa zece zile după o primă sesiune, potrivit unei surse din diplomația americană citate de AFP. [...]
Partidul „Bulgaria Progresistă”, asociat președintelui Rumen Radev și câștigător al alegerilor parlamentare, încearcă să reducă riscul de instabilitate politică printr-un mesaj de continuitate strategică – menținerea Bulgariei în UE, NATO și pe traiectoria zonei euro – și prin presiuni pentru formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Ivan Demerdzhiev, fost ministru de Interne și nou deputat, care a spus că formațiunea nu urmărește ieșirea Bulgariei din Uniunea Europeană, zona euro sau NATO, ci „ajustarea politicilor” astfel încât să reflecte mai bine interesele naționale. El a descris rezultatul electoral drept „un mandat pentru responsabilitate”, nu un câștig personal sau politic, și a insistat că partidul este „un proiect comun”, nu o sumă de interese individuale. Reformă instituțională: schimbarea procurorului general, anunțată ca prioritate În plan intern, Demerdzhiev a indicat reforme instituționale, inclusiv schimbări la vârful Parchetului. El a afirmat că procurorul general Borislav Sarafov ar trebui înlăturat, susținând că „atribuțiile sale au încetat de mult prin lege” și că partidul va lua „toate măsurile” în acest sens. Presiune pentru guvern rapid și evaluări la Interne Reprezentantul formațiunii a cerut formarea rapidă a unui guvern stabil, argumentând că Bulgaria are nevoie de conducere cu puteri depline imediat după alegeri. În același timp, a evaluat pozitiv activitatea Ministerului de Interne în combaterea cumpărării de voturi, apreciind că intervențiile au limitat abuzurile. Întrebat dacă ar accepta o funcție de conducere în minister, Demerdzhiev a evitat un răspuns direct, spunând că nu se ghidează după dorințe personale, ci după poziția în care ar putea fi „cel mai util”. El a comentat și activitatea secretarului general interimar al ministerului, Georgi Kandev, pe care l-a lăudat pentru gestionarea perioadei electorale, dar a precizat că o eventuală decizie de menținere în funcție nu ține exclusiv de ministrul de Interne, deoarece procedura de numire este separată. În material se menționează că declarațiile lui Demerdzhiev sunt citate de Novinite. [...]
Creșterea la 64,2 milioane de imigranți în UE în 2025 amplifică presiunea pe piața muncii și pe sistemele de azil , într-un context în care migrația este concentrată în câteva state mari și evoluează inegal în interiorul blocului, potrivit Reuters . Un raport publicat miercuri de Centrul pentru Cercetare și Analiză privind Migrația (RFBerlin) arată că numărul imigranților care locuiesc în Uniunea Europeană a urcat la un nivel record de 64,2 milioane în 2025, cu aproximativ 2,1 milioane mai mult decât în anul anterior. Comparativ, în 2010 erau 40 de milioane, conform raportului, care citează date Eurostat și ale Agenției ONU pentru Refugiați. Unde se concentrează migrația: Germania rămâne principalul pol, Spania crește cel mai rapid Germania a rămas cea mai mare țară-gazdă din UE pentru persoanele născute în afara țării, cu aproape 18 milioane, iar 72% dintre acestea sunt de vârstă activă, indică raportul. Spania a înregistrat cea mai rapidă creștere recentă, adăugând aproximativ 700.000 de persoane, până la o populație născută în străinătate de 9,5 milioane. „Germania rămâne principala destinație pentru migranți în Europa, atât în termeni absoluți, cât și, într-o măsură semnificativă, raportat la populația sa”, a declarat Tommaso Frattini, unul dintre autorii raportului. Diferențe mari între state și presiune concentrată pe sistemele de azil Studiul mai arată că tiparele migrației sunt inegale în UE, cu Luxemburg, Malta și Cipru confruntându-se cu ponderi mai ridicate de imigranți raportat la populație. Și cererile de azil sunt concentrate: Spania, Italia, Franța și Germania au cumulat aproape trei sferturi din totalul aplicațiilor. Germania găzduia, totodată, cel mai mare număr de refugiați, de 2,7 milioane, potrivit raportului. [...]
Ucraina încearcă să deblocheze canalul politic al negocierilor și i-a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire directă între președintele Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă tentativă de relansare a discuțiilor de pace, potrivit Digi24 . Propunerea a fost făcută publică de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, în declarații pentru presă de marți, aprobate pentru publicare miercuri, într-un material relatat de Reuters. Sîbiga a spus că Ucraina a discutat ideea cu partea turcă și că a abordat și „alte capitale”. De ce contează: presiune pe formatul și locul negocierilor Mesajul Kievului este că ar accepta o întâlnire cu Putin în orice altă locație, cu două excepții: Belarus și Rusia. Potrivit ministrului, Zelenski își dorește de multă vreme o întâlnire directă cu liderul de la Kremlin, în încercarea de a grăbi o soluționare a conflictului, descris ca fiind de peste patru ani. Belarus este menționat explicit ca opțiune exclusă pe fondul relației strânse cu Rusia și al rolului avut în 2022, când Moscova a folosit teritoriul belarus pentru lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei. Ce se știe și ce rămâne neclar Sîbiga nu a precizat care a fost răspunsul Ankarei la propunerea de găzduire. În același timp, el a indicat că Ucraina ar merge la o astfel de întâlnire dacă ar fi organizată de „o altă capitală”, atâta timp cât nu este vorba despre Moscova sau Minsk. În paralel, Kremlinul a transmis anterior că ar fi dispus să-l găzduiască pe Zelenski la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a spus că nu o va accepta. Context diplomatic în regiune În același set de declarații, ministrul ucrainean de Externe a mai spus că a schimbat deja mesaje scrise cu Anita Orban, care urmează să devină noul ministru de externe al Ungariei după instalarea noului guvern, în urma alegerilor câștigate în această lună. [...]
