Știri
Știri din categoria Externe
UE deblochează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina după ce Ungaria renunță la veto, iar decizia deschide calea atât pentru finanțarea pe 2026–2027, cât și pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit HotNews.
Ambasadorii UE au aprobat miercuri împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) promis Ucrainei și un nou pachet de sancțiuni, după ce Ungaria și-a ridicat dreptul de veto, a anunțat președinția cipriotă a UE. Acordul mai trebuie aprobat formal de cele 27 de state membre până joi după-amiază.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că plata împrumutului poate avea loc în termen de 24 de ore dacă Ungaria nu își exprimă în scris obiecțiile.
UE ajunsese la un acord pentru împrumut anul trecut, însă Ungaria a refuzat ulterior să îl aprobe, premierul Viktor Orban acuzând Ucraina că sabotează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Kievul a susținut că infrastructura a fost avariată de atacurile rusești.
Obstacolul a fost înlăturat după ce grupul petrolier maghiar MOL a anunțat că a fost informat de operatorul ucrainean al conductei că este gata să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia. MOL se așteaptă ca primele transporturi să ajungă cel târziu joi, în condițiile în care ambele țări rămân dependente de Rusia pentru o parte importantă a energiei.
În material este menționat și un context politic: perspectivele aprobării împrumutului s-au îmbunătățit după alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul condus de Peter Magyar, care a spus că nu va mai bloca fondurile UE pentru Kiev.
UE va acorda împrumuturi fără dobândă Ucrainei în perioada 2026–2027, pe baza banilor împrumutați de UE de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut derogări, astfel că nu vor participa la împrumutul comun.
Potrivit informațiilor prezentate, nu se preconizează ca Ucraina să ramburseze banii din fonduri proprii, capitalul urmând să fie rambursat după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, odată cu încheierea conflictului. Rusia are active ale băncii centrale înghețate în UE de aproximativ 210 miliarde de euro (aprox. 1.050 miliarde lei), care ar putea fi utilizate pentru rambursare.
Împrumutul ar acoperi două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, estimate la 135 de miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei), cu o tranșare de 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei) în 2026 și 45 de miliarde de euro în 2027. În fiecare an, 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) ar urma să meargă către cheltuieli militare și 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) către nevoi bugetare generale, restul finanțării urmând să fie acoperit de alți aliați.
Întârzierea provocată de disputa cu Ungaria a afectat și noile sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE intenționa inițial să le adopte pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă din 24 februarie 2022.
Noul pachet urmărește să reducă veniturile Rusiei din energie și să limiteze aprovizionarea cu echipament militar. În energie, UE introduce o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru țițeiul rusesc și propune ca măsura să fie aplicată coordonat cu parteneri „cu aceeași viziune”, în urma unei decizii a G7. În plus, alte 43 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei sunt incluse pe lista de sancțiuni.
Pentru prima dată, UE ar urma să folosească instrumentul anti-eludare împotriva unei țări terțe (Kârgâzstan), să interzică tranzacțiile cu un port petrolier dintr-o țară terță (Karimun, Indonezia) și să introducă clauze pentru protejarea proprietății intelectuale și a companiilor din UE împotriva acțiunilor în justiție intentate de Rusia în țări terțe. Pachetul vizează și complexul industrial militar al Rusiei, inclusiv capacitățile de producție de drone, extinde sancțiunile asupra instituțiilor bancare rusești și adaugă 120 de persoane și entități pe lista sancțiunilor.
Recomandate
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Danemarca mizează pe un canal de negociere cu SUA pentru Groenlanda, în timp ce cadrul juridic existent permite deja o extindere rapidă a prezenței militare americane , potrivit Agerpres . Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , a spus că discuțiile din grupul de lucru înființat la începutul anului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite generează „un optimism prudent”, deși „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Într-o conferință de presă la Summitul European privind Regiunea Arctică, organizat la Rovaniemi, Frederiksen a indicat că vede „semne și semnale foarte clare” și că speră într-o „modalitate de a avansa pașnic”. De ce contează: acordul din 1951 lasă loc pentru desfășurări americane cu notificare Miza practică a negocierilor este amplificată de cadrul legal deja existent. Un acord de apărare din 1951 , actualizat în 2004, oferă „practic libertate” forțelor americane să desfășoare echipamente în Groenlanda, cu condiția informării autorităților. În acest context, potrivit mai multor instituții media citate de Agerpres, Statele Unite ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei, peste baza Pituffik, pe care americanii o dețin deja în nordul teritoriului autonom danez. Context: Arctica a urcat pe agenda UE și NATO Frederiksen a legat evoluțiile din Groenlanda de schimbarea priorităților de securitate în regiune, afirmând că, la începutul mandatului său, Arctica nu era „cu adevărat” pe agenda Uniunii Europene sau a NATO, în timp ce „astăzi” zece aliați desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. La începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a reluat cererile privind preluarea controlului asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate apăra acest teritoriu autonom. Agerpres nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al discuțiilor din grupul de lucru, dincolo de declarațiile premierului danez și informațiile apărute în media despre posibile baze noi. [...]
Atacul cu dronă asupra infrastructurii feroviare de la granița Ucraina–Polonia indică o presiune crescândă asupra rutelor logistice către Ucraina , într-un context în care oficiali UE avertizează că Moscova urmărește să intimideze și să divizeze statele care susțin Kievul, potrivit HotNews . Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat la Summitul European al Arcticii (Finlanda) că atacul asupra unui tren în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia a fost lansat cu scopul de a intimida și a diviza Europa. Un mesaj similar a transmis și șefa diplomației UE, Kaja Kallas , care a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care sprijină Ucraina. „Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a declarat Kaja Kallas. Ce s-a întâmplat la granița estică a NATO O dronă rusească a lovit duminică un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, la scurt timp după ce o delegație de înalți oficiali a trecut prin zonă. Potrivit companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția , un „tren diplomatic” care îi transporta pe Boris Johnson, Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE a plecat intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată. Compania a susținut că este „foarte probabil” ca ținta dronei să fi fost, de fapt, trenul diplomatic, care plecase mai devreme decât era programat. Carl Bildt a publicat pe X un videoclip cu atacul și a afirmat că trenul lovit nu era cel în care se afla el, ci unul care a plecat la câteva minute după. El a precizat că trenul a fost evacuat pe măsură ce drona se apropia și că nu au existat răniți, invocând funcționarea unui „sistem de siguranță foarte bun”. În aceeași zonă, un alt tren în care se afla fostul director al CIA, David Petraeus, era încă în stația Iahodin în momentul loviturii, potrivit Ukrzalizniția. Boris Johnson a comentat, tot pe X, că atacul ilustrează tipul de lovituri „aleatorii și fără sens” pe care ucrainenii le suportă zilnic, inclusiv asupra căilor ferate civile. De ce contează: presiune pe nodurile de frontieră și pe fluxurile de transport Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a descris atacurile tot mai frecvente ale Rusiei la granițele NATO drept „o escaladare”. Separat, duminică dimineață, un camion aflat la mai puțin de un kilometru de granița Ucrainei cu Polonia a fost lovit, iar punctul de trecere Dorohusk–Iahodin și-a întrerupt temporar activitatea, potrivit grănicerilor. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că a vizat infrastructura care facilitează transportul de mărfuri militare din Europa către vestul Ucrainei. În ultimele săptămâni, Rusia a început să vizeze punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu aliații occidentali, ca parte a unei campanii mai intense de subminare a infrastructurii economice a Ucrainei, notează publicația. În plan practic, astfel de atacuri cresc riscul operațional pentru transporturi (inclusiv feroviare) în proximitatea frontierelor UE și pot genera întreruperi temporare în puncte-cheie de trecere, cu efecte în lanț asupra fluxurilor logistice din regiune. [...]
