Ungaria renunță la veto și permite UE să aprobe un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina - Noile sancțiuni împotriva Rusiei vizează reducerea veniturilor din energie și echipamente militare

UE deblochează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina după ce Ungaria renunță la veto , iar decizia deschide calea atât pentru finanțarea pe 2026–2027, cât și pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit HotNews . Ambasadorii UE au aprobat miercuri împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) promis Ucrainei și un nou pachet de sancțiuni, după ce Ungaria și-a ridicat dreptul de veto, a anunțat președinția cipriotă a UE. Acordul mai trebuie aprobat formal de cele 27 de state membre până joi după-amiază. Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că plata împrumutului poate avea loc în termen de 24 de ore dacă Ungaria nu își exprimă în scris obiecțiile. De ce a cedat Ungaria: reluarea tranzitului prin Drujba UE ajunsese la un acord pentru împrumut anul trecut, însă Ungaria a refuzat ulterior să îl aprobe, premierul Viktor Orban acuzând Ucraina că sabotează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba . Kievul a susținut că infrastructura a fost avariată de atacurile rusești. Obstacolul a fost înlăturat după ce grupul petrolier maghiar MOL a anunțat că a fost informat de operatorul ucrainean al conductei că este gata să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia. MOL se așteaptă ca primele transporturi să ajungă cel târziu joi, în condițiile în care ambele țări rămân dependente de Rusia pentru o parte importantă a energiei. În material este menționat și un context politic: perspectivele aprobării împrumutului s-au îmbunătățit după alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul condus de Peter Magyar, care a spus că nu va mai bloca fondurile UE pentru Kiev. Cum ar urma să funcționeze împrumutul de 90 mld. euro UE va acorda împrumuturi fără dobândă Ucrainei în perioada 2026–2027, pe baza banilor împrumutați de UE de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut derogări, astfel că nu vor participa la împrumutul comun. Potrivit informațiilor prezentate, nu se preconizează ca Ucraina să ramburseze banii din fonduri proprii, capitalul urmând să fie rambursat după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, odată cu încheierea conflictului. Rusia are active ale băncii centrale înghețate în UE de aproximativ 210 miliarde de euro (aprox. 1.050 miliarde lei), care ar putea fi utilizate pentru rambursare. Împrumutul ar acoperi două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, estimate la 135 de miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei), cu o tranșare de 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei) în 2026 și 45 de miliarde de euro în 2027. În fiecare an, 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) ar urma să meargă către cheltuieli militare și 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) către nevoi bugetare generale, restul finanțării urmând să fie acoperit de alți aliați. Pachetul de sancțiuni: energie, „flota fantomă” și măsuri anti-eludare Întârzierea provocată de disputa cu Ungaria a afectat și noile sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE intenționa inițial să le adopte pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Noul pachet urmărește să reducă veniturile Rusiei din energie și să limiteze aprovizionarea cu echipament militar. În energie, UE introduce o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru țițeiul rusesc și propune ca măsura să fie aplicată coordonat cu parteneri „cu aceeași viziune”, în urma unei decizii a G7. În plus, alte 43 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei sunt incluse pe lista de sancțiuni. Pentru prima dată, UE ar urma să folosească instrumentul anti-eludare împotriva unei țări terțe (Kârgâzstan), să interzică tranzacțiile cu un port petrolier dintr-o țară terță (Karimun, Indonezia) și să introducă clauze pentru protejarea proprietății intelectuale și a companiilor din UE împotriva acțiunilor în justiție intentate de Rusia în țări terțe. Pachetul vizează și complexul industrial militar al Rusiei, inclusiv capacitățile de producție de drone, extinde sancțiunile asupra instituțiilor bancare rusești și adaugă 120 de persoane și entități pe lista sancțiunilor. [...]